Decizia nr. 47/2001

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32^4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

privind privatizarea societăților comerciale, dispoziții introduse prin

Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Roltrans"- S.A. din Targu Jiu în Dosarul nr. 2.897/2000 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 ianuarie 2001, fiind consemnate în încheierea din acea data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 6 februarie 2001 și apoi la data de 7 februarie 2001.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 18 octombrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 2.897/2000, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32^4 din Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Roltrans" - S.A. din Targu Jiu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile

art. 32^4 din Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice contravin prevederilor art. 135 din Constituție, precum și "principiului apărării cumpărătorului de buna-credința".

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând ca "ocrotirea dreptului de proprietate, prevăzută de dispozițiile art. 135 alin. (1) din Constituție, nu se referă numai la dreptul de proprietate existent la data adoptării ei sau dobândit ulterior, ci și la dreptul de proprietate privată încălcat prin efectul unor acte normative adoptate în perioada 1945-1989, acte normative aflate în contradictie cu prevederile constitutiilor adoptate în această perioadă, cu legile în vigoare și cu tratatele internaționale la care România a aderat, drept de proprietate ce se impune a fi restabilit".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată, arătând ca

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , cu modificările ulterioare, garantează contra evictiunii pe viitorii cumpărători ai acțiunilor sau activelor societăților comerciale supuse privatizării. Aceasta garanție se realizează, de regula, potrivit dreptului comun. Se arata în continuare ca, "în ipoteza în care, însă, imobilul revendicat de foștii proprietari este de o utilitate capitala pentru activitatea societății comerciale (utilitate care trebuie fundamentată și dovedită), astfel încât, în lipsa sa, aceasta nu ar mai putea funcționa, urmând a fi dizolvată și lichidată, legiuitorul a acordat prioritate continuării activității economice în dăuna regulii restituirii în natura a bunurilor confiscate, urmărind stimularea activității economice și de privatizare. În acest caz, se poate spune ca avem de-a face cu o veritabila norma de ordine publică; cu toate acestea, reclamantului în cazul procesului în revendicare nu îi va fi încălcat dreptul de proprietate, după cum susține autoarea excepției de neconstituționalitate, căci acesta va primi echivalentul banesc al imobilului respectiv, realizandu-se o deplina protecție a dreptului de proprietate". În concluzie, se arata ca "dispozițiile art. 32^4 alin. (1)-(3) reglementează obligația instituțiilor implicate de a repara prejudiciile cauzate societăților comerciale prin restituirea unor imobile către foștii proprietari, iar aceasta obligație este garantată de stat, potrivit

art. 32^4 din Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Din cuprinsul încheierii de sesizare, precum și din cel al notelor scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate rezultă ca excepția a fost ridicată cu privire la dispozițiile

art. 32^4 din Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. În realitate,

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

privind privatizarea societăților comerciale a fost completată prin

art. I pct. 43 din Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999), fiind introduse dispozițiile art. 32^4 . De aceea, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor

art. 32^4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

care au următorul cuprins: "(1) Instituțiile publice implicate asigura repararea prejudiciilor cauzate societăților comerciale privatizate sau în curs de privatizare prin restituirea către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat.

(2) Instituțiile publice implicate vor plati societăților comerciale prevăzute la alin. (1) o despăgubire care să reprezinte echivalentul banesc al prejudiciului cauzat prin restituirea în natura a imobilelor deținute de societatea comercială către foștii proprietari prin efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

(3) Despăgubirea prevăzută la alin. (2) se stabilește de comun acord cu societățile comerciale, iar în caz de divergenta, prin justiție.

(4) Imobilele preluate de stat în baza unor legi, acte administrative sau hotărâri judecătorești de confiscare, constând în terenuri și clădiri evidentiate în patrimoniul societăților comerciale privatizate sau în curs de privatizare, în absenta cărora realizarea obiectului de activitate al acestor societăți comerciale este împiedicată în asemenea măsura încât, ca urmare a acestei restituiri, societatea comercială nu ar mai putea să-și continue activitatea și ar urma să fie supusă dizolvării și lichidării, nu vor fi restituite în natură.

(5) În cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă societățile comerciale sunt obligate la plata echivalentului banesc al imobilelor, instituțiile publice implicate vor plati direct fostului proprietar suma prevăzută în hotărâre.

(6) Statul garantează îndeplinirea de către instituțiile publice implicate a obligațiilor prevăzute în prezentul articol."

Autorul excepției considera ca dispozițiile

art. 32^4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

sunt neconstituționale, întrucât încalcă prevederile art. 135 din Constituție și "principiul apărării cumpărătorului de buna-credința".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.

I. O prima critica de neconstituționalitate formulată de autorul excepției consta în aceea ca dispozițiile

art. 32^4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

încalcă dispozițiile art. 135 din Constituție, care prevăd:"(1) Statul ocrotește proprietatea.

(2) Proprietatea este publică sau privată.

(3) Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.

(4) Bogățiile de orice natura ale subsolului, căile de comunicație, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil și acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

(5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.

(6) Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă".

Analizând aceasta critica de neconstituționalitate, se constată că

art. 32^4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

prevede în alin. (1)-(3), ca măsura reparatorie, posibilitatea restituirii către foștii proprietari a imobilelor preluate de stat și intrate apoi în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate sau în curs de privatizare, cu despăgubirea corespunzătoare a acestora. Prin alin. (4) și (5) din același articol sunt reglementate cazurile de excepție, în care imobilele nu se restituie în natura, ci se acordă despăgubiri foștilor proprietari. Aceste dispoziții se înscriu printre măsurile de realizare a obligațiilor statului prevăzute la art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, text potrivit căruia "Statul trebuie să asigure: a) [...] crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". De altfel, în sensul acestei soluții Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 85 din 4 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 8 august 2000.

II. Cea de-a doua critica de neconstituționalitate se referă la încălcarea "principiului apărării cumpărătorului de buna-credința".

Curtea constata ca nici aceasta critica nu poate fi primită. Într-adevăr, potrivit art. 144 din Constituție, Curtea Constituțională verifica, în cadrul controlului de constituționalitate, legitimitatea constituțională prin raportare la dispoziții și la principii constituționale, iar nu prin raportare la dispoziții și la principii legale, asa cum este principiul invocat de autorul excepției.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32^4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

privind privatizarea societăților comerciale, dispoziții introduse prin

Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Roltrans" - S.A. din Targu Jiu în Dosarul nr. 2.897/2000 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2001.