Decizia nr. 229/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 59 alin. (4) și (5) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Arcas" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.484/1998 al Tribunalului București - Secția comercială.

La apelul nominal se prezintă Gheorghe Paraschiv, reprezentantul Societății Comerciale "East Europ Trading" S.A. din București. Lipsesc celelalte părți (Societatea Comercială "Arcas" - S.R.L. din București și Societatea Comercială "Pentaco" - S.A. din București), față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Societății Comerciale "East Europ Trading" - S.A. din București, considerând ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca dispozițiile legale criticate sunt norme de natura procedurala care, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție, se stabilesc prin lege. Se arata ca astfel de norme pot aduce atingere unor prevederi constituționale dacă ingradesc exercitarea unor drepturi sau a unor libertăți constituționale, ceea ce însă nu este cazul în speta. În final se solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 21 aprilie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 6.484/1998, Tribunalul București - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 59 alin. (4) și (5) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Arcas" - S.R.L. din București, debitoare într-o cauza al carei obiect îl constituie cererea de deschidere a procedurii falimentului, formulată de creditorii: Societatea Comercială "Pentaco" - S.A. și Societatea Comercială "East Europ Trading" - S.A., ambele din București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca "prevederile

art. 59 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 , republicată, prin limitarea la un timp foarte scurt a propunerii planului de reorganizare și continuarea activității debitorului, respectiv la termenul de 30 de zile de la deschiderea procedurii și posibilitatea prelungirii de judecătorul-sindic cu cel mult 60 de zile, încalcă prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituția României", referitoare la obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Se arata în acest sens ca și în situația în care debitorul, după expirarea termenului prevăzut, eventual prelungit, ar ajunge într-o situație favorabilă pentru lichidarea datoriilor, acesta este împiedicat în valorificarea factorilor de producție. În opinia autorului excepției, prin dispozițiile

art. 59 alin. (5) din Legea nr. 64/1995 , republicată, "se desavarseste cadrul legislativ nefavorabil libertății comerțului și valorificării tuturor factorilor de producție", contrar dispozițiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție.

Tribunalul București - Secția comercială, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția nu este intemeiata, întrucât "este normal ca pentru depunerea planului de reorganizare să fie stabilit un termen de decădere având în vedere rolul pe care trebuie să-l îndeplinească planul în procedura lichidării, precum și celeritatea judecării cauzelor întemeiate pe dispozițiile

Legii nr. 64/1995 ".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția este neîntemeiată, având în vedere ca "stabilirea unui termen limita în cursul căruia debitorul sau celelalte părți interesate, menționate la alin. (1) al art. 59, pot supune atenției creditorilor un plan de reorganizare (lato sensu), se bazează pe realitatile economice [...], ca și pe continua degradare valorică a averii debitorului, care dau naștere, în consecința, la diminuarea corespunzătoare a cotei falimentare pe care creditorii o vor recupera". Pe de altă parte, se arata în continuare, " art. 128 din Legea nr. 64/1995 , republicată, stabilește ca prevederile acesteia se completează, în măsura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civilă și ale Codului comercial, iar, în acest fel, instituția termenului de decădere se aplică, în mod corespunzător, și în procedura de insolventa, debitorul fiind îndreptățit să prezinte un plan și după expirarea celor maximum 90 de zile, în condițiile prevăzute de art. 103 din Codul de procedură civilă".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 59 alin. (4) și (5) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, dispoziții care au următorul cuprins: "(4) Planul va trebui să fie propus în termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii. Termenul poate fi prelungit de judecătorul-sindic cu cel mult 60 de zile.

(5) Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (4) conduce la decăderea părților din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau de lichidare și, ca urmare, la trecerea, din dispoziția tribunalului, la procedura falimentului."

Autorul excepției susține ca aceste dispoziții legale contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, potrivit cărora: "Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;"

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile

Legii nr. 64/1995 , republicată, sunt de natura procedurala, asa cum rezultă de altfel chiar din titlul legii: "privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului". Or, potrivit dispozițiilor art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". Asa fiind, intră în atributia exclusiva a legiuitorului stabilirea normelor procedurale, inclusiv a termenelor în care trebuie îndeplinite anumite acte procedurale, pentru ca acestea să poată produce efecte. O norma procedurala poate să aducă atingere unor prevederi constituționale în cazul în care împiedica sau ingradeste exercitarea unor drepturi sau libertăți consacrate de Constituție. În speta de fața însă nu aceasta este situația, pentru ca societatea comercială ajunsă în incapacitate de plată, la fel ca oricare altă persoană legată printr-un interes de aceasta stare, are la dispoziție un timp suficient spre a elabora și a depune un eventual plan de reorganizare ori de lichidare. Durata acestei perioade se întinde până la introducerea cererii în justiție și deschiderea procedurii, precum și după deschiderea acesteia, în cadrul termenului de 30 de zile, termen ce poate fi prelungit cu cel mult 60 de zile.

Curtea retine ca soluționarea operativă a litigiilor de aceasta natura este impusa de interesul legat de stingerea consecințelor insolvabilitatii unui comerciant și de recuperarea creanțelor. Autorul excepției pretinde de fapt prelungirea sine die a termenului în care se poate depune un eventual plan de reorganizare sau de lichidare. Aceasta ar fi de natura sa determine persistenta incertitudinii și tergiversarea rezolvarii litigiilor, ceea ce lezeaza în mod evident interesele legitime ale celorlalte părți. Se constata ca tocmai dispozițiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție pretins incalcate de dispozițiile legale atacate - creează în sarcina statului obligația de a asigura crearea unui cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, iar aceste dispoziții îi vizează, deopotrivă, pe toți agenții economici, atât pe debitori, ale căror datorii trebuie executate în condițiile legii, cat și pe creditori, față de care se impune crearea condițiilor corespunzătoare pentru recuperarea creanțelor. De asemenea, Curtea retine ca nerezolvarea situațiilor de insolvabilitate poate leza interesele generale ale societății comerciale, întrucât aceasta determina existenta în lant a arieratelor, diminuarea capacității de plată și afectează implicit posibilitatea continuării activității altor agenți economici, având efecte și asupra realizării veniturilor bugetului public național.

În sfârșit, cu privire la critica potrivit căreia dispozițiile legale ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate aduc atingere drepturilor și intereselor persoanelor care, datorită unor cauze obiective, nu au putut depune planul de reorganizare sau de lichidare înlăuntrul termenului de decădere, Curtea constata ca nici aceasta critica nu este intemeiata, pentru ca și în asemenea situații sunt aplicabile dispozițiile art. 103 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora neîndeplinirea actului de procedura în termenul prevăzut de lege atrage decăderea, "[...] afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește ca a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei". Asadar, acel act procedural poate fi valabil îndeplinit în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 125 alin. (3), al art. 134 alin. (2) lit. a), al art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 59 alin. (4) și (5) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Arcas" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.484/1998 al Tribunalului București - Secția comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 noiembrie 2000.