OUG nr. 97/2001

Unitățile în care se produc alimente, ingrediente, aditivi alimentari și auxiliari tehnologici se amplaseaza numai în acele spații care îndeplinesc condițiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.

Alimentele, ingredientele, aditivii alimentari și auxiliarii tehnologici se produc în unități care îndeplinesc condițiile de funcționare stabilite prin reglementările legale în vigoare.

Alimentele trebuie să aibă o compoziție care să asigure atât calitatea acestora, cat și sănătatea consumatorilor și sa îndeplinească condițiile de igiena prevăzute de normele legale în vigoare.

Reglementările privind nivelul de admisibilitate a aditivilor alimentari și a auxiliarilor tehnologici din compozitia alimentelor, precum și igiena alimentelor se stabilesc de Ministerul Sănătății și Familiei, de comun acord cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor sunt abilitate sa adopte reglementări comune privind prezenta contaminantilor în alimente.

Reglementările trebuie să se bazeze pe principiul conform căruia alimentul care conține un contaminant într-o cantitate neacceptata din punct de vedere al sănătății publice, respectiv la un nivel de toxicitate care depășește limitele maxime admise, sa nu fie fabricat și distribuit în vederea comercializării.

Tratamentul alimentelor cu radiatii ionizante se face numai:

a) în unități de iradiere autorizate din punct de vedere al securității nucleare de către Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare și din punct de vedere sanitar, de către Ministerul Sănătății și Familiei;

b) cu asigurarea mijloacelor de protecție și de securitate a sănătății consumatorilor, după avizarea produsului de Ministerul Sănătății și Familiei.

Iradierea alimentelor poate fi autorizata doar în cazul în care:

a) este justificată și necesară din punct de vedere tehnologic;

b) nu prezintă riscuri pentru sănătate și este realizată în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

c) este în beneficiul consumatorului;

d) nu este utilizata ca înlocuitor al practicilor de igiena și sănătate sau al bunelor practici de fabricație ori de cultivare.

Iradierea alimentelor poate fi utilizata numai în următoarele scopuri:

a) pentru reducerea riscului bolilor provocate de organismele patogene din alimente, prin distrugerea acestora;

b) reducerea procesului de alterare a alimentelor prin distrugerea organismelor dăunătoare și stoparea proceselor de deteriorare;

c) reducerea pierderilor alimentare prin maturarea, germinarea sau incoltirea prematura;

d) îndepărtarea din alimente a organismelor dăunătoare plantelor sau produselor din plante.

În momentul supunerii la iradiere alimentele trebuie să fie într-o formă corespunzătoare de salubritate. Utilizarea tratamentului cu radiatii ionizante ca substituent al practicilor de igiena sau sănătate ori al bunei practici de producție sau de cultivare agricolă este interzisă.

Materialele utilizate la ambalarea alimentelor ce urmează să fie iradiate trebuie să corespundă acestui scop și să fie avizate de Ministerul Sănătății și Familiei.

Tratarea prin iradiere nu poate fi utilizata în combinație cu alte metode chimice de tratare folosite în același scop.

Iradierea poate fi realizată numai prin sursele autorizate de Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare.

Etichetarea alimentelor tratate cu radiatii ionizante se face prin înscrierea pe etichete a expresiilor "Tratat prin ionizare" sau "Tratat cu radiatii ionizante".

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Sănătății și Familiei și Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare sunt abilitate sa emita reglementări comune cu privire la tratarea cu radiatii ionizante a produselor alimentare pentru consumul uman.

Se interzice comercializarea alimentelor care conțin:

a) reziduuri ale substanțelor utilizate pentru protecția plantelor, fertilizatori, astfel cum sunt definite în reglementările legale specifice, sau alte produse pentru tratarea plantelor și solului, produse pentru protejarea depozitarii ori produsele lor de degradare sau de reactie, peste limitele prevăzute în reglementările legale în vigoare;

b) reziduuri ale substanțelor utilizate pentru protecția plantelor, astfel cum sunt definite în reglementările legale specifice, care nu au fost autorizate și care sunt interzise să fie folosite pentru alimente sau pentru materiile lor prime.

Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor sunt abilitate sa emita reglementări comune pentru:

a) stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri sau de alte substanțe în/pe alimente;

b) interzicerea comercializării alimentelor al căror conținut în reziduuri sau în alte substanțe depășește limita maxima admisă;

c) stabilirea măsurilor pentru dezinfectarea, decontaminarea și dezinfestarea camerelor sau a echipamentelor în care ori cu care au fost fabricate, manipulate sau comercializate alimentele, precum și specificarea, interzicerea sau restrictionarea utilizării de mijloace, echipamente ori metode, în vederea protejării intereselor consumatorilor.

Se interzic fabricarea și comercializarea alimentelor de origine animala, dacă ele conțin reziduuri de substanțe active farmacologic sau produsele lor de metabolism:

a) a căror utilizare a fost interzisă la aceste animale prin reglementări legale specifice;

b) care depășesc limitele maxime admise de reziduuri de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, prevăzute de reglementările specifice legale în vigoare;

c) care nu au fost autorizate sau înregistrate ca medicamente pentru tratamentul animalelor sau a căror utilizare a fost interzisă prin alte reglementări legale în vigoare ori care nu sunt autorizate pentru utilizare ca aditivi în hrana animalelor.

În situațiile în care substantele active farmacologic sunt autorizate și înregistrate ca medicamente ori sunt autorizate ca aditivi în hrana animalelor, se pot fabrica alimente de origine animala, care pot fi comercializate dacă sunt respectate perioadele de asteptare stabilite în reglementările specifice legale în vigoare.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Sănătății și Familiei sunt abilitate sa emita ordine comune care:

a) sa stabilească limitele maxime pentru substantele farmacologic active și produsele lor de reactie, care nu pot fi depășite în/pe alimentele comercializate;

b) sa excludă din tratamentul animalelor, în totalitate sau pentru anumite scopuri, acele substanțe farmacologic active care ar conduce la depășirea conținutului de reziduuri admis în alimentele de origine animala sau sa stabilească perioade de asteptare pentru aceste substanțe și sa interzică comercializarea alimentelor care au fost produse cu încălcarea acestor reglementări;

c) sa stabilească limitele maxime pentru reziduurile de antibiotice, substanțe medicamentoase, hormoni, substanțe anabolizante, ca rezultat al folosirii acestora în practica zootehnica pentru stimularea creșterii animalelor și în practica sanitară veterinara pentru tratarea animalelor bolnave;

d) sa stabilească limitele maxime pentru metalele grele sau alte substanțe nocive care polueaza mediul și care provin în principal din sfera industriala și a transportului;

e) sa stabilească limitele maxime pentru microtoxinele care provin din dezvoltarea mucegaiurilor toxigene pe materiile prime sau pe produsele finite.

Ministerul Sănătății și Familiei este abilitat sa emita reglementări privind suplimentele nutritive și fortificarea alimentelor.

Reglementările trebuie să stabilească reguli privind fortificarea, restaurarea cu nutrienti a alimentelor, precum și reguli privind fabricarea și comercializarea suplimentelor de hrana care conțin nutrienti. Aceste reglementări trebuie să prevadă doza zilnica de nutrienti recomandată și să asigure consumatorii ca alimentele fortificate, restaurate și normalizate cu nutrienti și suplimentele de hrana care conțin nutrienti nu sunt periculoase pentru sănătatea publică.

Alimentele pot fi comercializate numai în spații special amenajate și destinate acestui scop, în condiții de igiena adecvate și cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie sunt abilitate sa adopte reglementări specifice comune privind comercializarea alimentelor pe piețele organizate sau în afară acestora.

Se interzice comercializarea alimentelor care:

a) nu sunt însoțite de documente care le atesta originea, proveniență și securitatea;

b) sunt manipulate și comercializate în condiții necorespunzătoare de igiena, care pun în pericol sănătatea consumatorilor;

c) afectează sănătatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau substanțe drept alimente.

Se interzice comercializarea drept alimente a unor produse care le imita, nu sunt alimente și care prezintă riscul de a pune în pericol sănătatea sau securitatea consumatorilor, conform reglementărilor legale în vigoare.

În scopul evitării daunelor asupra sănătății cauzate de alimente Ministerul Sănătății și Familiei împreună cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor sunt abilitate sa emita reglementări comune pentru:

a) interzicerea sau restrictionarea utilizării anumitor produse, substanțe, obiecte ori procese tehnologice;

b) specificarea utilizării anumitor procese de fabricare sau manipulare a alimentelor;

c) impunerea unor cerințe la fabricarea, manipularea sau comercializarea anumitor alimente;

d) indicarea utilizării avertismentelor, a altor prezentări cu efect de avertizare și precautii de siguranță pentru anumite substanțe;

e) interzicerea sau restrictionarea fabricării ori manipulării anumitor substanțe dăunătoare din punct de vedere fiziologic în fabricile de procesare a alimentelor, precum și introducerea lor în astfel de fabrici.

Alimentele care au fost fabricate sau manipulate cu încălcarea prevederilor alin. (1) lit. a) și b) sunt interzise la vânzare.

Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor sunt abilitate sa adopte reglementări comune privind controlul oficial al alimentelor.

Controlul oficial al alimentelor urmărește dacă unitățile care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau comercializează alimentele, auxiliarii "adjuvanti" tehnologici, aditivii alimentari, vitaminele, sarurile minerale, oligoelementele și alți aditivi destinați vânzării ca atare, personalul implicat, obiectele sau materialele care vin în contact cu alimentele în timpul fabricației, manipulării sau comercializării sunt conforme cu reglementările legale în vigoare, respecta tehnologiile de fabricație, inclusiv calitatea utilajelor de fabricație. Scopul principal al controlului oficial al alimentelor este de a asigura ca alimentele destinate pieței interne sau exportului prezintă siguranța, sunt salubre și apte pentru consum.

Autoritățile competente controlează alimentele pe întregul lor circuit, de la producere până la comercializare, conform atribuțiilor și competentelor legale în vigoare.

Autoritățile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor sunt:

a) autoritățile sanitare veterinare, fitosanitare și de control tehnologic, desemnate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor;

b) autoritățile sanitare desemnate de Ministerul Sănătății și Familiei;

c) autoritățile pentru protecția consumatorilor desemnate de Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor.

Controlul alimentelor se realizează prin inspecțiile efectuate de inspectorii de stat pentru controlul alimentelor, care au obligația sa păstreze secretele de fabricație sau datele pe care le cunosc despre unitățile controlate.

Inspecția cuprinde verificarea materiilor prime, ingredientelor, auxiliarilor tehnologici și a altor produse utilizate pentru prepararea și producția alimentelor, produselor semifabricate, produselor finite, metodelor de conservare, condițiilor de amplasare și de igiena a unităților în care alimentele sunt procesate, asigurarea apei potabile, verificarea mijloacelor de transport, a echipamentelor și mijloacelor tehnologice utilizate în procesarea alimentelor, etichetarea, materialele utilizate în contact cu alimentele, mijloacele, procedurile și materialele folosite pentru igienizarea unităților și echipamentelor și îndepărtarea reziduurilor.

În scopul verificării securității și/sau a calității alimentelor prin analize de laborator, inspectorii autorizați sa exercite controlul pot preleva probe de alimente, materiale în contact cu alimentele, substanțe utilizate pentru curățenie și orice alte substanțe care pot afecta caracteristicile alimentelor. Analizele trebuie efectuate numai de laboratoarele oficiale ale autorităților competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor, iar contravaloarea analizelor efectuate pe probele prelevate se taxeaza conform actelor normative în vigoare.

Inspecția cuprinde verificarea persoanelor care lucrează în unitățile care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau comercializează alimente, pentru a stabili dacă ele îndeplinesc condițiile de sănătate și igiena.

Inspecția cuprinde verificarea securității și/sau a calității alimentelor prin analize de laborator.

Inspecțiile trebuie efectuate regulat și/sau atunci când se suspecteaza o neconformitate, prin utilizarea unor mijloace proporționale cu scopul urmărit. Ca regula generală, inspecțiile vor fi efectuate fără avertisment prealabil.

Inspecția poate fi suplimentata, dacă este cazul, cu interviuri cu conducerea unității inspectate și cu persoanele care lucrează pentru aceasta unitate, cu citirea valorilor înregistrate cu instrumentele de măsura instalate de unitatea respectiva și cu inspecții realizate cu propriile instrumente asupra măsurătorilor realizate cu instrumentele instalate de unitatea respectiva.

Autoritățile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor, desemnate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, de Ministerul Sănătății și Familiei și de Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor, sunt abilitate sa emita ordine comune care să reglementeze:

a) dreptul tuturor celor care au făcut subiectul inspecției sa ceara și alta opinie, fără a exclude dreptul de a contesta modalitatea în care inspecția a fost realizată, conform reglementărilor legale în vigoare;

b) procedura de prelevare și testare a esantioanelor, inclusiv prevederile ce reglementează procedura de contraexpertiza.

Inspecțiile sunt efectuate de inspectorii autorizați ai autorităților stabilite la art. 38 alin. (1) lit. a)-c), conform competentelor specifice.

Inspectorii sunt autorizați să facă copii de pe materialele și documentele care se afla în posesia celor inspectati sau referințe despre acestea.

Inspectorii sunt obligați sa păstreze secretul profesional și sa nu divulge unei terțe părți secretele comerciale sau alte informații confidențiale ori particulare obținute în timpul sau în legătură cu inspecția, dacă nu li se cere să facă aceasta de către o autoritate judecătorească sau de către partea inspectata.

Inspectorii care descoperă sau suspecteaza neconformarea cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență sau cu alte acte normative în vigoare vor lua măsuri în conformitate cu prevederile acestora.

Inspectorii de stat pot solicita pe timpul controlului, după caz, protecția personală și sprijinul organelor de poliție.

Autoritatea desemnată pentru controlul alimentelor, în toate cazurile în care constata nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sau ale altor acte normative în vigoare, este imputernicita:

a) sa interzică funcționarea unităților care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau comercializează alimente, precum și folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje și substanțe de decontaminare;

b) sa declare alimentele ca fiind improprii consumului sau necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, sa limiteze sau sa interzică utilizarea și comercializarea acestora, să le dirijeze pentru consum condiționat pentru utilizarea sau comercializarea în alte scopuri și sa ordone distrugerea lor în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

c) sa retragă autorizația de funcționare a unităților producătoare și de comercializare a alimentelor;

d) sa sesizeze organele de cercetare penală în cazul în care faptele constatate pot constitui infracțiuni;

e) sa interzică temporar comercializarea loturilor de alimente suspecte sub aspect calitativ. Deținătorul alimentelor interzise temporar de la comercializare trebuie să asigure condiții de păstrare și de conservare adecvate până la clarificarea situației acestora.

Autoritatea desemnată pentru controlul alimentelor poate aplica amenzi pentru contravenții, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.