Strategia din 4 octombrie 2001
de dezvoltare a sistemului feroviar din România în perioada 2001-2010
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- HG nr. 582/1998 10 septembrie 1998 (prevederi anume) privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S…
STRATEGIA SISTEMULUI FEROVIAR 2001-2010
Prezentare generală
La finele anului 1998, prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române s-a creat cadrul juridic necesar separarii instituționale a activității de exploatare și întreținere a infrastructurii feroviare de activitatea de operare a serviciilor de transport feroviar.
Aceasta reorganizare a fost efectuată în spiritul directivelor Uniunii Europene în domeniul feroviar, respectând totodată criteriile economiei de piața, având în principal următoarele scopuri:
● separarea activităților de exploatare și întreținere a infrastructurii feroviare publice de activitățile de operare a serviciilor de transport feroviar;
● accesul echitabil și nediscriminatoriu al operatorilor de transport feroviar pe infrastructura feroviara;
● liberalizarea tarifelor la transportul feroviar de marfa;
● crearea condițiilor pentru accesul capitalului privat în transportul feroviar;
● pregătirea sistemului românesc de transport feroviar în vederea participării la piața transporturilor europene, după liberalizarea acesteia.
În urma acestei reorganizari s-au creat cinci entități administrative;
● Compania Naționala de Cai Ferate - CFR SA care administrează și asigura funcționarea infrastructurii feroviare publice și private,
● Societatea Naționala de Transport Feroviar de Călători- CFR Călători SA ca operator național de transport de călători,
● Societatea Naționala de Transport Feroviar de Marfa - CFR Marfa SA ca operator național de transport de marfa,
● Societatea de Servicii de Management Feroviar - SMF SA, care asigura servicii specializate financiar contabile și juridice pentru celelalte entități desprinse din structura SNCFR.
● Societatea de Administrare Active Feroviare - SAAF SA care asigura activitatea de valorificare a surplusului de active feroviare rezultate în urma reorganizării.
Dezvoltarea transportului feroviar în toate țările dezvoltate, este motivată de avantajele de necontestat ale acestui sistem și anume:
■ eficienta energetica: consumul de energie pe unitatea de transport este de 6 ori mai mic decât la sistemul auto și de 3 ori mai mic decât la cel naval;
■ poluarea mediului: volumul poluantilor emanati în atmosfera pe unitatea transportată este numai 1/10 fata de celelalte mijloace de transport;
■ utilizarea terenului: terenul ocupat de o cale ferată ocupa numai 60% fata de cel necesar unui drum rutier cu aceeași capacitate de circulație;
■ implicarea socială: acoperire naționala prin infrastructura proprie de transport, ceea ce creează posibilitatea deplasării cetățenilor României în orice localitate din țara, conform programului dorit, pe baza unui grafic orar prestabilit și cunoscut de populație prin mersul de tren;
■ numărul accidentelor soldate cu morți și răniți este cel mai mic dintre toate modurile de transport.
Obiectivul final al strategiilor de dezvoltare ale actualelor structuri organizatorice existente în sistemul feroviar este funcționarea transportului pe calea ferată din România pe principii de rentabilitate în toate sectoarele lui de activitate.
Infrastructura feroviara trebuie modernizata într-o maniera nediscriminatorie fata de cea rutieră sau aeriană, astfel încât România să se poată integra în rețeaua pan europeană de transport feroviar.
Parcul de material rulant motor și remorcat atât pentru transportul de călători cat și pentru cel de marfa trebuie modernizat și înnoit astfel încât sa permită societăților comerciale feroviare sa devină operatori europeni competitivi în perspectiva liberalizarii obligatorii a pieței europene de transport feroviar, oferind servicii la un nivel calitativ care să satisfacă asteptarile clienților.
Pentru detalierea programelor și strategiilor activității feroviare, prezentam în continuare pe principalele sectoare de activitate, situația actuala a acestora și programele și strategiile sectoriale.
STRATEGIA
de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România în perioada 2001-2010 1. Prezentare generală a infrastructurii Gestiunea infrastructurii feroviare din România este realizată de Compania Naționala de Cai Ferate "CFR"-SA, care a fost înființată la 1 octombrie 1998, în baza Hotărârii de Guvern Nr. 581/1998 , prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române. Compania Naționala de Cai Ferate are, în principal, ca obiect de activitate: => gestionarea infrastructurii feroviare și punerea acesteia la dispoziția operatorilor de transport feroviar, în condițiile legii; => dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanta cu standardele europene, în scopul asigurării compatibilitatii și interoperabilitatii cu sistemul de transport feroviar european; => organizarea, planificarea, coordonarea și controlul activităților de administrare, exploatare, întreținere și reparare a infrastructurii feroviare; => desfășurarea activităților industriale și de servicii conexe pentru asigurarea funcționarii infrastructurii feroviare; => gestionarea patrimoniului auxiliar feroviar. Compania Naționala de Cai Ferate: are în administrare infrastructura feroviara publică, proprietate a statului, precum și bunurile rezultate din investiții, dezvoltări și/sau modernizări ale acesteia; deține în proprietate privată elemente de infrastructura feroviara, altele decât cele care constituie infrastructura feroviara publică, clădiri, terenuri, unități de producție etc. Principalele elemente ale infrastructurii feroviare sunt: ● 22.247 km linii desfășurate de cale ferată; ● 4.236 poduri; ● 14.531 podețe; ● 211 tuneluri; ● 530 mașini grele de cale; ● 2.332 locomotive și vagoane; ● 1.051 stații și halte de cale ferată; ● 24.247 schimbatoare de cale simple (macazuri); ● 4.761 km linii echipate cu bloc de linie automat; ● 21 triaje de rețea; ● 1.095 instalații automate la treceri la nivel; ● 7.735 km de cale ferată echipați cu autostop; ● 5.902 km linii electrice de medie și joasa tensiune; ● 10.600 km linii electrice de contact; ● 77 substatii de tracțiune electrica; ● 140 centrale telefonice automate; ● 16.552 km trasee telefonice și telegrafice; ● 4.100 km trasee transmisiuni de date cu fibra optica; ● 3.109 clădiri. Transportul feroviar este un proces în permanenta dezvoltare, în primul rând datorită avantajelor tehnico-economice pe care le oferă. Activitatea de transport feroviar este organizată în rețea continua, raspandita geografic pe tot teritoriul tarii. Rețeaua feroviara asigura legătura cu toate rețelele feroviare ale țărilor vecine și, mai departe, cu rețelele feroviare ale celorlalte tari din Europa și din Asia. Din punct de vedere istoric, CFR a fost cel mai mare ofertant de servicii de transport din România. Prin lungimea desfășurata a liniilor, de 22.247 km, Compania Naționala de Cai Ferate este, ca mărime, a șaptea în Europa, după cele din Germania, Italia, Spania, Polonia și Ucraina. Rețeaua feroviara este armonios repartizata pe teritoriul tarii având o dispunere circulara pe doua inele, aproape concentrice, strabatute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala tarii, restul fiind linii principale sau secundare. Datele statistice din prezent referitoare la structura și volumul de transport arata o orientare accentuata spre transportul rutier în defavoarea celui feroviar, deși sistemul feroviar are un randament energetic mult mai ridicat fata de cel rutier, gradul de poluare în transportul feroviar fiind de 10 ori mai mic decât cel din transportul rutier, iar siguranța circulației în transportul feroviar de 2.900 de ori mai buna decât cea din transportul rutier. 2. Cadrul organizatoric existent Activitatea celor 47.560 de angajați ai Companiei Naționale de Cai Ferate este organizată în prezent astfel: ♦ o structura centrala, cu direcții de specialitate; ♦ 8 regionale de cale ferată, structurate pe criterii teritoriale, ce au în componenta; ♦ 57 secții de întreținere a liniilor (L); ♦ 8 secții de întreținere mecanizata a caii (SIMC); ♦ 2 secții de reparații utilaje cale (SRCUC); ♦ 27 secții de centralizare și telecomanda (CT); ♦ 8 zone de electrificare. ♦ 4 secții de producție industriala (SPIACT); ♦ o agenție de telecomunicații feroviare cu 8 zone; ♦ o unitate de sudura a liniilor (SUDAREC) cu 3 secții; ♦ un centru de informatica cu 8 oficii de calcul; ♦ o sucursala de patrimoniu cu 8 subunitati exterioare; ♦ o tipografie (Filaret); ♦ o editura feroviara. 3. Starea infrastructurii Starea tehnica a infrastructurii caii ferate a înregistrat o degradare continua în ultimii ani, datorită neexecutării la timp a lucrărilor necesare, ca urmare a insuficienței transferurilor bugetare și imposibilității acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. 3.1. Linii și lucrări de arta An de an, numărul kilometrilor scadenti la reparație capitala a crescut, ajungând la 01.01.2001 la 4.060 km, reprezentind circa 30% din lungimea de exploatare de 13.628 km. Principala cauza a restantelor la reparația capitala a liniilor și lucrărilor de arta o reprezintă neasigurarea resurselor financiare de la bugetul de stat la nivelul necesar. O cauza importanță a degradării caii o reprezintă reducerea personalului din ramura linii, ceea a condus la imposibilitatea efectuării la nivelul necesarului, în special a lucrărilor de întreținere punctuale. Un fenomen existent de mai mulți ani îl constituie tendința puternica de migrare a personalului infrastructurii în sectoare de activitate cu posibilități de câștiguri mai mari și cu condiții de muncă mult mai puțin vitrege. Evoluția scadentelor la reparația capitala a liniilor curente ale rețelei, comparativ cu dinamica realizării refactiilor de linii în perioada 1989-2001 este prezentată în graficul alăturat.*) Restante importante se înregistrează și la lucrările de reparații ale lucrărilor de arta și terasamente, pe rețeaua feroviara existând în evidenta un număr de 18.739 poduri și podețe, 179 tunele și 11.473 km terasamente și lucrări de apărare, consolidare, drenare și protecție aferente acestora. Din numărul total de poduri și podețe aflate în evidenta 2.700 au durata de viața expirată, 615 necesita urgent înlocuire, iar 10.403 sunt scadente la reparație capitala. O alta problema legată de siguranță circulației o constituie starea tehnica a terasamentelor, edificatoare în acest sens fiind numărul în continua creștere al zonelor cu probleme de stabilitate și al punctelor periculoase. Evoluția punctelor periculoase în perioada 1992-2001 se prezintă în graficul de mai sus.*) Pentru micșorarea vitezei de degradare a caii și pentru menținerea stării caii la parametrii normali pentru siguranța circulației s-a suplinit neexecutarea lucrărilor de reparații capitale a liniilor prin executarea de lucrări de reparații periodice (reparație periodică cu mașini grele de cale cu ciuruirea integrală a prismei de piatra sparta) cat și prin sporirea numărului de kilometri pe care s-au efectuat buraje de întreținere. Realizările nu pot fi la nivelul necesarului datorită stării tehnice a parcului de mașini grele de cale și imposibilității asigurării la timp a fondurilor necesare pentru reparații. Parcul de mașini grele de cale este în proporție de 80% de producție interna, mașinile având durata normală de viața depășită. O alta problema deosebită o reprezintă lipsa mijloacelor financiare pentru asigurarea unui ritm normal de înlocuire a aparatelor de cale uzate la limita. În ultimii ani numărul aparatelor de cale care au fost înlocuite a scăzut, evoluția inlocuirilor fiind prezentată în graficul de mai sus.*) Acumularea an de an a scadentelor la RK linii, lucrări de arta și terasamente, nerealizarea programelor de reparație periodică și, în general, neasigurarea bazei materiale necesare au determinat degradarea continua a geometriei caii și a elementelor componente ale suprastructurii și infrastructurii caii fapt care a condus la necesitatea introducerii unor restricții de viteza, fără acoperire în timpii de mers, în anul 2000 fiind înregistrate 245 de cazuri pe o lungime de peste 600 km. Evoluția numărului acestora este prezentată în graficul de mai sus.*) La începutul anului 2001 existau pe teren 186 restricții de viteza fără acoperire în timpii de mers, cu o lungime de 624 km. Proporția, pe cauze, a restricțiilor de viteza, este ilustrata în figura alăturată.*) În acest context, datorită degradării avansate a stării caii, lucrărilor de arta și terasamentelor a fost necesară închiderea unor linii, astfel ca la finele anului 2000 se înregistrau 24 secții de circulație închise cu o lungime totală de 208,321 km. 3.2. Instalații de siguranță circulației O situație similară se înregistrează și la instalațiile de siguranță circulației: de semnalizare, centralizare și bloc de linie automat. Situația sintetică, pe tipuri de instalații, se prezintă astfel: ● instalații de centralizare electrodinamica (CED): 652 de stații cu 18.444 de macazuri, din care 550 de stații cu 15.559 macazuri sunt scadente la RK; ● instalații de centralizare electromecanica (CEM): toate cele 71 de stații scadente la RK; ● instalații mecanice (SBW): toate cele 212 cazuri scadente la RK. Situația numărului stațiilor, cu instalațiile scadente la RK este prezentată în graficul de mai sus.*) Situația numărului macazurilor din instalațiile scadente la RK este prezentată în graficul următor.*) De asemenea, au durata normală de funcționare depășită: - 23.338 km cabluri electrice de alimentare și semnalizare în stații; - 219 instalații de bariera automată; - la instalațiile de bloc de linie automat: din totalul de 2.812 km de linie dubla, sunt scadente la RK 2.700 de km, însumând 10.800 km de cabluri electrice de alimentare și semnalizare, iar pentru linie simpla, din 1.950 de km sunt scadente la RK 1.600 km, însumând 4.800 km de cabluri electrice de alimentare și semnalizare; - la instalatia de autostop, din 9.700 km de cablu sunt scadente la RK 9.678 km. 3.3. Instalații de electrificare La instalațiile de electrificare situația se prezintă astfel: - la firul de contact: din 10.600 km desfășurați, scadenta la RK este de 7.000 km; - linii electrice de alimentare de joasa tensiune: 1.726 km, din care toate (100%) sunt scadente la RK; - linii electrice alimentare de medie tensiune: 397 km, din care 100% sunt scadente la RK; - linii electrice alimentare de înalta tensiune: 36,4 km, din care 100% sunt scadente la RK. Situația liniei de contact și a liniilor electrice scadente la RK este prezentată în graficul de mai jos.*) La echipamentele de forta situația este următoarea: - din 77 substatii de tracțiune electrica, sunt scadente la RK 66 de substatii; - cele 671 grupuri electrogene în stații sunt toate scadente la RK. Mijloacele de intervenție se afla în următoarea situație: - drezinele pantograf: 80, din care sunt scadente la RK 30 de drezine; - macaralele EDK: 18, din care scadente la RK 13 macarale. În graficul de mai sus se prezintă situația mijloacelor de intervenție scadente la RK.*) În graficul următor se prezintă situația instalațiilor de electrificare scadente la RK.*) 3.4. Starea instalațiilor de telecomunicații Starea tehnica a suportului de transmisie (linii aeriene și cabluri) este necorespunzătoare, 2.500 km linie aeriană de telecomunicații este scadenta la RK, iar starea rețelei de cabluri urbane și interurbane se menține cu greu la limita inferioară a parametrilor de exploatare. Echipamentele de transmisie multiplex, de tip analogic, pe lângă faptul ca sunt uzate moral, nu au capacitatea de transmisie necesară și sunt scoase din fabricație, ca tip de echipament, pe plan mondial. Telefonia automată folosește cel mai vechi tip de centrala automată (pas cu pas), a carei fabricație a încetat pe plan mondial în anul 1970. Toate centralele automate ale caii ferate sunt la limita uzurii fizice, existând permanent pericolul caderii rețelei de telefonie automată. 3.5. Concluzii asupra stării infrastructurii Situația dificila în care se găsește infrastructura feroviara din România, prezentată în capitolele anterioare, se datorează asa cum s-a menționat, în principal neasigurarii unei finanțări adecvate și imposibilității acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Ca urmare a finanțării insuficiente de la bugetul de stat pentru realizarea lucrărilor de reparații capitale a infrastructurii feroviare publice, volumul necesar anual al cheltuielilor pentru lucrări de întreținere (a căror sursa de acoperire o reprezintă în principal tariful de utilizare a infrastructurii achitat de operatorii feroviari) este în continua creștere, fiind determinat de accentuarea degradării infrastructurii și necesitatea menținerii parametrilor minimali de exploatare și siguranța. 4. Finanțarea infrastructurii Conform legii, veniturile companiei care gestionează infrastructura feroviara CFR-SA, au următoarele surse: 1. Veniturile provenite din tariful de utilizare a infrastructurii, pe care le plătesc operatorii feroviari pentru accesul pe infrastructura feroviara publică. 2. Venituri obținute din chirii sau alte taxe pentru diverse servicii efectuate către operatorii feroviari sau alți agenți economici, în afară celor care intră în tariful de utilizare a infrastructurii. 3. Alte venituri obținute din valorificari de bunuri, produse reziduale, etc. 4. Sumele alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele aferente creditelor garantate de stat și rambursate de la bugetul de stat. Utilizarea acestor venituri se face după cum urmează: ● tariful de utilizare a infrastructurii se folosește pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații curente a infrastructurii feroviare publice; ● veniturile din chirii sau alte taxe se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații curente, modernizare, dezvoltare, reparații capitale, ale infrastructurii feroviare private; ● veniturile obținute din valorificari de bunuri sau produse reziduale se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere pentru infrastructura feroviara publică sau privată, funcție de sectorul din care provin; ● sumele alocate de la bugetul de stat pentru infrastructura publică se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de reparații capitale, investiții, modernizări, dezvoltări, lucrări generate de calamitați naturale sau dezastre, investiții pentru realizarea proiectelor de importanță naționala care asigura integrarea României în sistemul de transport european. 5. Situația economică De la înființare și până în prezent CNCFR-SA a avut o activitate profitabila concretizata în înregistrarea de profit an de an, în condițiile asigurării siguranței circulației, prin maximizarea veniturilor și diminuarea la minimum a cheltuielilor. Bugetul de venituri și cheltuieli din anul 2000 a avut alocații din bugetul de stat următoarele: - 931,800 mld. lei, transfer pentru reparații capitale la infrastructura feroviara publică; - 166,555 mld. lei transfer fond IFI (componenta locală a împrumuturilor BIRD, BEI); - 76,772 mld. lei, subvenție pentru investiții; - 68,307 mld. lei, alocații pentru plata dobânzilor și comisioanelor la creditele externe contractate. 5.1. Structura veniturilor Veniturile totale înregistrate din balanța de venituri și cheltuieli a CFR-SA pe anul 200 sunt următoarele: ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Explicații 2000 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │TOTAL VENITURI, din care: 7.259.342 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │1. Venituri din exploatare, din care: 7.049.308 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │a) Venituri din activitatea de baza (TUI) din care: 5.028.140 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │marfa 2.763.170 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │călători lung parcurs 1.070.914 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │călători scurt parcurs 1.148.867 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │alții 189 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Îmbunătățire condiții de muncă (marfa) 45.000 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │b) Venituri din alte activități 1.383.168 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │c) Venituri din surse bugetare, din care: 638.000 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │- transferuri infrastructura 638.000 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │2. Venituri financiare 18.827 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │3. Venituri excepționale 191.207 │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────┘ După cum se observa, ponderea cea mai mare a veniturilor provenite din tariful de utilizare a infrastructurii feroviare, care exprima în mod sintetic gradul de ocupare a capacității infrastructurii feroviare de către operatorii feroviari autorizați să efectueze transport de marfa și călători. Remarcam din analiza structurii veniturilor ca CFR-SA ar trebui sa aibă o lichiditate buna, care să asigure plata tuturor obligațiilor la termen, dar acumularea luna de luna de creanțe din plata operatorilor de transport marfa și călători creează dificultăți foarte mari fata de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, alte fonduri și fata de furnizori. 5.2. Structura cheltuielilor Structura cheltuielilor realizate de CNCFR-SA în anul 2000 este următoarea: ┌────────────────────────────────────────────┬────────────────┬────────┐ │Explicații │ 2000 │ % │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │ CHELTUIELI TOTALE │ 7.251.720 │ 100,0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │1. Cheltuieli din exploatare, din care: │ 7.165.713 │ 98,8 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- cheltuieli materiale │ 1.729.019 │ 23,8 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- materii prime, materiale │ 780.657 │ 10,8 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- combustibili │ 101.966 │ 1,4 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- energie și apa │ 846.396 │ 11,7 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- cheltuieli servicii terți, din care: │ 2.236.189 │ 31 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- RK public │ 652.642 │ 9,0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- RK privat │ 149.971 │ 2,1 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- munca vie │ 3.069.659 │ 42,3 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- amortizare │ 126.224 │ 1,7 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │- alte cheltuieli │ 4.622 │ 0,1 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │2. Cheltuieli financiare │ 74.510 │ 1,0 │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤ │3. Cheltuieli excepționale │ 11.497 │ 0,2 │ └────────────────────────────────────────────┴────────────────┴────────┘ Ponderea elementelor de cheltuieli în total cheltuieli este prezentată în graficele de mai sus.*) 5.3. Situația datoriilor și creanțelor Datoriile totale ale CFR-SA la 31.12.2000 sunt 1.197.490 mil. lei, pe următoarea componenta: buget de stat 188.369 mil lei, din care: impozit asupra salariilor 17.272 mil. lei TVA (ct.4423) 171.097 mil. lei bugetul asigurărilor sociale 618.504 mil. lei fondurilor speciale 233.416 mil. lei Furnizori 157.201 mil. lei Creanțele companiei sunt generate de neincasarea tarifului de utilizare a infrastructurii de la operatorii feroviari de marfa și călători astfel: SNTFM Marfa 793.335 mil. lei SNTFC Călători Lung Parcurs 228.827 mil. lei SNTFC Călători Scurt Parcurs 192.950 mil. lei TOTAL 1.205.112 mil. lei Achitarea în termen a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale și furnizori, este condiționată de încasarea ritmica a tarifului de utilizare a infrastructurii de la operatorii feroviari precum și a celorlalte venituri realizate din activitățile companiei. Având în vedere nivelul veniturilor care se realizează, iar principala sursa a acestora o constituie tariful de utilizare a infrastructurii feroviare, se impune ca toate cheltuielile făcute să fie foarte bine dimensionate și gestionate. În cursul execuției anului bugetar, cheltuielile companiei cresc însă cu indici superiori celor ai inflației prognozate, în special la furnizorii de materii prime și materiale, energie, combustibili etc., motiv pentru care ar trebui sa crească cel puțin trimestrial cu indicele de inflație și tariful de utilizare a infrastructurii perceput de la operatorii de marfa și călători sau cel puțin cu nivelul indicelui de creștere al tarifelor acestora în nivelul prestațiilor. Datorită faptului ca acest tarif nu are un curs ascendent pe principiile arătate mai sus, compania este nevoita pe parcursul anului sa-și reducă nivelul volumului lucrărilor pentru a-și asigura echilibrul economic. Datorită faptului ca profitul realizat de companie în ultimii trei ani este foarte mic, nu a fost posibila constituirea de surse proprii de investiții, singura sursa în acest caz fiind amortizarea, care reprezintă circa 110 mld. lei anual. Pe de altă parte alocația bugetară pentru reparații capitale la infrastructura publică a cunoscut în ultimii ani o evoluție descrescătoare ingrijoratoare (conform datelor din tabelul următor). ┌───────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Anul │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │RK Mii USD │ 95,842 │ 73,898 │ 32,413 │ 29,410 │ └───────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Evoluția volumului de fonduri alocate infrastructurii feroviare de la bugetul de stat și a celor care provin din tariful de utilizare a infrastructurii, evaluat în USD, se prezintă în figura de mai sus. Se observa faptul ca dacă până în anul 1995 fondurile totale asigurate erau comparabile cu cele necesare pentru buna funcționare a infrastructurii, fonduri aproximativ constante, începând cu anul 1998 totalul fondurilor asigurate devine insuficient fata de necesar, consecința fiind degradarea continua a stării infrastructurii. 6. Programul de dezvoltare pentru anii 2001-2010 6.1. Programul de întreținere a liniilor și lucrărilor de arta Pe termen scurt și mediu, măsurile în domeniul întreținerii liniilor și lucrărilor de arta vizează, pe lângă alte obiective, minimizarea lungimii de rețea cu restricții de viteza, respectiv, reducerea vitezei de degradare a infra și suprastructurii prin mutarea accentului pe acțiuni preventive. Pentru îndeplinirea obiectivelor activității de întreținere s-au evaluat următoarele fonduri anuale necesare pentru asigurarea bazei materiale: întreținere linii 3.344,487 mld. lei întreținere terasamente și lucrări de arta 319,723 mld. lei întreținere utilaje de cale și material rulant 446,509 mld. lei Aceste fonduri, de 4.110,719 miliarde lei au fost calculate pe baza prețurilor materialelor din luna noiembrie 2000 și reprezintă 161.000.000 USD/an. Dacă acțiunile asupra caii, adică vitezele de circulație și traficul de marfa și călători, se mențin la nivelul celor din 2000, fondurile exprimate în USD se pot considera constante anual în perioada 2001-2010. 6.2. Programul de întreținere a instalațiilor SCB și de electrificare Programele de întreținere în perioada 2001-2010 vizează în primul rând stoparea degradării instalațiilor de semnalizare și electrificare, menținerea acestor instalații în parametri tehnici precum și refacerea stocurilor minime de piese și materiale pentru intervenții, care au fost drastic diminuate în urma acțiunilor de vandalism înregistrate în perioada 1990-2000. Prioritar în programele de întreținere pentru instalațiile de semnalizare și electrificare va fi executarea reparațiilor curente la nivelul prevăzut în instructii la un nivel valoric, exprimat în prețuri an 2000 la cca. 267 mld. lei. La instalațiile de semnalizare programul de întreținere va urmări: ● înlocuirea celor 2300 electromecanisme de tip EM-4 cu electromecanisme de macaz de tip EM-5R, rata înlocuirii situandu-se la circa 230 electromecanisme de macaz, acțiune care, materializata în bani, ar însemna un efort de circa 720.000 EURO; ● înlocuirea și repararea bateriilor staționare de acumulatoare care au durata de exploatare depășită sau nu mai îndeplinesc condițiile tehnice minime cu baterii staționare fără întreținere; ● repararea și înlocuirea cablurilor electrice de alimentare și semnalizare cu rezistenta de izolatie sub normele instructionale; ● repararea și înlocuirea stocurilor de inductori de autostop, într-un ritm de cca. 500 de inductori pe an, care ar însemna un efort financiar de 4 mld. lei; La instalațiile de electrificare, programul de întreținere vizează următoarele obiective: ● întreținerea liniei de contact și a transformatoarelor de putere de 16 MWA; ● întreținerea și repararea echipamentelor din substatiile de tracțiune electrica; ● întreținerea și repararea instalațiilor de telemecanizare, cu înlocuirea și adaptarea unor module de comanda și control performanțe; ● întreținerea și repararea grupurilor electrogene din stațiile de cale ferată. Efortul financiar pentru aceste lucrări, exprimat în costuri la nivelul anului 2000, ar fi de 170 mld. lei. În concluzie, programul de întreținere a instalațiilor de semnalizare și electrificare în perioada 2001-2010 care vizează menținerea în funcție a actualelor instalații are nevoie de fonduri anuale de circa 1.400 mld. lei, suma fiind exprimată în costuri la nivelul anului 2000. 6.3. Programul de reparații capitale și modernizare Ținând cont de starea actuala a infrastucturii feroviare, în scopul creării premizelor ca începând cu acest an să se treacă la reducerea treptata a numărului elementelor infrastructurii scadente la RK se impune ca valoarea transferului bugetar alocat companiei pentru infrastructura feroviara publică, conform instrucțiunilor și normativelor în vigoare, să se situeze la nivelul sumei de 3.700 miliarde lei în anul 2001, suma ce ar urma sa crească treptat, anual, ajungând până la 5.400 miliarde lei în anul 2010. Prognozele anuale, pe grupe de lucrări, sunt prezentate în Anexa 1. Fondurile minimale necesare, cu limitarea numărului de kilometri la care se fac lucrări RK la 300 km/an, sunt situate la valoarea de 2.721 miliarde lei în anul 2001, suma ce ar urma sa crească treptat, anual, ajungând până la 3.699 miliarde lei în anul 2010. Prognozele anuale, pe grupe de lucrări, sunt prezentate în Anexa 2, iar în graficul de mai jos se prezintă desfășurarea pe ani a fondurilor.*) ┌────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐ │Anul │ 2001│ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005 │ 2006 │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ 2010 │ ├────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │Fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │minime │ 2721│ 3229 │ 3336 │ 3529 │ 3579 │ 3699 │ 3699 │ 3699 │ 3699 │ 3699 │ ├────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │Fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │necesare│ 3700│ 4400 │ 4700 │ 5000 │ 5100 │ 5400 │ 5400 │ 5400 │ 5400 │ 5400 │ └────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘ În paralel, infrastructura feroviara privată impune adoptarea unui program coerent de reparații capitale susținut din surse proprii de venituri, astfel încât în următorii 10 ani sa poată fi recuperate restantele acumulate în ultimii 15 ani și să se poată reveni la ritmuri medii de execuție, începând cu anul 2011, în funcție de elementele care vor deveni anual scadente la RK (Anexa 3). După anul 1989 nu au mai început obiective mari de investiții sau de modernizare în domeniul public al infrastructurii feroviare; marea majoritate a investițiilor feroviare sunt începute înainte de 1990 și sunt sistate din lipsa fondurilor bugetare. Principalele acțiuni de modernizare și reabilitare a infrastructurii feroviare pentru care s-au contractat credite externe, care sunt în derulare și pentru care mai sunt necesare angajari suplimentare de noi credite sunt prezentate în Anexa 4. Distribuția fondurilor asigurate și necesare sunt prezentate în graficul alăturat.*) 6.4. Principalele programe de modernizare ale caii ferate La nivelul Comunității Europene s-a impus problema reabilitării transportului feroviar, a creșterii increderi în acest mod de transport și deci a extinderii sale. Mai mult decât atât, trecerea treptata la o uniune general-europeană cu o circulație absolut libera peste granitele geografice, a impus revederea principiilor de circulație pe calea ferată la nivelul întregii Europe. În acest scop este în curs de desfășurare cel mai ambițios program de armonizare tehnica și legislativă în domeniul transportului feroviar, menit să asigure interoperabilitatea la nivel european. Interoperabilitatea reprezintă capacitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteza de a permite circulația neîntrerupta în condiții de siguranță a trenurilor prin realizarea unui spațiu fără frontiere interioare. În conformitate cu Directiva 440/1991 a Consiliului Comunității Europene, Căilor Ferate Române le revine rolul de a integra infrastructura feroviara naționala în parametrii tehnici europeni. Pentru modernizarea rețelei proprii în conformitate cu exigențele europene România a semnat mai multe acorduri internaționale privind transporturile feroviare și participa la o serie de proiecte internaționale în domeniu: - Acordul european pentru marile linii internaționale de cale ferată (AGC); - Acordul european privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe (AGTC) Rețeaua feroviara publică a CFR asigura legătura cu toate rețelele feroviare ale țărilor vecine și, mai departe, cu rețelele feroviare ale celorlalte tari din Europa și din Asia. Lungimea desfășurata a liniilor este 22.247 km, lungimea rețelei de cai ferate din România fiind a șaptea ca mărime în Europa, după Germania, Franta, Italia, Spania, Polonia și Ucraina. Rețeaua feroviara este armonios repartizata pe teritoriul tarii având o dispunere circulara pe doua inele, aproape concentrice, strabatute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala tarii. România, prin așezarea sa geografică, reprezintă o zona de intersecție a magistralelor internaționale de transport pe calea ferată, care leagă atât nordul de sudul Europei, cat și vestul de estul acesteia. La Conferința Pan - Europeană a Transporturilor de la Creta din 1994 s-au stabilit și la Conferința de la Helsinki din 1998 s-au reconfirmat coridoarele pan-europene de transport, iar teritoriul României este strabatut de trei dintre coridoare și anume: ┌─────────-─┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┐ │Anul │ 2001│2002 │ 2003 │ 2004│ 2005 │ 2006 │ 2007│ 2008 │ 2009 │ 2010 │ ├───────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┤ │Fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asigurate │214,5│238 │ 345 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ ├───────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┤ │Fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neasigurate│232,8│370,7│ 597 │ 923 │ 1031 │ 971 │ 642 │ 438 │ 366 │ 436 │ └───────────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┘ ●IV Berlin/Nurnberg-Praga-Budapesta-Constanta/Salonic/Istanbul; ● VII Dunarea; ● IX Helsinki - St. Petersburg - Moscova/Pskov-Kiev-Liubashevska - Chișinău - București - Dimitrovgrad- Alexandropolis. Coridoarele IV și IX sunt multimodale, având componente rutiere și feroviare, incluzând porturi fluviale și maritime ca noduri și centre de colectare și distribuție între modurile de transport. Importanță coridoarelor IV și IX în structura traficului derulat pe rețeaua CFR și necesitatea reabilitării lor rezida din faptul ca, în total, pe circa o cincime din lungimea totală a rețelei se derulează aproape o jumătate din traficul total. În domeniul instalațiilor de semnalizare politica de dezvoltare s-a orientat încă din anul 1992 către înlocuirea actualelor instalații de semnalizare cu relee cu instalații de semnalizare electronice bazate pe folosirea tehnicii de calcul. În continuare, CFR SA va opta pentru modernizarea instalațiilor de centralizare electrodinamice cu relee din stațiile mari de cale ferată prin înlocuirea cu instalații CE (centralizare electronică), cu precădere cele aflate pe Coridorul IV, prin atragerea de fonduri externe. Se au în vedere pentru următoarea etapa 2002-2004 înlocuirea instalațiilor de centralizare electrodinamica din stațiile Constanta, Deva, Șimeria, Curtici și altele. Pentru instalațiile de centralizare cu relee din stațiile cu mai puțin de 30 de macazuri, strategia CN CFR SA pe termen lung este aceea de informatizare a posturilor de comanda. În aceasta direcție se încearcă deja doua soluții tehnice românești care odată ce vor fi omologate vor putea fi folosite la toate lucrările de reparații capitale ale instalațiilor de semnalizare. Se vor obține astfel instalații de semnalizare care vor păstra siguranța circulației la logica cu relee, dar vor avea disponibilitatea și supletea unor instalații electronice bazate pe tehnica de calcul. Una din soluțiile de informatizare încercate poate să înlocuiască în varianta finala cca. 80% din numărul total de relee fișa, fiind astfel prima instalatie electronică românească. Avantajele informatizarii stațiilor centralizate electrodinamic cu relee sunt date de: - posibilitatea preluării funcțiilor de comanda și control din aceste stații în stațiile mari dotate cu instalații electronice putându-se realiza foarte ușor sisteme dispecer pe secții de circulație; - creșterea siguranței circulației în exploatare prin reducerea posibilității apariției erorii umane; - crearea funcției de play-back astfel încât se poate cunoaște pentru o perioadă de timp prestabilita toate schimbările de stare a obiectelor din stație; - posibilitatea livrării de date către sistemul informatic integrat al sistemului feroviar (IRIS); - posibilitatea semnalizării la un punct central a tuturor deranjamentelor apărute la instalatia CED, fapt ce va conduce la o întreținere la un nivel superior a acestor instalații. În tabelul alăturat se prezintă numărul de stații mici și medii în care se pot introduce informatizari în următorii ani, într-un ritm inițial de 10 stații/an, ceea ce reprezintă un efort financiar de circa 20 mil. USD/an între anii 2001 - 2010 În acest context principalele obiective incluse în programul de modernizare a infrastructurii feroviare din România sunt: 1. Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor de pe teritoriul României ale coridoarelor paneuropene de transport (Anexele 5 și 6); 2. Modernizarea instalațiilor de centralizare din principalele stații de cale ferată situate pe coridoarele paneuropene de transport (Anexele 7,și 8), ┌────┬─────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────┐ │Nr. │ Regionala de │ Nr. stații CED cu mai │Nr. stații CED cu un │ │crt.│ cale ferată │puțin de 20 de macazuri │număr de 20 ...30 de │ │ │ │ │macazuri │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 1 │București │37 │22 │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 2 │Craiova │56 │13 │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 3 │Timișoara │54 │14 │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 4 │Cluj │41 │7 │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 5 │Brașov │56 │19 │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 6 │Iași │45 │19 │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 7 │Galați │33 │11 │ ├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 8 │Constanta │18 │15 │ ├────┴─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤ │ TOTAL număr stații │340 │120 │ └──────────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────┘ 3. Realizarea de noi lini electrificate (Anexa 9); 4 Modernizarea la nivelul standardelor europene a 13 stații de cale ferată (Anexa 10); 5. Extinderea rețelei de comunicații pe fibra optica (Anexa 11). 6. Proiectele de achiziții de mașini, utilaje, echipamente și instalații necesare la întreținerea infrastructurii feroviare (Anexele 12 și 13) Strategia de realizare a lucrărilor susmenționate este reprezentată pentru perioada 2001-2010 în Anexa 14. Necesarul de finanțare pentru alinierea parametrilor operationali ai infrastructurii feroviare din România la parametrii rețelei europene de transport feroviar s-a estimat pe baza elementelor conținute în următoarele documente de referința: * Programul Național de Aderare a României; * Rapoarte elaborate de Secretariatul ȚINĂ (Transport Infrastructure Needs Assesement), Viena al Comisiei Europene, DG Transport (1998-2000); * Strategia Companiei Naționale de Cai Ferate "CFR" - S.A. * Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I - Cai de comunicație. 7. Concluzii Starea tehnica a infrastructurii feroviare, modul de finanțare al acesteia, și problemele economice existente în activitatea Companiei Naționale de Cai Ferate C.F.R. - S.A. determina următoarele concluzii: ● infrastructura feroviara se afla într-un proces de degradare continua datorită în principal neasigurarii fondurilor necesare pentru întreținere și reparații; ● asigurarea veniturilor necesare funcționarii infrastructurii este afectată de neachitarea ritmica a sumelor datorate de operatorii feroviari ca tarif de utilizare a infrastructurii ● pentru reabilitarea infrastructurii feroviare sunt necesare măsuri urgente de finanțare a lucrărilor care să conducă la eliminarea decalajelor înregistrate în ansamblul activităților specifice; ● necesitatea continuării și accelerării procesului de modernizare și reabilitare a infrastructurii feroviare de transport pentru alinierea la standardele europene de performanță, confort și siguranța; ● se impune urmărirea îndeaproape a programelor de implementare a proiectelor cu finanțare externa componenta a reabilitării infrastructurii feroviare ● volumul mare al lucrărilor neexecutate încă la obiectivele de investiții în derulare implica, pe lângă stabilirea prioritatilor, și eșalonarea lor, acordarea resurselor financiare bugetare necesare pentru ca obiectivele respective să fie finalizate și puse în funcțiune în max. 4 - 5 ani, Implementarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România în perioada 2001 - 2010 se va face corelat cu sumele alocate anual prin Legea Bugetului de Stat. -------------- NOTA(CTCE)
*) Reprezentarile grafice se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704 din 6 noiembrie 2001.
Anexa 1 NECESARUL FONDURILOR DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU
REPARAȚII CAPITALE LA INFRASTRUCTURA FEROVIARA PUBLICA IN PERIOADA 2001-2010 *Font 7* +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | ACTIVITATEA | UM |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 | +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |1. RK linii | mld. lei |1.958|2.150|2.343|2.450|2.500|2.680|2.680|2.680|2.680|2.680| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |1.1. Lungimea liniilor | km | 600| 658| 718| 750| 765| 820| 820| 820| 820| 820| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |1.2. Cost mediu |mld. lei/km|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |2. RK poduri-podete | mld. lei | 619| 634| 665| 696| 700| 700| 700| 700| 700| 700| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |2.1. Lungimea podurilor și podetelor| ml |3.260|3.340|3.500|3.665|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |2.2. Cost mediu |mld. lei/ml|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |3. RK tuneluri | mld. lei | 122| 450| 480| 510| 540| 600| 600| 600| 600| 600| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |3.1. Lungimea tunelurilor | ml | 593|1.500|1.600|1.700|1.800|2.000|2.000|2.000|2.000|2.000| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |3.2. Cost mediu |mld. lei/ml|0,205|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |4. RK terasamente | mld. lei | 369| 480| 512| 560| 560| 560| 560| 560| 560| 560| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |4.1. Lungimea terasamentelor | km | 20| 27| 28| 31| 31| 31| 31| 31| 31| 31| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |4.2. Cost mediu |mld. lei/km| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |5. RK instalații SCB+IFTE | mld. lei | 591| 636| 650| 734| 750| 800| 800| 800| 800| 800| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |6. Proiectare RK Infr. publică | mld. lei | 41| 50| 50| 50| 50| 60| 60| 60| 60| 60| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |7. TOTAL RK INFR. PUBLICA | mld. lei |3.700|4.400|4.700|5.000|5.100|5.400|5.400|5.400|5.400|5.400| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ Estimarea fondurilor necesare a fost făcuta la nivelul prețurilor din ianuarie 2001 și cursul de 26.768 lei/USD din data de 15.02.2001, netinandu-se cont de inflație. Necesarul fondurilor a fost estimat pe principiul reducerii treptate, în următorii 10 ani, a actualelor restante la reparație capitala a elementelor infrastructurii feroviare datorate alocațiilor insuficiente din ultimii 15 ani și a revenirii, în perioada următoare (începând cu 2011), la ritmuri medii de execuție (corespunzătoare elementelor infrastructurii feroviare care vor deveni anual scadente la RK în acea perioada).
Anexa 2 FONDURI MINIME DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU
REPARAȚII CAPITALE LA INFRASTRUCTURA FEROVIARA PUBLICA IN PERIOADA 2001-2010 *Font 7* +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | ACTIVITATEA | UM |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 | +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |1. RK linii | mld. lei | 979| 979| 979| 979| 979| 979| 979| 979| 979| 979| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |1.1. Lungimea liniilor | km | 300| 300| 300| 300| 300| 300| 300| 300| 300| 300| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |1.2. Cost mediu |mld. lei/km|3,265|3.265|3,265|3,265|3.265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |2. RK poduri-podete | mld. lei | 619| 634| 665| 696| 700| 700| 700| 700| 700| 700| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |2.1. Lungimea podurilor și podetelor| ml |3.260|3.340|3.500|3.665|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |2.2. Cost mediu |mld. lei/ml|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |3. RK tuneluri | mld. lei | 122| 450| 480| 510| 540| 600| 600| 600| 600| 600| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |3.1. Lungimea tunelurilor | ml | 593|1.500|1.600|1.700|1.800|2.000|2.000|2.000|2.000|2.000| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |3.2. Cost mediu |mld. lei/ml|0,205|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |4. RK terasamente | mld. lei | 369| 480| 512| 560| 560| 560| 560| 560| 560| 560| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |4.1. Lungimea terasamentelor | km | 20| 27| 28| 31| 31| 31| 31| 31| 31| 31| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |4.2. Cost mediu |mld. lei/km| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| 18| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |5. RK instalații SCB+IFTE | mld. lei | 591| 636| 650| 734| 750| 800| 800| 800| 800| 800| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |6. Proiectare RK Infr. publică | mld. lei | 41| 50| 50| 50| 50| 60| 60| 60| 60| 60| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |7. TOTAL RK INFR. PUBLICA | mld. lei |2.721|3.229|3.336|3.529|3.579|3.699|3.699|3.699|3.699|3.699| +------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ Estimarea fondurilor necesare a fost făcuta la nivelul prețurilor din ianuarie 2001 și cursul de 26.768 lei/USD din data de 15.02.2001, netinandu-se cont de inflație. Necesarul fondurilor a fost estimat pe principiul reducerii treptate, în următorii 10 ani, a actualelor restante la reparație capitala a elementelor infrastructurii feroviare datorate alocațiilor insuficiente din ultimii 15 ani și a revenirii, în perioada următoare (începând cu 2011), la ritmuri medii de execuție (corespunzătoare elementelor infrastructurii feroviare care vor deveni anual scadente la RK în acea perioada).
Anexa 3 RESURSELE NECESARE PENTRU REPARAȚII CAPITALE
LA INFRASTRUCTURA FEROVIARA PRIVATĂ IN PERIOADA 2001-2010 *Font 7* +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | ACTIVITATEA | UM |2001|2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 | +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |1. RK alte linii din statii și triaje|mld. lei| 1| 90| 100| 100| 100| 100| 100| 100| 100| 100| +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |2. RK cladiri |mld. lei| 432| 600| 750| 850| 930|1.000|1.000|1.000|1.000|1.000| +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |3. RK instalații TTR |mld. lei| 14| 80| 100| 100| 120| 150| 150| 150| 150| 150| +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |4. RK masini grele |mld. lei| 190| 200| 200| 200| 200| 200| 200| 200| 200| 200| +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |5. RK utilaje |mld. lei| 84| 100| 100| 100| 100| 100| 100| 100| 100| 100| +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |6. Proiectare RK Infr. privată |mld. lei| 28| 30| 50| 50| 50| 50| 50| 50| 50| 50| +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ |7. TOTAL RK INFR. PRIVATA |mld. lei| 749|1.100|1.300|1.400|1.500|1.600|1.600|1.600|1.600|1.600| +-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ Estimarea fondurilor necesare a fost făcuta la nivelul prețurilor din ianuarie 2001 și cursul de 26.768 lei/USD din data de 15.02.2001, netinandu-se cont de inflație. Necesarul fondurilor a fost estimat pe principiul reducerii treptate, în următorii 10 ani, a actualelor restante la reparație capitala a elementelor infrastructurii feroviare datorate alocațiilor insuficiente din ultimii 15 ani și a revenirii, în perioada următoare (începând cu 2011), la ritmuri medii de execuție (corespunzătoare elementelor infrastructurii feroviare care vor deveni anual scadente la RK în acea perioada).
Anexa 4 MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII FEROVIARE
DIN CREDITE EXTERNE IN PERIOADA 2001-2010 *Font 7* Mil. USD +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ |Nr. | Actiunea programata | Fonduri |Total|2001 |2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010| |crt.| | | | | | | | | | | | | | +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |necesare | 3285| 122| 204| 336| 610| 663| 572| 353| 119| 102| 204| | 1 |Reabilitare Coridor IV transeuropean +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 637| 122| 204| 311| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Pr. Reabilitare CF. 3976 RO, |necesare | *120| 30| 12| 12| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 2 |BIRD, (IRIS, fibra optica, +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |utilaje cale, etc.) |asigurate| *120| 30| 12| 12| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Pr. Reabilitare CF. RO-9604, |necesare | *58| 20| 10| 10| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 3 |PHARE (materiale de cale, CE +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |statii) |asigurate| *58| 20| 10| 10| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Reabilitarea podului Giurgiu, |necesare | 5| 1| 2| 2| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 4 |PHARE-multitari, etapa a II-a +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 5| 1| 2| 2| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Reabilitarea și consolidarea |necesare | *34| 12| 10| 10| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 5 |infrastructurii feroviare urmare +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |calamitati, BEI |asigurate| *34| 12| 10| 10| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |necesare | 69,7| 0| 0,3| 3,2| 7,1| 6,6| 8,1|10,2| 14|12,9| 7,3| | 6 |Centralizari electronice +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Modernizare și extindere comunicatii |necesare | 57,8| 26,8|13,9| 7,4| 7| 2,7| 0| 0| 0| 0| 0| | 7 |pe fibra optica +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 22,5| 22,5| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |necesare | 62| 6| 28| 28| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 8 |Electrificare linie CF Tecuci-Barbosi+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 6| 6| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Consolidare/suprainaltare maluri |necesare | 38| 3| 10| 12| 13| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 9 |Portile de Fier I +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 1| 1| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |necesare | 43,9| 2| 7,5| 8,1| 6,5| 4,5| 1,8| 2,9| 3,8| 4,3| 2,5| | 10 |Modernizari statii de cale ferata +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Finalizare linie CF Valcele - |necesare | 100| 10| 30| 30| 30| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 11 |Ramnicu Valcea +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Electrificare linie CF |necesare | 91| 0| 43| 48| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 12 |Constanta-Mangalia +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Reabilitare Coridor IX |necesare | 1510| 0| 0| 17| 99| 194| 216| 276| 281| 227| 200| | 13 |transeuropean +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Electrificare linie CF Tecuci - |necesare | 213| 0| 0| 30| 50| 60| 73| 0| 0| 0| 0| | 14 |Iasi +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Electrificare linie CF Cluj Oradea |necesare | 343| 0| 0| 43| 100| 100| 100| 0| 0| 0| 0| | 15 |- Episcopia Bihor - +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Electrificare linie CF Timisoara |necesare | 62| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 20| 20| 22| | 16 |- Stamora Moravita +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | |asigurate| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |necesare | 6006|232,8| 371| 597| 923|1031| 971| 642| 438| 366| 436| | TOTAL +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |asigurate| 798|214,5| 238| 345| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| +------------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ Estimarea a fost făcuta la paritatea de 1,075 EURO/USD * Diferența sumelor s-a achitat anterior anului 2001
Anexa 5 SITUAȚIA necesităților infrastructurii
de transport feroviar pentru realizarea racordarii rețelei românești la rețeaua de transport european în perioada 2001-2010 Coridorul IV transeuropean Curtici-Brașov-București-Constanta *Font 7* Mil.USD +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----------------------------------------------------------+ |Nr. | | | Sursa |Perioada | Estimare costuri pe ani | |crt.| Tronson reabilitat |Valoare| finanțare |executie +-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | | | | | |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 1 |Bucuresti-Brasov, 167 km | 381|BEI: 180 |2001-2004| 99,5|123,7| 81| 76,8| | | | | | | | | | |Bg. stat: 46| | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 2 |Baneasa-Fetesti, 141 km | 287|ISPA: 210 |2001-2006| 9,6| 32,6| 56,5| 88| 80,5| 19,8| | | | | | | | |Bg. stat: 77| | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 3 |Bucuresti Nord - Baneasa și | |JBIC: 223 | | | | | | | | | | | | | |Fetesti-Constanta, 86 km | 297|Bg. stat: 74|2001-2006| 9,8| 13,1| 58,8| 90,4| 98,3| 26,6| | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 4 |Frontiera-Curtici-Arad-Simeria, 184 km | 595|Surse |2001-2007| 3| 19| 86| 144| 144| 144| 55| | | | | | | |neasigurate | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 5 |Simeria-Alba Iulia-Coslariu, 70 km | 210|Surse |2002-2007| | 8| 30| 50| 50| 50| 22| | | | | | | |neasigurate | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 6 |Coslariu-Sighisoara, 98 km | 294|Surse |2002-2007| | 4| 8| 56,5| 84,6| 84,6| 56,3| | | | | | | |neasigurate | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 7 |Sighisoara-Brasov, 128,5 km | 356|Surse |2003-2008| | | 6| 12| 67,7|101,5|101,5| 67,3| | | | | | |neasigurate | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 8 |Craiova-Leu-Pod nou peste Dunare-Calafat, 146 km| 473|Surse |2002-2007| | 3| 10| 92,2|137,9|137,9| 92| | | | | | | |neasigurate | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 9 |Craiova-Strehaia-Dr. Tr. Severin, 114 km | 230|Surse |2006-2014| | | | | | 7,5| 14,9| 29,6| 59,7|118,3| | | | (636)|neasigurate | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 10 |Dr. Tr. Severin-Caransebes-Arad, 267 km | 162|Surse |2007-2015| | | | | | | 11,2| 22,3| 42,9| 85,6| | | | (891)|neasigurate | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | |TOTAL CORIDOR IV | 3.285| | |121,9|203,4|336,3|609,9| 663|571,9|352,9|119,2|102,6|203,9| | | |(4.420)| | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ Cifrele din paranteze reprezintă sumele totale necesare pentru realizarea obiectivului până în anul 2015
Anexa 6 SITUAȚIA necesităților infrastructurii de
transport feroviar pentru realizarea racordarii rețelei românești la rețeaua de transport european în perioada 2001-2010 Coridorul IX transeuropean Giurgiu-Videle-București-Pașcani-Iași-Ungheni *Font 7* Mil. USD +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----------------------------------------------------------+ |Nr. | | | Sursa |Perioada | Estimare costuri pe ani | |crt.| Tronson reabilitat |Valoare| finanțare |executie +-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | | | | | |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 1 |Bucuresti-Videle-Giurgiu, |274 |Surse |2003-2007| | | 7,5| 52,5| 78,7| 78,7| 56,6| | | | | |114 km | |neasigurate| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 2 |Ploiesti-Focsani, 139,5 km |380 |Surse |2003-2008| | | 9,5| 37,5| 93| 93| 93| 54| | | | | | |neasigurate| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 3 |Focsani-Pascani-Iasi-Ungheni,|580 |Surse |2004-2012| | | | 9| 18,6| 36,8| 73,7|147,3|147,3|147,3| | |282,5 km |(765) |neasigurate| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | 4 |Bucuresti N-Giurgiu, 85 km |276 |Surse |2005-2010| | | | | 3,6| 7,4| 53| 79,5| 79,5|53 | | | | |neasigurate| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | |TOTAL CORIDOR IX |1510 | |2003-2012| | | 17| 99|193,9|215,9|276,3|280,8|226,8|200,3| | | |(1695) | | | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | |TOTAL CORIDOR IV |3.285 | |2001-2015|121,9|203,4|336,3|809,9| 663|571,9|352,9|119,2|102,6|203,9| | | |(4.420)| | | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ | |TOTAL CORIDOARE IV și IX |4795 | |2001-2015|121,9|203,4|353,3|708,9|856,9|787,8|629,2| 400|329,4|404,2| | | |(6115) | | | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+ Cifrele din paranteze reprezintă sumele totale necesare pentru realizarea obiectivului până în anul 2015. ----------- NOTĂ(CTCE) Harta ce reprezintă schema rețelei naționale de cai ferate, se găsește în Monitorul Oficial al Romanie, Partea I, Nr. 704 din 6 noiembrie 2001 la pagina 14.
Anexa 7 SITUAȚIA necesităților infrastructurii de transport
feroviar pentru realizarea racordarii rețelei românești la rețeaua de transport european în perioada 2001-2010 Centralizarea electronică a stațiilor mari *Font 7* Mil. USD +----+------------------------------+-------+--------------+---------+-------------------------------------------------+ |Nr. | | | Sursa |Perioada | Estimare costuri pe ani | |crt.| Tronson reabilitat |Valoare| finanțare |executie +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | | | | |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010| +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 1 |Bucuresti Nord (Complex) | 12,7|PHARE |2001 | 5| 7,7| | | | | | | | | | |Lucrari | 8|Buget stat |2001-2002| 8| | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 2 |Arad | 7,1|PHARE |2001 | 3,5| 3,6| | | | | | | | | | |Lucrari | 1|Buget stat |2001-2002| 1| | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 3 |Timisoara Nord | 5,7|PHARE |2001 | 2,5| 3,2| | | | | | | | | | |Lucrari | 4|Buget stat |2001-2002| 4| | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 4 |Brasov | 4,4|PHARE |2001 | 2| 2,4| | | | | | | | | | |Lucrari | 4|Buget stat |2001-2002| 4| | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Curtici, 111 macazuri | 0,2|Surse |2002 | | 0,2| 2| 3| | | | | | | | 5 |SF+PT+DL | 5|neasigurate |2003-2004| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Deva, 43 macazuri | 0,1|Surse |2002 | | 0,1| 1| 1| | | | | | | | 6 |SF+PT+DL | 2|neasigurate |2003-2004| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Caransebes, 115 macazuri | 0,2|Surse |2008 | | | | | | | | 0,2| 2| 3| | 7 |SF+PT+DL | 5|neasigurate |2009-2010| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Ciulnita (tiaj, calatori), 129| 0,2|Surse |2003 | | | 0,2| 2,8| 3| | | | | | | 8 |macazuri SF+PT+DL | 5,8|neasigurate |2004-2005| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Fetesti, 107 macazuri | 0,2|Surse |2004 | | | | 0,2| 2| 2,8| | | | | | 9 |SF+PT+DL | 4,8|neasigurate |2005-2006| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 10 |Constanta, 80 macazuri | 0,15|Surse |2004 | | | |0,15| 1,4| 2,2| | | | | | |SF+PT+DL | 3,6|neasigurate |2005-2006| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 11 |Coslariu, 127 macazuri | 0,2|Surse |2005 | | | | | 0,2| 2,5| 3| | | | | |SF+PT+DL | 5,5|neasigurate |2005-2006| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 12 |Adjud, 197 macazuri | 0,4|Surse |2006 | | | | | 0,4| 4,2| 4,6| | | | | |SF+PT+DL | 8,8|neasigurate |2007-2008| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 13 |Buzau, 122 macazuri | 0,2|Surse |2006 | | | | | 0,2| 2,5| 3| | | | | |SF+PT+DL | 5,5|neasigurate |2007-2008| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 14 |Bacau, 110 macazuri | 0,2|Surse |2007 | | | | | | | 0,2| 2,2| 2,7| | | |SF+PT+DL | 4,9|neasigurate |2008-2009| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 15 |Pascani (triaj, calatori), 170| 0,3|Surse |2007 | | | | | | | 0,3| 3,6| 4| | | |macazuri SF+PT+DL | 7,6|neasigurate |2008-2009| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 16 |Craiova, 104 macazuri | 0,2|Surse |2008 | | | | | | | | 0,2| 2,2| 2,3| | |SF+PT+DL | 4,5|neasigurate |2009-2010| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 17 |Iasi, 89 macazuri | 0,2|Surse |2008 | | | | | | | | 0,2| 2| 2| | |SF+PT+DL | 4|neasigurate |2009-2010| | | | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 18 |Ploiesti Sud, 94 macazuri, | 2,6|Bg. stat: 1,3 |1995-2001| 2,6| | | | | | | | | | | |Siemens, Lucrari | (12)|Surse pr.: 1,3| | | | | | | | | | | | +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |TOTAL Centralizari Electronice| 119,25| | |32,6|17,2| 3,2|7,15| 6,6| 8,1|10,2| 14|12,9| 7,3| +----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ La Ploiești Sud s-au efectuat lucrări de 9,4 mil. USD în anii 1995-2000 -------------- NOTA(CTCE) SCHEMA REȚELEI NAȚIONALE DE CAI FERATE (Centralizări electronice) este reprezentată grafic la pag. 16 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
Anexa 8 SITUAȚIA necesităților infrastructurii de transport
feroviar pentru realizarea racordarii rețelei românești la rețeaua de transport european în perioada 2001-2010 Coridorul IV transeuropean Curtici - Brașov - București - Constanta - electromecanisme de macaz performanțe *Font 7* +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+---------------------------------------------------------+ |Nr. | | | Valoare |Perioada |Estimare numar electromecanisme introduse în cale, pe ani| |crt.| Tronson reabilitat |Numar|(Mii USD)|executie +----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | | | | | |2001|2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010| +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 1 |Bucuresti - Brasov, 167 km | 230| 1.150|2001-2004| 50| 60| 60| 60| | | | | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 2 |Baneasa - Fetesti, 141 km | 210| 1.050|2001-2006| 30| 30| 30| 40| 40| 40| | | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 3 |Bucuresti Nord - Baneasa și | 190| 950|2003-2006| | | 40| 50| 50| 50| | | | | | |Fetesti - Constanta, 86 km | | | | | | | | | | | | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 4 |Frontiera-Curtici-Arad-Simeria, 184 km| 280| 1.400|2003-2007| | | 50| 50| 60| 60| 60| | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 5 |Simeria-Alba Iulia-Coslariu, 70 km | 130| 650|2003-2007| | | 20| 20| 30| 30| 30| | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 6 |Coslariu-Sighisoara, 98 km | 150| 750|2004-2007| | | | 30| 40| 40| 40| | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 7 |Sighisoara-Brasov, 128,5 km | 150| 750|2005-2008| | | | | 30| 40| 40| 40| | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 8 |Craiova-Leu-Pod nou peste | 180| 900|2004-2007| | | | 30| 50| 50| 50| | | | | |Dunare-Calafat, 146 km | | | | | | | | | | | | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 9 |Craiova-Strehaia-Dr. Tr. Severin, | 160| 800|2008-2014| | | | | | | | 30| 30| 30| | |114 km | | | | | | | | | | | | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 10 |Dr. Tr. Severin-Caransebes-Arad, | 330| 1.650|2009-2015| | | | | | | | | 30| 30| | |267 km | | | | | | | | | | | | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | |TOTAL CORIDOR IV |2.010| 10.050| | 80| 90| 200| 280| 300| 310| 220| 70| 60| 60| +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ |Coridorul IX transeuropean Giurgiu-Videle-Bucuresti-Pascani-Iasi-Ungheni | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 1 |Bucuresti-Videle-Giurgiu, 114 km | 190| 950|2004-2007| | | | 40| 50| 50| 50| | | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 2 |Ploiesti-Focsani, 139,5 km | 220| 1.100|2004-2008| | | | 40| 40| 40| 50| 50| | | +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 3 |Focsani-Pascani-Iasi-Ungheni, 282,5 km| 330| 1.650|2006-2012| | | | | | 40| 50| 50| 50| 50| +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | 4 |Bucuresti N-Giurgiu, 85 km | 90| 450|2007-2010| | | | | | | 20| 20| 20| 30| +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | |TOTAL CORIDOR IX | 830| 4.150| | | | | 80| 90| 130| 170| 120| 70| 80| +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ | |TOTAL CORIDOARE IV și IX |2.840| 14.200| | 80| 90| 200| 360| 390| 440| 390| 190| 130| 140| +----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+ Electromecanismele din producția indigena, tip EM-5R, fabricate în regie proprie, în tehnologia anilor 1955 au un cost de circa 2000 USD, funcționează cu curent continuu și au întreținere bianuala Electromecanismele performanțe din UE funcționează în curent alternativ, au funcționare fără întreținere 500.000 de acționari (circa 15 ani), iar producerea lor în țara, în baza unei licențe, devine eficienta, în condițiile în care din totalul de 18.500 de electromecanisme, 15.500 sunt scadente la RK.
Anexa 9 SITUAȚIA necesităților infrastructurii de transport
feroviar pentru realizarea racordarii rețelei românești la rețeaua de transport european în perioada 2001-2010 Linii electrificate noi *Font 7* Mil. USD +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+-------------------------------------------------+ |Nr. | | | Sursa |Perioada | Estimare costuri pe ani | |crt.| Linia electrificata |Valoare|finanțare |executie +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | | | | | |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010| +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 1 |Tecuci - Barbosi, 73 km | 62 |IFI |2001-2003| 6 | 28 | 28| | | | | | | | | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 2 |Tecuci - Iasi, 184 km | 213 |IFI |2003-2006| | | 30| 50| 60| 73| | | | | | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 3 |Bucuresti - Giurgiu, 64 km | 256 |IFI |2003-2005| | | 76| 100| 80| | | | | | | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 4 |Cluj-Oradea-Episcopia Bihor, 165 km| 343 |IFI |2003-2006| | | 43| 100| 100| 100| | | | | | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 5 |Constanta - Mangalia, 34 km | 91 |IFI |2004-2005| | | | 43| 48| | | | | | | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 6 |Craiova-Calafat, 107 km | 138 |IFI |2006-2008| | | | | | 40| 58| 40| | | | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 7 |Videle-Giurgiu, 63 km | 119 |IFI |2005-2007| | | | | 30| 49| 40| | | | | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 8 |Timisoara-Stamora Moravita, 56 km | 62 |IFI |2008-2010| | | | | | | | 20| 20| 22| | | | |Buget stat| | | | | | | | | | | | +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |TOTAL linii electrificate noi | 1284 | | | 6 | 28 | 177| 293| 318| 262| 98| 60| 20| 22| +----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ --------- NOTA(CTCE) SCHEMA REȚELEI NAȚIONALE DE CAI FERATE - SUBSTATII DE TRACȚIUNE ELECTRICA - este reprezentată grafic la pag. 18 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001. SCHEMA REȚELEI NAȚIONALE DE CAI FERATE - ELECTRIFICARI LINII - este reprezentată grafic la pag. 18 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
Anexa 10 SITUAȚIA necesităților infrastructurii de transport
feroviar pentru realizarea racordarii rețelei românești la rețeaua de transport european în perioada 2001-2010 Modernizări stații de cale ferată *Font 7* Mil. USD +---+-----------------+-------+-----------------+---------+-------------------------------------------------+ | | | | | | Estimare costuri pe ani | |Nr.| Statia de cale |Valoare| Sursa |Perioada +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ |crt| ferata | | finanțare |executie |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010| +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 1 |Arad | 4 |Bg. stat: 2 | | | | | | | | | | | | | | | |Surse propr.: 2 |2001-2002| 2 | 2| | | | | | | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 2 |Brasov | 3,5 |BEI: 2 | | | | | | | | | | | | | | | |Surse propr.: 1,5|2002-2003| | 1,5| 2| | | | | | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 3 |Bucuresti Nord |11 |BEI: 5 | | | | | | | | | | | | | | | |Surse propr.: 6 |2002-2004| | 3| 4| 4| | | | | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 4 |Curtici | 2,6 |BEI: 1,6 | | | | | | | | | | | | | | | |Surse propr.: 1 |2002-2003| | 1| 1,6| | | | | | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 5 |Constanta | 1 |Surse neasigurate|2003-2004| | | 0,5| 0,5| | | | | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 6 |Craiova | 5 |Surse neasigurate|2004-2005| | | | 2| 3| | | | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 7 |Timisoara | 3 |Surse neasigurate|2005-2006| | | | | 1,5| 1,5| | | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 8 |Focsani | 0,7 |Surse neasigurate|2006-2007| | | | | | 0,3| 0,4| | | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | 9 |Iasi | 3 |Surse neasigurate|2007-2008| | | | | | | 1,5| 1,5| | | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ |10 |Suceava | 5 |Surse neasigurate|2007-2009| | | | | | | 1| 2| 2| | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ |11 |Galati | 0,6 |Surse neasigurate|2008-2009| | | | | | | | 0,3| 0,3| | +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ |12 |Sibiu | 2,5 |Surse neasigurate|2009-2010| | | | | | | | | 1| 1,5| +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ |13 |Cluj | 2 |Surse neasigurate|2009-2010| | | | | | | | | 1| 1| +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |TOTAL Modernizari| | | | | | | | | | | | | | | |statii CF |43,9 | |2001-2010| 2 | 7,5| 8,1| 6,5| 4,5| 1,8| 2,9| 3,8| 4,3| 2,5| +---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ -------------- NOTA(CTCE) SCHEMA REȚELEI NAȚIONALE DE CAI FERATE - STAȚII MARI DE CALE FERATĂ PROPUSE PENTRU MODERNIZARE - este reprezentată grafic la pag. 19 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
Anexa 11 SITUAȚIA necesităților infrastructurii de transport
feroviar pentru realizarea racordarii rețelei românești la rețeaua de transport european în perioada 2001-2010 Modernizarea rețelei de telecomunicații a "CFR" - S.A. prin introducerea cablelor cu fibre optice și a echipamentelor digitale *Font 7 Mil. USD +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+-------------------------------------------------+ | | | | | | Estimare costuri pe ani | |Nr.| Tronson reabilitat |Valoare| Sursa |Perioada +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ |crt| | | finanțare |executie |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010| +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Reteaua magistrala de transmisiuni| 12,3 |BIRD |2001 |12,3| | | | | | | | | | | 1.|digitale a CFR (3530km) | | | | | 2 | | | | | | | | | | |Lucrari | 4,3 |Buget stat |2001-2002| 2,3| | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Reteaua digitala cu servicii | 11,2 |BIRD |2001-2002| 8,2| 3 | | | | | | | | | | 2.|integrate a CFR (ISDN) | | | | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 4 |Buget stat |2001-2002| 0,5| 3,5| | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Cluj Napoca - Oradea, cablu cu | 0,6 |BIRD |2001 | 0,6| | | | | | | | | | | 3.|fibre optice | | | | | 0,4| | | | | | | | | | |Lucrari | 0,8 |Buget stat |2001-2002| 0,4| | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Timisoara-Caransebes-Resita, | 0,5 |BIRD |2001 | 0,5| | | | | | | | | | | 4.|cablu cu fibre optice | | | | | 0,2| | | | | | | | | | |Lucrari | 0,T |Buget stat |2001-2002| 0,5| | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Razboieni -Targu Mures, cablu cu | 0,2 |BIRD |2001 | 0,2| | | | | | | | | | | 5.|fibre optice | | | | | 0,1| | | | | | | | | | |Lucrari | 0,3 |Buget stat |2001-2002| 0,2| | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Filiasi - Drobeta Turnu Severin, | 0,3 |BIRD |2001 | 0,3| | | | | | | | | | | 6.|cablu cu fibre optice | | | | | 0,2| | | | | | | | | | |Lucrari | 0,4 |Buget stat |2001-2002| 0,2| | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Titu-Targoviste-Ploiesti, cablu cu| 0,3 |BIRD |2001 | 0,3| | | | | | | | | | | 7.|fibre optice | | | | | 0,3| | | | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | | | | 0,4 |Buget stat |2001-2002| 0,1| | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Agigea Nord-Mangalia, cablu cu | 0,1 |BIRD |2001 | 0,1| | | | | | | | | | | 8.|fibre optice | | | | | 0,1| | | | | | | | | | |lucrari | 0,2 |Buget stat |2001-2002| 0,1| | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Sibiu - Rm Valcea - Piatra Olt - | 3,1 | |2002-2003| | 2 |1,1 | | | | | | | | | 9.|Pitesti, cablu cu fibre optice și | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | | |echipamente digitale | | | | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 1,4 | |2002-2003| | 0,4|1 | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Caransebes - Drobeta Turnu Severin| 1,3 | |2002-2003| | 0,3|1 | | | | | | | | |10.|cablu cu fibre optice și | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | | |echipamente digitale | | | | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 0,5 | |2002-2003| | 0,2|0,3 | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Bacau - Piatra Neamt, cablu cu | 0,7 | |2002-2003| | 0,5|0,2 | | | | | | | | |11.|fibre optice și echipamente | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | | |digitale | | | | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 0,3 | | | | 0,2|0,1 | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Veresti - Botosani, cablu cu fibre| 0,5 | |2002-2003| | 0,4|0,1 | | | | | | | | |12.|optice și echipamente digitale | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 0,2 | | | | 0,1|0,1 | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Craiova - Calafat, cablu cu fibre | 1,2 | |2003-2004| | |0,8 |0,4 | | | | | | | |13.|optice și echipamente digitale | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 0,5 | | | | |0,3 |0,2 | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Satu Mare - Oradea - Arad, cablu | 2,8 | |2003-2004| | |1,4 |1,4 | | | | | | | |14.|cu fibre optice și echipamente | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | | |digitale | | | | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 1,2 | | | | |0,6 |0,6 | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Rosiori - Alexandria, cablu cu | 0,4 | |2003-2004| | |0,3 |0,1 | | | | | | | | |fibre optice și echipamente | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | |15.|digitale | | | | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 0,2 | | | | |0,1 |0,1 | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Medgidia - Tulcea, cablu cu fibre | 1,6 | |2004-2005| | | |1 |0,6 | | | | | | |16.|optice și echipamente digitale | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 0,7 | | | | | |0,4 |0,3 | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |Sfantu Gheorghe - Deda - Dej, cabl| 3,2 | |2004-2005| | | |2 |1,2 | | | | | | | |cu fibre optice și echipamente | |Surse neasigurate| | | | | | | | | | | | |17.|digitale | | | | | | | | | | | | | | | |Lucrari | 1,4 | | | | | |0,8 |0,6 | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ | |TOTAL | | | | | | | | | | | | | | | |Retea telecomunicatii | 57,8 | | |26,8|13,9|7,4 |7,0 |2,7 | | | | | | | |Lucrari | | | | | | | | | | | | | | +---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+ NOTA(CTCE) SCHEMA REȚELEI NAȚIONALE DE CAI FERATE - COMUNICAȚII DIGITALE PE FIBRE OPTICE - este reprezentată grafic la pag. 21 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
Anexa 12 PARCUL de mașini grele pentru întreținerea caii ferate
┌─────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────┬─────┐ │Nr. │Tipul │ Regionala C.F. │SUDAREC│TOTAL│ │Crt. │Utilajului ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤ │REȚEA│ │ │ │Buc.│Cv. │Tm. │Cj. │Bv. │Is. │Gl. │Cta.│ │ │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │MAȘINI DE BURAT │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │BNRI 85 │11 │15 │11 │13 │13 │9 │14 │13 │0 │99 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │2 │Plasser 08-16 │1 │1 │1 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │3 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │3 │Plasser 08-275 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │1 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │4 │Plasser 07-275 │0 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │1 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │5 │Plasser 09-32 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │0 │8 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │6 │Plasser 08-475 4SR│1 │0 │1 │1 │0 │1 │0 │0 │0 │4 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │7 │FAUR 300 │0 │0 │0 │1 │0 │1 │1 │0 │0 │3 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │TOTAL│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │MAȘINI DE CIURUIT │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │MCB 450 │7 │11 │8 │8 │8 │7 │7 │7 │0 │63 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │2 │RM-62 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │1 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │3 │RM-74 UW │1 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │1 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │4 │PLT 500 │1 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │0 │2 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │5 │RM-76 UMR │0 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │5 │1 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │6 │RM-80 U │1 │0 │1 │1 │0 │1 │0 │0 │0 │4 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │TOTAL│10 │ │9 │10 │ │8 │ │ │ │72 │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │MAȘINI DE PROFILAT │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │MP 135 │1 │1 │0 │1 │1 │1 │1 │0 │0 │6 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │2 │MP 150 │5 │5 │5 │6 │7 │4 │4 │4 │0 │40 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │3 │Plasser │1 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │1 │ │ │USP 3000 C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │TOTAL│ │ │ │ │ │ │ │ │0 │ │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │MAȘINI DE STABILIZAT DINAMIC CALEA-PLASSER & THEURER │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │DGS 62 N │1 │0 │1 │1 │0 │1 │0 │0 │0 │4 │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │MAȘINI DE RIPAT │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │Rusia R 2000 │1 │0 │0 │1 │1 │0 │0 │0 │0 │3 │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │MAȘINI DE ÎNLOCUIT APARATE DE CALE │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │PUM-GEISMAR │1 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │1 │ │ │6 unități/SET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │2 │DESEC TL 70 │0 │1 │1 │1 │0 │0 │1 │0 │0 │4 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │TOTAL│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │INSTALAȚII MOBILE PENTRU SUDAREA ȘINELOR │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │ISM 400 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │4 │4 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │2 │ISM 544 │0 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │4 │5 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │3 │Rusia PRSM 3 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │5 │5 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │4 │Rusia PRSM 4 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │2 │2 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │TOTAL│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │TRENURI PENTRU TRANSPORTAT DEȘEURILE DE CIURUIRE │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │PTO 2000 C │0 │1 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │2 │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │TRENURI PENTRU CURĂȚIREA ZAPEZII IN STAȚII SI TRIAJE │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │2 │Rusia PSZ-A │1 │2 │0 │0 │1 │0 │1 │1 │0 │6 │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │UTILAJE AUTOMOTOARE PENTRU MECANIZARE │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │UAM 215 P │4 │3 │3 │3 │2 │3 │2 │5 │0 │25 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │2 │UAM 215 MB │5 │4 │6 │4 │8 │5 │5 │1 │0 │38 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │4 │UAM 215 ST │0 │1 │1 │2 │0 │0 │0 │0 │0 │4 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │TOTAL│9 │8 │0 │9 │10 │8 │7 │6 │ │67 │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │UTILAJE MULTIFUNCTIONALE CALE FERATĂ - SOSEA │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │COLMAR │2 │2 │2 │2 │1 │1 │1 │1 │0 │12 │ │ │FS 3500 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │DREZINE PENTRU INTERVENȚIE │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │DC 68 L │- │5 │3 │- │6 │- │- │- │0 │14 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │2 │DC 135 L │7 │6 │7 │8 │6 │9 │7 │8 │0 │58 │ ├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤ │TOTAL│7 │11 │10 │8 │12 │9 │7 │8 │ │72 │ │ ├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤ │MACARALE FEROVIARE │ ├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤ │1 │EDK 80/2 │3 │3 │4 │9 │1 │3 │6 │3 │0 │ │ └─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┘ -------------- NOTA(CTCE) Repartizarea parcului de mașini și utilaje de mecanizare este reprezentată grafic la pag. 23 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
Anexa 13 PROPUNERI DE PROIECTE DE ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE
ECHIPAMENTE SI INSTALAȚII, NECESARE LA ÎNTREȚINEREA INFRASTRUCTURII FEROVIARE PERIOADA 2002-2010 ┌───────────────────────────────────────────┬────┬────────┬──────────┬─────────┐ │ │ │ Cantit │ Preț │ Valoare │ │ DENUMIREA ECHIPAMENTULUI SAU UTILAJULUI │[UM]│ Buc/Set│ unitar, │ totală, │ │ │ │ │ [mii USD]│[mii USD]│ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE PROFILAT PRISMUL DE BALAST AL │ │ │ │ │ │CAII │buc │16 │1.300 │ 20.800 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE TĂIAT BANCHETA CAII │buc │8 │ 650 │ 5.200 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MAȘINI DEFECTOSCOPICE MOBILE AUTOPROPULSATE│buc │2 │1.300 │ 2.600 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │VAGOANE TRANSPORTAT DEȘEURI DE LA CIURUIRE │buc │24 │ 650 │ 15.600 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │INSTALATIE DE DETERMINARE A TENSIUNILOR IN │ │ │ │ │ │SINE │buc │8 │ 20 │ 160 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │TOTAL PARȚIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII 2002- │ │ │ │ │ │2003 │ │ │ │ 44.360 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE STABILIZAT PATUL DE BALAST AL │ │ │ │ │ │CAII │buc │4 │1.500 │ 6.000 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE CIURUIT PRISMUL DE BALAST IN │ │ │ │ │ │LINIE CURENTA │buc │4 │3.800 │ 15.200 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │UTILAJ DE ÎNLOCUIT APĂRARE DE CALE │buc │4 │1.000 │ 4.000 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │VAGOANE TRANSPORTAT PANOURI DE APARATE DE │ │ │ │ │ │CALE │buc │11 │ 235 │ 2.585 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE BURAT APARATE DE CALE │buc │4 │2.200 │ 8.800 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE ÎNLOCUIT TRAVERSE │buc │8 │ 400 │ 3.200 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MAȘINI UȘOARE-ÎNTREȚINERE MECANIZATA A CAII│ │ │ │ │ │(seturi) │set │240 │ 40 │ 9.600 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │INSTALATIE DE OPTIMIZAREA ÎNTREȚINERII CAII│ │ │ │ │ │PE BAZA DATELOR SIST. IRIS SI AUTOMOTORUL │ │ │ │ │ │DE MĂSURAT CALEA │buc │7 │ 150 │ 1.050 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │TOTAL PARȚIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII 2004- │ │ │ │ │ │2006 │ │ │ │ 50.435 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │TREN COMPLEX DE REFRACTIONAT CALEA │buc │1 │12.285 │ 12.285 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA CAPETE MULTIPLE, DE INSURUBAT BULOA-│ │ │ │ │ │NE VERTICALE │buc │8 │ 300 │ 2.400 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │DREZINE PENTRU LUCRĂRI ÎNTREȚINERE CALE │buc │24 │ 300 │ 7.200 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │VAGONET AUTOMOTOR INTERVENȚII ACCIDENTALE │ │ │ │ │ │LA CALE │buc │60 │ 150 │ 9.000 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │DREZINA PENTRU EFECTUARE LUCRĂRI DE │ │ │ │ │ │ELECTRIFICARE │buc │16 │ 300 │ 4.800 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │DREZINA DE MĂSURAT CALEA SI PRELUCRAREA │ │ │ │ │ │PARAMETRILOR IN FORMA ADECVATĂ PENTRU │ │ │ │ │ │MAȘINILE DE BURAT │buc │8 │ 1.200 │ 9.600 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MAȘINI DEFECTOSCOPICE MOBILE AUTOPROPULSATE│buc │4 │ 1.200 │ 4.800 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA MULTIFUNCTIONALA AUTOPROPULSATA PE │ │ │ │ │ │CALE/SOSEA │buc │8 │ 200 │ 1.600 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │TOTAL PARȚIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII 2007- │ │ │ │ │ │2008 │ │ │ │ 51.685 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │INSTALATIE MOBILA DE PURIFICAT ULEIUL │ │ │ │ │ │ELECTROIZOLANT │buc │8 │ 100 │ 800 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │SONAR PENTRU MĂSURAT FUND ALBIE RÂURI SI │ │ │ │ │ │DUNARE │buc │1 │ 300 │ 300 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │SCULE DISPOZITIVE SI APARATURA DIVERSA │ │ │ │ │ │PENTRU PODURI │buc │8 │ 100 │ 800 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MIJLOACE AUTO DE TEREN (ARO-253 cu 5 locuri│ │ │ │ │ │și autocamioneta) │buc │63 │ 9 │ 595 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │CAMIOANE (3-5 tone) SI AUTOATELIERE MOBILE │ │ │ │ │ │(camion) │buc │45 │ 25 │ 1.125 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA MICA/MEDIE DE BURAT CALEA SI APARA- │ │ │ │ │ │TELE DE CALE │buc │16 │ 1.000 │ 16.000 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE PRELEVAT CAROTE SI MĂSURA A │ │ │ │ │ │MODULELOR DE DEFORMATIE REACTIVE │buc │1 │ 1.700 │ 1.700 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │LABORATOR MOBIL PENTRU DEFECTOSCOPIE │ │ │ │ │ │CABLURI M.T. │buc │8 │ 50 │ 400 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │MASINA DE REABILITAT CALEA │buc │1 │15.000 │ 15.000 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │ECHIPAMENTE MODERNE DE BARIERE AUTOMATE │buc │100 │ 12 │ 1.200 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │VAGOANE TRANSPORTAT DEȘEURI DE LA │ │ │ │ │ │CIURUIRE │buc │24 │ 650 │ 15.600 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │TOTAL PARȚIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII │ │ │ │ │ │2009-2010 │ │ │ │ 53.520 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤ │TOTAL GENERAL, MII USD: │ │ │ │200.000 │ └───────────────────────────────────────────┴────┴────────┴──────────┴─────────┘
Anexa 14 Fonduri necesare pentru reabilitarea infrastructurii
feroviare în perioada 2001-2010 mil. USD ──┬──────────────────┬───────┬─────────────────────────────────────────────────┐ Nr│ Acțiunea │Valoare│ Estimare costuri, pe ani │ c │ │ ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤ r │ │ │2001│2002│2003│2004│2005│2006│2007│2008│2009│2010│ t.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ 1│Coridorul IV: │3.285 │122 │203 │336 │610 │663 │572 │353 │119 │103 │204 │ │Curtici-Brașov- ├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │București- │(4420) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Constanta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ 2│Coridorul IX: │1510 │0 │0 │17 │99 │194 │216 │276 │281 │227 │200 │ │Giurgiu-Videle- ├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │București-Pașcani-│(1695) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Iași-Ungheni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ 3│Centralizări │319,2 │52,6│37,2│23,2│27,1│26,6│28,1│30,2│34 │32,9│27,3│ │electronice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ 4│Extindere fibra │57,8 │26,8│13,9│7,4 │7 │2,7 │0 │0 │0 │0 │0 │ │optica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ 5│Linii electrifica-│771 │6 │28 │101 │193 │208 │173 │0 │20 │20 │22 │ │te noi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ 6│Modernizări stații│43,9 │2 │7,5 │8,1 │6,5 │4,5 │1,8 │2,9 │3,8 │4,3 │2,5 │ │CF │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ 7│Utilaje de mecani-│200 │0 │22 │22 │16 │16 │18 │25 │27 │27 │27 │ │zare pentru între-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ținerea infrastru-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cturii c.f. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │TOTAL │6.187 │209 │312 │515 │959 │1115│1009│687 │484 │413 │483 │ ──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │ │(7107) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ──┴──────────────────┴───────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ Cifrele din paranteze reprezintă sumele totale necesare pentru realizarea obiectivului până în anul 2015
STRATEGIA
transportului public feroviar de călători din România 1. Prezentare generală Dezvoltarea transportului feroviar de călători în toate țările dezvoltate, este motivată de avantajele de necontestat ale acestui sistem și anume: eficienta energetica: consumul de energie pe unitatea de transport este de 6 ori mai mic decât la sistemul auto și de 3 ori mai mic decât la cel naval; . poluarea aerului: volumul poluantilor emanati în atmosfera pe unitatea transportată este numai 1/10 fata de celelalte mijloace de transport; . utilizarea terenului: terenul ocupat de o cale ferată ocupa numai 60% fata de cel necesar unui drum rutier cu aceeași capacitate de circulație; . implicare socială: tarifele sistemului feroviar sunt accesibile pentru marea masa a populației. . numărul accidentelor soldate cu morți și răniți este cel mai mic dintre toate modurile de transport. În România transportul public feroviar de călători este asigurat cu un număr mediu de cca 1700 trenuri și este utilizat zilnic de cca. 330.000 călători pe o distanta medie de 98 km. Transportul feroviar de călători a reprezentat în anul 2000 cca. 40,2% din totalul călătorilor ce au folosit în România transportul public și 53,8% din totalul prestației de transport exprimate în călători km. Pentru realizarea acestei activități se utilizează: . 306 locomotive electrice de 5100 kw; . 55 locomotive electrice de 3400 kw; . 245 locomotive diesel electrice; . 211 locomotive diesel hidraulice; . 4086 vagoane de călători; . 160 vagoane de dormit și cuseta; . 51 vagoane bar și restaurant.*) În cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar Public de Călători își desfășoară activitatea circa 22.000 de oameni care asigura funcționarea sistemului de transport public de călători. Pentru acoperirea teritorială a acestei activități Societatea Naționala de Transport Feroviar Public de Călători este organizată în opt regionale de transport feroviar public de călători - București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Galați, Constanta, cu statut de sucursale, fără personalitate juridică proprie. În vederea eficientizarii activității feroviare s-au externalizat anumite activități; astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 7/1999 s-au organizat ca filiale Societatea comercială de exploatare a vagoanelor de dormit, cuseta, restaurant și bar (GEVARO) și Societățile Comerciale pentru reparațiile și reviziile curente ale vagoanelor de călători (SIRV Titu, SIRV Brașov, SIRV Mărășești, SIRV Caransebeș). 2. Volumul și structura traficului feroviar de călători În perioada 1990-2000, numărul de pasageri transportați pe calea ferată pe rute interne și internaționale a înregistrat o scădere continua, mai accentuata în perioada 1990-1994 și mai lenta după 1994. Cauzele care au condus la reducerea continua a călătorilor expediati și a parcursului călătorilor sunt legate de situația generală economică și socială din țara, de reducerea veniturilor populației, de creșterea somajului precum și de creșterea gradului de motorizare a populației. Practic, începând cu luna octombrie 1998 în majoritatea lunilor annului 1999, numărul călătorilor transportați a depășit 11 milioane, mentinandu-se în limitele de oscilatie normale în funcție de sezon, iar în anul 2000 acest număr s-a stabilizat la circa 9 milioane lunar. Rolul de serviciu public social al transportului feroviar este ilustrat de faptul ca circa 17% din călători beneficiază de reducerea prețului cu 50% respectiv elevi, studenți, pensionari, etc., circa 22% folosesc permise sau legitimatii de călătorie al cărui cost este suportat de societățile la care își desfășoară activitatea și circa 3% beneficiază de legitimatii gratuite al căror cost este suportat de diferite organizații sau ministere (veterani, handicapati, revoluționari etc.).*) 3. Parcul de locomotive și vagoane Pentru asigurarea capacităților de transport public de călători, la reorganizarea SNCFR în octombrie 1998 s-au blocat societății mijloacele tehnice strict necesare unei exploatări optime la nivelul tehnologic și starea tehnica existenta. Potrivit prevederilor legale, durata de exploatare a mijloacelor de transport este de 20 ani. 3.1. Locomotive Transportul feroviar de călători se asigura cu un număr de 817 locomotive, din care mai mult de jumătate au vechimi mai mari de 20 ani, astfel: În ultimii 10 ani calea ferată română nu a achiziționat nici o locomotiva noua și pe lângă lucrările de reparații normale prevăzute în documentația tehnica a locomotivelor, au fost efectuate lucrări de modernizare sau reabilitare, astfel: ■ modernizarea a 24 LE, prin contract cu firma SIEMENS, în baza unui credit BERD; ■ reabilitarea a 2 LDE cu motoare General Motors și echipamente moderne pentru servicii auxiliare; ■ reabilitarea a 4 LDH cu motoare și transmisii performanțe. Cu toate acestea, ținând seama de vechimea parcului și duratele normale de viața, începând cu anul 2004 numărul locomotivelor disponibile pentru exploatare se va reduce drastic, dacă nu se vor găși surse de finanțare pentru lucrări de modernizare care să prelungească durata de exploatare.*) 3.2. Vagoane Cele 4086 vagoane clasa, din punct de vedere al stării tehnice și al perspectivelor de utilizare pot fi grupate în trei mari categorii: ■ 354 vagoane cu condiții tehnice bune, care asigura condiții corespunzătoare de transport cu operații normale de întreținere și reparații; ■ 1291 vagoane care necesita lucrări extinse de reconstrucție și reamenajare pentru a asigura standardele curente de confort; ■ 2441 vagoane la care se vor executa lucrări curente de reparații periodice până la casare, dar care nu vor putea satisface condițiile de transport decât la nivelul minim. Aceasta structura este generata în principal de vârsta parcului:*) Structura pe vârste precum și faptul ca 2441 vagoane din motive tehnice și economice nu pot și nu este economic să fie reabilitate, va conduce începând cu anul 2005 la o reducere severă a numărului de vagoane apte sa circule. O situație similară este la vagoanele din administrarea GEVARO, astfel: ┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────┐ │Vagoane │ Total │ 0-10 ani │ 11-20 ani │Peste 21 de ani│ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤ │Dormit │ 109 │ 25 │ 27 │ 57 │ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤ │Cuseta │ 49 │ 0 │ 49 │ 0 │ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤ │Bar și │ 51 │ 0 │ 0 │ 51 │ │restaurant │ │ │ │ │ └──────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────┴───────────────┘ Pentru ameliorarea stării tehnice a parcului de vagoane, în ultimii ani au fost definitivate toate detaliile tehnice pentru reabilitarea (reconstructia) vagoanelor vechi și aducerea lor la standardele actuale de confort dar resursele financiare limitate nu au permis decât realizarea a 240 vagoane din resurse proprii. În anul 2000 a început derularea unui program de modernizare a 100 vagoane, cu firma ALSTOM DDF, cu finanțare din credite externe garantate de stat și cu rambursare de stat. De asemenea s-a realizat un prototip de reabilitare a unui vagon de dormit, pe o structura importata de Atelierele CFR Grivița de la căile ferate germane.*) 3.3. Automotoare Datorită avantajelor oferite în exploatare, respectiv consum redus de motorina, modularitate, flexibilitate s-au menținut în exploatare 47 unități automotoare deși toate au durata de viața depășită. Cu toate eforturile tehnice, acestea nu mai pot fi menținute în exploatare mai mult de 4-5 ani. 4. Perspective de trafic pentru transportul feroviar de călători Evaluarea tendințelor în ceea ce privește cererea de transport feroviar de călători și oferta ce trebuie asigurata are la baza concepția cu unele tari europene precum și programele de dezvoltare ale economiei românești. 4.1. Comparații europene Pentru a putea aprecia stadiul actual și direcțiile de evoluție a transportului feroviar din România s-a analizat pentru un grup de tari europene și pentru un grup de tari care candidează la aderarea în Uniunea Europeană cativa indicatori semnificativi, astfel: ┌────────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┐ │ │Germania│Franta │Belgia │Polonia│Ungaria │Cehia │Bulgaria│România│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │Mobili- │16,2 │13,8 │14,3 │8,4 │12,5 │17,7 │7,8 │5,8 │ │tate │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │Distanta│44 │79 │49 │3 │54 │39 │74 │95 │ ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │oferta │16,1 │21,7 │28,5 │18,6 │21,3 │37,0 │16,7 │14,5 │ ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │Solicita│1,01 │0,64 │0,5 │0,45 │0,59 │0,48 │0,46 │0,40 │ │rea │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────────┴────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┘ După cum se observa: ■ gradul de mobilitate- (călători expediati/1000 locuitori) este redus în România datorită nivelului de trai redus; este de așteptat o creștere ușoară în perioada următoare ca efect al dezvoltării economice; ■ distanta medie-km- este cea mai mare în România fiind explicabila prin ponderea redusă a călătorilor cu abonamente, respectiv transportul suburban. Este de așteptat în continuare ca ponderea acestora sa crească mai mult începând cu 2004-2005, în timp ce transportul de lung parcurs sa crească cu un ritm mai lent; ■ oferta de transport feroviar public de călători - (locuri în vagoane de tren/1000 locuitori) -se situează sub nivelul țărilor central și est europene fiind totuși corelată cu nivelul de mobilitate; ■ solicitarea - (călători transportați/loc oferit) - este la nivelul mediu al țărilor candidate, dar sub cel al țărilor membre ale Uniunii Europene. ■ 4.2. Evoluția traficului Conform evaluărilor specialiștilor în marketing, în anul 2001 numărul de călători va continua sa scada cu cca. 6,2%, dar începând cu anul 2002 se va înregistra o cerere sporită de transport feroviar, traficul crescând ușor cu ritmuri de 3-4% pe an, astfel încât în anul 2010 va fi mai mare cu cca. 27% fata de cel din anul 2000. Întrucât se evaluează ca o relansare economică în următorii ani va produce o creștere mai accentuata a traficului pe distanțe scurte în perioada 2003 - 2005, în general creșterea acestui tip de trafic va fi mai accentuata decât a traficului de lung parcurs. Ca o consecința, creșterea traficului exprimat în călători km va fi în anul 2010 de 12,5% fata de 2000, distanta medie de transport reducându-se de la 97,8 km la 86,2 km.*) 4.3 Necesarul de capacitate Analizând datele statistice, estimările compartimentelor de marketing și analiza principalilor indicatori din țările europene și a celor candidate la integrarea în Uniunea Europeană, se pot face următoarele estimări pentru intervalul 2001 - 2010: ■ După o scădere ușoară în 2001, traficul de călători va crește în perioada următoare, până în 2010 cu cca. 27% fata de 2000, în special pe seama creșterii mai accentuate a călătorilor pe distanțe scurte și suburbane (navetisti) și mai lenta a călătorilor de lung parcurs. ■ Rețeaua de legături, numărul de trenuri sunt în general la un nivel redus (tren km/kmp suprafața) fata de alte tari dar ținând seama de solicitare, nu credem ca trebuie sporit decât cu cca. 10%. ■ Capacitatea de transport exprimată în locuri este utilizata slab și la o creștere previzibila de cca. 27% în traficul de călători nu trebuie marita. Rezultă ca vor fi formate mai multe trenuri cu aceeași capacitate de transport exprimată în locuri. Totuși capacitatea de transport trebuie menținută la același nivel. 5. Tarife de transport 5.1 Tarife actuale Actualul Tarif Local de Călători (TLC) ce se aplică la CFR se bazează pe aceeași structura tarifară existenta înainte de 1990. Tariful Local de Călători cuprinde toate tarifele și tipurile de legitimatii de călătorie ce se aplică în traficul de călători (bilete preț întreg, suplimente de tren, tichete de rezervare, bilete dus-întors, etc.) inclusiv tarifele pentru bagaje și mesagerie. După anul 1990 nu au fost făcute modificări esențiale în structura tarifelor, însă au fost operate multiple și diverse majorări tarifare. Intervențiile făcute asupra nivelelor tarifelor au condus de-a lungul celor 10 ani la deformarea și crearea unor discrepanțe între tarife pentru diferite categorii de trenuri și chiar pentru aceeași categorie de tren, după cum urmează: s-a creat o diferența tarifară mare între tarifele trenurilor accelerate și cele ale trenurilor rapide; diferența între tarifele trenurilor de persoane și cele ale trenurilor accelerat este foarte mica; tariful trenurilor accelerat este subdimensionat în raport cu distanta reală parcursă și cu confortul asigurat. Tarifele pentru transportul de călători în traficul local se afla sub incidența Legii 88/1999, în sensul că modificarea acestora se poate face numai cu aprobarea Oficiului Concurentei. 5.2 Dezavantajele actualului sistem tarifar Nu exista posibilitatea abordarii comerciale a tarifelor care nu sunt de deservire generală în sensul Legii 88/1999 (legitimatii de tip abonament, bilete dus-întors, bilete de taxare în tren, bilete în circuit, etc.), astfel încât acestea sa poată fi adaptate operativ pe piața. Exista diferențe necomerciale între tarifele trenurilor personal, accelerat, rapid, astfel încât în condițiile în care se oferă condiții apropiate de confort și viteza, tarifele sunt foarte diferențiate, cu consecințe în utilizarea eficienta a materialului rulant din dotare. Distanțele de tarifare sunt neconforme cu distanțele efectiv parcurse (spre exemplu la trenurile accelerat tariful suplimentului de tren la 20-50 km este egal cu cel de la distanta de 200-250 km, iar tariful suplimentului de tren la 260 km este egal cu cel de la 600-700 km). -------------- NOTA(CTCE) Reprezentarea grafica a tarifelor actuale la cl. I și cl. II se găsesc la pag. 28 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001. Abonamentele nu corespund din punct de vedere comercial, neacordand reduceri atractive pentru călători pe toate zonele kilometrice. Tarifele de taxare în tren au un accentuat caracter penalizator, astfel încât este foarte dificil să fie încasate. 5.3. Comparații cu alte tarife Ca și în alte tari europene, și în România transportul feroviar de călători, potrivit prevederilor Ordonanței nr. 12/1998 și ale HG nr. 584/1998 , are caracter de serviciu public social. Conform statisticilor UIC la nivelul anului 1998, în țările Uniunii Europene sumele alocate pentru transportul feroviar de călători au variat între 50,5% și 29,2% din veniturile totale, iar în țările din Europa centrala și de est aceste sume au variat între 67,9% și 25,2% din veniturile totale ale acestora. Situația comparativa a tarifelor exprimate în USD pentru trafic intern clasa a II-a la trenuri personale (tarife de baza), la diferite administrații de cale ferată pentru zone kilometrice se prezintă astfel: ┌────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐ │Zona km. │ CFR │ CD │ PKP │ SNCF │ DB │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │50 │0,54 │0,85 │1,43 │6,670 │6,48 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │100 │1,11 │1,65 │2,53 │11,21 │12,95 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │200 │2,10 │3,19 │4,01 │19,30 │25,20 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │300 │2,73 │4,25 │4,73 │26,25 │38,85 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │400 │3,29 │5,31 │5,21 │32,79 │51,79 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │500 │3,89 │6,37 │5,42 │38,74 │64,74 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │600 │4,54 │7,43 │5,56 │44,56 │77,69 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │700 │5,15 │8,49 │5,92 │49,81 │90,64 │ └────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘ 6. Situația economică În ultimii ani transportul feroviar de călători nu a înregistrat pierderi, sumele alocate fiind gestionate cu strictețe pentru asigurarea condițiilor tehnice de siguranță circulației și diminuand la minimum cheltuielile pentru asigurarea unor condiții de confort acceptabile. 6.1. Structura veniturilor Veniturile înregistrate în transportul de călători în anul 2000 au fost de 6964 mld. lei, din care: - 2732 mld. lei (39,2%) reprezintă contravaloarea călătoriilor efectuate pe calea ferată cu toate tipurile de legitimatii; din această sumă: - 2100 mld. lei sunt încasări efective la vânzare; - 389 mld. lei reprezintă contravaloarea facilităților ce trebuie recuperată în principal de la M.L.P.T.L. (pentru pensionari și veterani) și de la M.E.N. (pentru elevi și studenți); - 290 mld. reprezintă contravaloarea permiselor de călătorie gratuite acordate și plătite de societățile feroviare și alte societăți conform prevederilor legale; - 3970 mld. lei (58,7%) reprezintă transferuri bugetare pentru acoperirea diferenței între venituri și cheltuielile necesare pentru asigurarea transportului feroviar public de călători; - 183 mld. lei (2,6%) venituri auxiliare realizate din alte activități desfășurate. După cum se remarca din structura veniturilor, societatea ar trebui sa aibă o lichiditate buna, dar acumularea permanenta de creanțe (cca. 35 mld. lei lunar) din partea celor doi ordonatori principali de credite îi creează dificultăți majore în relațiile cu reparatorii și furnizorii. La acestea se adauga faptul ca datorită dificultăților de confirmare din partea organelor de inspecție, TVA nu se poate practic recupera. Dificultățile de asigurare a lichiditatilor se vor amplifica cu cca 40 mld. lei lunar în urma aplicării noilor reglementări privind plata taxei de drum pentru combustibil și recuperarea ulterioară a contravalorii acestuia. 6.2. Structura cheltuielilor Structura cheltuielilor de exploatare realizate pe întreg sistemul de transport feroviar de călători este următoarea: ┌───────────────────────────────────┬───────────────────────┐ ├───────────────────────────────────┘ Total % │ │ mld.lei în total │ ├───────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤ │ Cheltuieli de exploatare │ 6916 │ - │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ cheltuieli materiale │ 2572 │ 37,3 │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ cheltuieli acces infrastructura │ 2218 │ 32,0 │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ cheltuieli cu personalul │ 1658 │ 24,0 │ │ (inclusiv CAS și fonduri) │ │ │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ alte cheltuieli │ 468 │ 6,7 │ └───────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘ Se constata ca ponderea cea mai mare o au cheltuielile materiale de 37,3%, structura acestora fiind următoarea: ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐ ├─────────────────────────────────┘ Total % % │ │ mld.lei chelt. chelt. │ │ materiale exploatare │ ├──────────────────────────────────┬──────────┬─────────────┬──────────────┤ │ Cheltuieli materiale │ 2572 │ - │ 37,3 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ reparații locomotive și vagoane │ 970 │ 37,7 │ 14,2 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ combustibili │ 889 │ 34,6 │ 12,9 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ energie │ 363 │ 14,1 │ 5,2 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ piese schimb și materiale │ 258 │ 10,0 │ 3,7 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ amortizare │ 93 │ 3,6 │ 1,3 │ └──────────────────────────────────┴──────────┴─────────────┴──────────────┘ Menționăm ca deși cheltuielile cu reparațiile efectuate în societățile comerciale specializate au o pondere ridicată, fata de anul precedent, volumul fizic de reparații a fost mai mic, iar numărul de vagoane modernizate numai 55 (fata de 164 an anul 1999). Cheltuielile cu combustibilul au de asemenea o pondere de peste 33%, datorită faptului ca în sistem se consuma zilnic în medie 450 tone motorina al cărui preț a crescut în mod considerabil. În ceea ce privește cheltuielile cu taxa de utilizare a infrastructurii acestea dețin o pondere importanță în cadrul cheltuielilor de exploatare (32%) și consuma echivalentul a 56% din transferurile bugetare alocate sistemului feroviar de transport de călători. Ponderea mica a cheltuielilor cu amortizarea este cauzată de faptul ca activele societății (vagoane ai locomotive) nu au mai fost reevaluate din anul 1995. Acest lucru afectează serios posibilitățile societăților feroviare de a investi în modernizarea sau în innoirea parcului de mijloace. În plus, societățile trebuie să ramburseze până în anul 2011 credite externe anterioare (BIRD și BERD), valoarea ratelor anuale consumând practic întreaga resursa constituită din amortizare. 6.3. Creanțe și datorii Creanțele societății sunt generate de prevederile legislației în vigoare privind acordarea de facilități și rezervele alocate prin buget ordonatorilor principali pentru acoperirea acestor facilități. La 31 decembrie 2000 societatea avea de recuperat următoarele creanțe: - 216 mld. lei de la Ministerul Lucrărilor Publice Transporturilor și Locuinței pentru veteranii de război (114 mld. lei) și pensionari (102 mld. lei), aferente perioadei septembrie 1999 - noiembrie 2000. - 132 mld. lei de la Ministerul Educației și Culturii pentru elevi și studenți, aferente perioadei februarie - noiembrie 2000. - 53 mld. lei - T.V.A. de recuperat pentru care organele abilitate nu au efectuat verificările necesare. Aceste creanțe generează datorii ale societății în principal către: - 215 mld. lei la C.F.R. - S.A. pentru tarife de acces pe infrastructura; - 43 mld. lei la societăți comerciale ce repara locomotive și vagoane; - 148 mld. lei la furnizori de materii prime și materiale și prestări de servicii de salubrizare, paza etc. 6.4 Nivelul subventiei și implicațiile sale Practic, nivelul subventiei se dimensionează având în vedere prețurile cunoscute la data elaborării proiectului de buget și previziunile oficiale privind evoluția inflației. În aceste limite se asigura cu prioritate cheltuieli pentru tariful de utilizare al infrastructurii, cheltuielile energetice și reparațiile pentru siguranța circulației. Reparațiile pentru creșterea confortului și a calității serviciilor se asigura numai în limitele disponibile. În cursul execuției anului bugetar, cheltuielile societății cresc însă de regula cu indici superiori celor ai inflației prognozate și anume la marii furnizori ale căror produse au pondere însemnată în costurile activității de transport călători. Deoarece numai cca. 44% din veniturile societății, și anume cele obținute din tarife se majorează proporțional cu inflatia, dar de fiecare data cu un decalaj de cel puțin două luni, iar restul de 56% reprezentând transferuri bugetare rămâne constant, societatea în cursul anului, pentru a-și asigura echilibrul economic este nevoita sa reducă serios volumul de reparații prevăzut inițial. Astfel, în anul 2000 totalul reparațiilor de locomotive și vagoane a fost de numai cca. 900 mld. lei fata de 1017 mld. lei realizate în 1999, în condițiile în care inflatia în acest an a fost de 40,7%. La evaluarea nivelului subventiei acordate pentru traficul feroviar public de călători trebuie avute în vedere de asemenea efectele favorabile indirecte pe plan social pe care transportul prin siguranța sporită și poluarea redusă le are asupra bugetului de stat. Numai în anul 2000, transportul rutier a produs accidente soldate cu 2505 morți și 6601 răniți în timp ce calea ferată nu are nici un accident. 6.5 Surse de finanțare a investițiilor Deși, potrivit legii, societatea poate beneficia de transferuri bugetare care să asigure și realizarea unui profit de 3%, acest lucru nu a fost posibil în ultimii 3 ani. Ca urmare a acestei situații nu a fost posibila constituirea de surse de investiții din profit, singura sursa proprie de finanțare a investițiilor rămânând amortizarea care reprezintă la nivelul actual al valorii mijloacelor fixe circa 100 mld. lei/an, care va crește pe măsura noilor modernizări cu circa 2-3% pe an. Ca urmare a creditelor anterioare (utilizate pentru modernizare locomotive și achiziție utilaje) societățile feroviare de transport călători trebuie să ramburseze în perioada 2000-2011 rate anuale de circa 4,2 mil. USD la cursul actual de 26.000 lei/USD reprezentând 110 mld. lei. Analizând cele doua aspecte rezultă: ┌─────────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┐ │ │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005 │ 2006 │ 2011 │ 2012 │ ├─────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │Surse │ 100 │ 102 │ 105 │ 107 │ 109 │ 110 │ 120 │ 222 │ │finanțare│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │Obligații│ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ │certe │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┘ Deci până în anul 2010 societățile pot asigura din surse proprii numai rambursarea ratelor la creditele anterioare, fără a putea aloca nimic pentru modernizare sau dotare. Sursele de finanțare a activității de investiții și dotări, pe care se poate baza transportul de călători în viitorul apropiat constau în alocații de la bugetul de stat, care pot fi făcute conform prevederilor legale. Capacitatea proprie de finanțare ar putea fi îmbunătățită, prin reevaluarea activelor fixe care potrivit legii s-ar putea face și ar avea ca efect cel puțin triplarea volumului anual al amortizării. O asemenea acțiune ar avea însă efecte negative asupra cheltuielilor de exploatare și implicit asupra echilibrului financiar al societății, exercitând presiune asupra tarifelor sau subventiei. Oricum, trebuie subliniat faptul ca actualul nivel de amortizare, chiar dacă ar putea fi utilizat integral pentru dotări și investiții, nu ar asigura decât achiziția a cel mult 3-4 vagoane de călători noi, anual, ceea ce ar fi totuși nesatisfăcător. Realizarea programelor de dotare și inoire a parcului de material rulant, prin achiziționarea de automotoare și rame electrice și de modernizare a parcului existent poate fi realizată numai cu finanțări din credite externe care să fie garantate și rambursate de stat. *** Starea generală actuala a transportului de călători din România, în raport cu celelalte tari din Europa, indica o situație contradictorie, marcată de conceptiile dezvoltate în transporturi în ultimii 30 de ani. Astfel, deși cu o buna densitate de rețea feroviara precum și o densitate de putere de tracțiune superioară mediei europene, restul de caracteristici releva o structura conceptionala nefavorabila transportului de călători. Locomotivele din dotare sunt puternice au sarcina pe osie mare precum și o viteză constructivă relativ redusă (140 Km/h). Structura parcului de vagoane de călători, cat și calitatea acestuia este sub cerințele de confort și calitate practicate în restul Europei. Ponderea automotoarelor în totalul vehiculelor de călători situează România pe ultimul loc din Europa, imprimand transportului de călători o mobilitate și flexibilitate reduse, în raport cu cererea. Intensitatea utilizării mijloacelor, printre cele mai ridicate din Europa, au determinat o degradare accentuata a stării tehnice a acestora, cu urmări în calitatea serviciilor oferite și a cheltuielilor de întreținere. Tipul de legitimatii de călătorie (bilete) și echipamentele de vânzare sunt total neadecvate etapei actuale, nepermitand creșterea calității serviciilor și evidente riguroase asupra traficului pe tip de tren, relație etc. Fata de cele prezentate, rezultă ca în anul 2001 și în următorii ani sunt necesare acțiuni concrete din partea statului pentru a asigura perspectiva transportului feroviar public de călători. 7. Acțiuni necesare pentru asigurarea transportului public feroviar de călători din România Caracterul de serviciu public - social al transportului feroviar de călători impune ca în perioada următorilor ani, când este de așteptat reluarea creșterii economice și ridicarea nivelului de trai al populației - nivelul serviciului, reflectat în numărul de trenuri, capacitatea de transport, gradul de siguranță și standardul de confort sa nu scada, ci sa crească. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare măsuri din partea statului ca deținător al capitalului societății și ca autoritate de reglementare în următoarele domenii: 7.1 Organizatoric și instituțional [] Definitivarea, potrivit legii, a unui contract de activitate al societății pe o perioadă de 4 ani, care să prevadă obligațiile acesteia în asigurarea serviciului public și sa garanteze programele de dotare și modernizare ce vor putea fi finanțate de bugetul statului, ca deținător al capitalului. În termen de 30 de zile de la adoptarea bugetului de stat pe anul 2001 se va prezenta proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea contractului de activitate al SNTFC pentru perioada 2001 - 2004. 7.2 Economic [] Subvenția necesară transportului public de călători să fie asigurată pe baza unei analize severe a costurilor necesare asigurării serviciului public la nivelul stabilit și la standarde de calitate care să reflecte în mod corect corelația cu prețul plătit de călători. Pentru anul 2001, în vederea acoperirii nivelului minim de cheltuieli necesare, se va solicita Guvernului autorizarea pentru contractarea de către Societatea Naționala de Transport Feroviar de Călători, a unui credit în valoare de 50 mil USD. [] Analiza de detaliu a tuturor facilităților de călătorie acordate prin acte normative (legi și hotărâri de guvern) a valorii acestor facilități și a posibilităților de asigurare efectivă a finanțării și amendarea acestui cadru legislativ în sensul că operatorul de transport, cu aprobarea Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței sa poată sista aplicarea acestor facilități dacă timp de doua luni consecutiv nu se pot asigura resursele necesare acoperirii acestor facilități. În termen de 60 zile de la aprobarea bugetului pe anul 2001, se vor face propuneri corespunzătoare, în funcție de resursele ce se vor putea asigura. 7.3 Tarife de transport Prin politica tarifară pe termen lung, societatea își fixează ca obiectiv reducerea treptata a transferurilor bugetare, astfel încât ponderea acestora în totalul costurilor sa scada de la 59,2% în anul 2000 la cca 30% în anul 2010, apropiindu-se astfel de gradul de subventionare a transportului feroviar de călători din țările Uniunii Europene. Pentru acest obiectiv se va pune în aplicare o noua politica tarifară având următoarele principii: . Separarea tarifelor de baza din transportul feroviar de călători, a căror aprobare să se facă prin TLC, de cele auxiliare, a căror aprobare să se facă prin Ordin al Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței; . Menținerea unui grad ridicat de protecție a călătorilor care utilizează trenurile de rang inferior (personale, curse locale, etc.) prin subvenționarea transportului cu aceste trenuri într-o măsura mai mare decât în cazul trenurilor de rang superior; . O corelare mai buna a tarifelor de transport la trenurile accelerate (în prezent mai apropiate de tarifele utilizate la trenuri personale) de tarifele utilizate la trenurile rapide; . O corelare mai buna a tarifelor de transport, în special a tarifelor pentru supliment de viteza, cu distanțele kilometrice; . Menținerea tarifelor de transport pe calea ferată la niveluri comparative, ținând seama și de condițiile de confort și siguranța, cu cele utilizate în transportul auto; . Îmbunătățirea și diversificarea ofertei de servicii ca mijloc de atragere și menținere a clienților; . Crearea posibilității de majorare a tarifelor cu indici superiori celor de inflație, atunci când prin legea bugetului nu se asigura o creștere a subventiei fata de anul precedent, în corelare cu inflatia din acel an. Reasezarea tarifelor va permite o mai buna corelare între condițiile de călătorie și confort oferite de fiecare categorie de tren în parte și tariful efectiv plătit și se creează condițiile unei concurente loiale pe piața între transportul auto și cel feroviar. 7.4 Modernizarea mijloacelor de transport Având în vedere ca societatea de transport călători are surse de finanțare a investițiilor și modernizărilor foarte limitate și acestea sunt angajate în rambursarea creditelor anterioare, este necesar ca bugetul de stat să asigure resurse pentru realizarea următoarelor acțiuni, considerate minime: A) Vagoane de călători Dacă nu se fac modernizări sau dotări cu vagoane sau rame, în următorii 10 ani 1841 vagoane din totalul de 4084 vagoane își epuizează durata de viața și datorită stării tehnice și tipului constructiv nu mai pot fi menținute în exploatare. Parcul disponibil scade în anul 2010 la 2247 vagoane -curba 1.*) [] Dacă se menține posibilitatea societății de a finanta reconstructia celor 1291 vagoane care tehnic și economic justifica reconstructia, parcul se poate menține la nivelul actual până în anul 2008 - curba 2. Aceasta presupune ca nivelul subventiei anuale să asigure atât efectuarea reparațiilor curente cat și programul de reconstrucție. [] Asigurarea cofinanțării în cadrul împrumutului BERD pentru modernizarea a 100 vagoane va permite ca în următorii doi ani să se pună în circulație o capacitate de transport echivalenta pentru circa 14 garnituri de tren la standarde europene. Valoarea necesară a fi asigurata este de 5 mil. USD în 2001 și 5 mil. USD în 2002. [] Asigurarea finanțării pentru începerea unui program de fabricație în industria românească pentru circa 224 automotoare și 94 rame electrice cu următoarea eșalonare: ┌────────┬───────────────┬────────────────┐ │ │ Automotoare │ Rame electrice │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ Total │ 224 │ 94 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2001 │ 2 │ 2 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2002 │ 10 │ 10 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2003 │ 24 │ 20 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2004 │ 24 │ 25 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2005 │ 24 │ 7 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2006 │ 24 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2007 │ 28 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2008 │ 28 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2009 │ 30 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2010 │ 30 │ 6 │ └────────┴───────────────┴────────────────┘ Aceste dotări vor asigura o capacitate de transport care va permite înlocuirea a circa 732 vagoane -curba 3.*) Continuarea la limita de eficienta economică a programului de fabricație în România a vagoanelor de călători pe baza licenței CORAIL achiziționate pe credite garantate de stat. S-a propus pentru anul 2001 finanțarea pentru 18 vagoane și în continuare, în următorii ani până la 100 vagoane - curba 4. Prin acțiunile menționate practic capacitatea de transport în vagoane de clasa se menține la nivelul actual, iar introducerea în parc a vagoanelor modernizate, a celor noi și a ramelor automotoare și electrice vor asigura creșterea continua a ponderii vagoanelor care asigura condiții bune de călătorie. B) Vagoane de dormit Parcul actual de 109 vagoane se va reduce în următorii trei ani la numai 52 vagoane, restul nemaiîndeplinind condițiile minime de confort și securitate pentru a circula - curba 1. Pentru asigurarea capacității de transport necesare se propune achiziția în următorii 3 ani a 60 de vagoane rulate în Germania și modernizate în Atelierele CFR Grivița - curba 2*). În aceste condiții în următorii 3 ani întreg parcul necesar de vagoane de dormit este utilizabil în condiții bune de transport.*) C) Locomotive diesel Parcul actual de 457 locomotive Diesel necesar remorcării trenurilor de călători se va reduce începând cu anul 2005, ajungând în anul 2010 la numai 244 locomotive - curba 1. Prin dotarea cu automotoare se reduce necesarul de locomotive eșalonat, ajungând până la 95 locomotive în anul 2010 - curba 2. Prin derularea creditului de modernizare a 65 locomotive în următorii 3 ani, durata de exploatare a acestora se mărește cu încă cca 15 ani la parametrii superiori - curba 3.*) Practic, realizarea acestora asigura capacitatea de remorcare necesară serviciului public. D) Locomotive electrice Parcul actual de 306 locomotive electrice de 5100 KW și 55 locomotive electrice de 3400 KW practic se menține în exploatare până în 2004 - 2005, iar până în anul 2010 vor trebui scoase din exploatare pentru depășirea duratei de viața numai 23 locomotive - curba 1. [] Obținerea unui credit pentru modernizarea a 50 LE 5100 kw (cca. 40 mil USD) și a 20 LE 3400 kw (cca. 20 mil USD) precum și continuarea programului de reconstrucție a LDH cu motoare și transmisii performanțe - asigura practic ca în perioada 2001-2010 întreg parcul inventar de LE sa rămână apt de exploatare. [] Asigurarea finanțării programului de construcție de rame electrice va înlocui în această perioadă cca 36 locomotive curba 2.*) [] Prin înlocuirea cu rame electrice, practic se pot disponibiliza locomotive electrice ce se pot valorifica prin închiriere, numărul acestora fiind direct determinat de ritmul de dotare-curba 2. 8. Resurse finaciare necesare Valoarea proiectelor strict necesare pentru menținerea capacității în transportul public feroviar de călători și creșterea calității serviciilor oferite se prezintă pentru anul 2001 în lei și pentru perioada următoare în USD. ┌────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ │ Fonduri necesare de la buget │ │ ├──────────┬───────┬──────┬──────┬─────┤ │ Acțiunea │2001 │2002 │2003 │2004 │2005 │ │ │(mil. lei)│(Mil. │(mil. │(mil. │2010 │ │ │ │USD) │USD) │USD) │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Modernizarea a 100 vag. │ │ │ │ │ │ │Călători din credite │84.000 │5 │0 │0 │0 │ │BERD (cofinanțate) │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Dotarea a 60 vag. de │(5) │(25) │(30) │ │ │ │dormit reconstruite (buc). │100.000 │5 │6 │0 │0 │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Construcția a 224 │(2) │(10) │(24) │(24) │(134)│ │automotoare (buc.) │114.400 │22 │53 │53 │295 │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Construcția a 94 rame │(2) │(10) │(20) │(25) │(37) │ │electrice (buc.) │130.000 │25 │50 │62 │92 │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Dotarea cu vag. de │(13) │(20) │(20) │(20) │(50) │ │călători noi construite la │513.000 │24 │24 │24 │60 │ │ASTRA Arad (buc.) │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Modernizarea a 65 LDE │ │ │ │ │ │ │de 2100 CP │0 │30 │30 │40 │0 │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Modernizarea a 50 LE de │ │ │ │ │ │ │5100 KW │0 │5 │5 │6 │24 │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Modernizarea a 20 LE de │ │ │ │ │ │ │3400 KW │0 │20 │0 │0 │0 │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │Cofinanțare la credit │ │ │ │ │ │ │BERD pentru sistem de │0 │5 │5 │5 │15 │ │tiketing │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤ │TOTAL │941.400 │141 │173 │190 │486 │ └────────────────────────────┴──────────┴───────┴──────┴──────┴─────┘ Implementarea strategiei de dezvoltare a transportului public feroviar din România în perioada 2001 - 2010 se va face corelat cu sumele alocate anual prin Legea Bugetului de Stat. -------------- NOTA(CTCE)
*) Reprezentarile grafice se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
STRATEGIA
CFR Marfa în perioada 2001 - 2010 1. Prezentare generală Societatea Naționala de Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa" - S.A., s-a înființat la data de 10.10.1998, în temeiul art. 1 din H.G. 582/1998, ca societate comercială pe acțiuni, cu sediul în municipiul București, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române. C.F.R. Marfa desfășoară activități de interes public național (transportul feroviar public de marfa, satisfacerea nevoilor de apărare ale tarii), și are în principal, ca obiect de activitate: . efectuarea transportului de mărfuri în trafic intern și internațional ca expeditii de mesagerie, coletărie, containere și vagoane complete; . transportul mărfurilor în trafic combinat; . întreținerea și repararea locomotivelor, mijloacelor de transport și a utilajelor de mecanizare; . comerț intern și import-export; . operațiuni valutare; . transport cu nave feribot de mărfuri și pasageri; . marketing, publicitate, reclama, editare publicații și imprimate; . declarant și comisionar vamal; . producție turism, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviara. Activitatea CFR Marfa se desfășoară utilizând: . 354 locomotive tip LE 5100 KW . 24 locomotive tip LE 3400 KW . 289 locomotive tip LDE 2100 KW . 277 locomotive tip LDH . 12 locomotive tip LDM 120 CP . 63809 vagoane de marfa La data de 31 decembrie 2000, CFR Marfa avea 29047 salariați. CFR Marfa își desfășoară principala activitate (transportul feroviar de marfa) având în componenta: 10 sucursale (București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Galați, Constanta, Ferry-Boat, BAD Chitila); 4 filiale (CFR Trans-Auto, CFR Stații Spalare Vagoane de uz General, CFR Stații Spalare Vagoane Cisterna, CFR Transbordare Vagoane de Marfa); 9 depouri de rețea; 5 depouri de exploatare; 18 secții de exploatare; 7 remize de locomotive; 23 puncte de alimentare și echipare locomotive; 45 revizii de vagoane; 2 Secții de întreținere și reparații vagoane; 26 centre comerciale; 691 stații de cale ferată deschise traficului de marfa. CFR Marfa deține doua nave ferry-boat (Mangalia și Eforie) pe care le exploatează prin Sucursala Ferry-Boat. Navele ferry-boat au un deplasament de 12500 tdw și o capacitate de încărcare de 80 autocamioane TIR sau 85 vagoane de marfa (se pot incarca vagoane și TIR-uri în orice alta configuratie în limitele de mai sus). Liniile maritime pe care sunt exploatate navele ferry-boat sunt: Constanta - Mersin (Turcia) Constanta - Izmir - Derince (Turcia) Constanta - Samsun (Turcia) Constanta - Poti (Georgia) 2. Volumul și parcul mărfurilor Evoluția transportului de mărfuri în România 1990-2000*) ----------- NOTA(CTCE) Principalele cauze care au dus la reducerea continua a transportului de mărfuri pe calea ferată au fost: - scăderea generală a producției marilor întreprinderi, majoritatea lucrand mult sub capacitatea nominală; - închiderea sau lichidarea unor agenți economici care erau parteneri traditionali ai caii ferate; - scăderea activităților industriale și de construcții montaj, scăderea care a dus la micșorarea cererii de materii prime; - reducerea investițiilor la marile obiective industriale, atragand după sine reducerea transporturilor de materiale de construcții, profile metalice, produse de cariera și balastiera etc; - orientarea unor agenți economici către transportul auto, datorită dispersei desfacerii către un număr mare de parteneri și în cantități mici; - dispariția optimizarii transporturilor la nivel național, care a condus la eliminarea poziției privilegiate a caii ferate și constituirea de parcuri auto proprii agenților economici; - blocajul financiar existent la nivelul economiei românești; - întreprinderile care produc mărfuri destinate exportului au stipulate în contracte clauze privind derularea transportului, fiind preferat de multe ori transportul auto; - reducerea volumelor de tranzit prin reintrarea în competiție a rutelor concurente care oferă tarife de transport mai mici etc. - sporirea cantităților de mărfuri derulate pe canalul Dunare-Marea Neagra prin preluarea unor volume importante de la calea ferată. CFR Marfa a transportat în anul 2000 un volum de 71.462.221 tone realizand un parcurs al mărfurilor de 17.981.784 mii tone nete pe o distanta medie de transport de 251,6 km.*) -------------- NOTA(CTCE) Cotele de piața realizate de fiecare sistem de transport în anii 1990 și 2000, sunt prezentate în graficele de mai sus*). --------------- NOTA(CTCE) -------------- NOTA(CTCE) Pe grupe de mărfuri și clase tarifare, precum și ponderea claselor tarifare din totalul mărfurilor transportate este prezentată în tabelul precedent. ┌───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┬─────┐ │ Nr. din │ │Total an│ clasa│Pon- │ │ nomencla- │ Perioada/Grupa de marfa │ 2000 │ tari-│de- │ │ torul │ │ │ fără │rea │ │mărfurilor │ │ │ │(%) │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤ │ 1 │Animale vii și produse ale regnului animal │11866 │1 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 3 │Grăsimi și uleiuri de origine animala sau │147674 │1 │ │ │ │vegetala, produse ale disocierii lor; │ │ │ │ │ │grăsimi alimentare prelucrate; ceara de │ │ │ │ │ │origine animala sau vegetala │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 4 │Produse alimentare, băuturi, lichide alcoo- │1190622 │1 │ │ │ │lice și oțel; tutun și inlocuitori de │ │ │ │ │ │tutun prelucrati │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 10 │Petrol brut │3278160 │1 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 11 │Produse petroliere │7276753 │1 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 12 │Produse ale industriei chimice și ale │2978564 │1 │ │ │ │industriilor conexe │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 14 │Materiale plastice și articole din mate- │203825 │1 │ │ │ │rial plastic; cauciuc, articole din cauciuc │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 15 │Piei brute, piei tabacite, blănuri și │ │ │ │ │ │produse din acestea; articole de curelarie │2981 │1 │ │ │ │și de selarie; articole de voiaj; bagaje de │ │ │ │ │ │mana, sacose și articole similare, articole │ │ │ │ │ │obținute prin prelucrarea intestinelor de │ │ │ │ │ │animale │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 19 │Materiale textile și articole din aceste │32476 │1 │ │ │ │materiale │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 20 │Încălțăminte, palarii, umbrele, umbrele de │ │ │ │ │ │soare, bastoane, bice, cravase și părți ale │427 │1 │ │ │ │acestora; pene și fulgi preparati și artico-│ │ │ │ │ │le din acestea; flori artificiale; articole │ │ │ │ │ │din par uman │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 23 │Mașini, aparate, vehicule, echipamente de │372953 │1 │ │ │ │transport │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 24 │Mărfuri și produse diverse │919168 │1 │ │ ├───────────┴────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┼─────┤ │Total clasa tarifară 1 16415469 1 │22.97│ ├───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┼─────┤ │ 2 │Produse ale regnului vegetal │2129002 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 5 │Sare, sulf │632629 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 6 │Ipsos, var, ciment │4130600 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 9 │Cărbuni │24674156│2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 17 │Lemn cărbune de lemn și articole din lemn, │2885650 │2 │ │ │ │pluta și lucrări de pluta; lucrări din │ │ │ │ │ │impletituri din fibre vegetale sau din │ │ │ │ │ │nuiele │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 18 │Pasta de lemn sau din alte materiale fi- │393382 │2 │ │ │ │broase celulozice, deșeuri de hârtie sau │ │ │ │ │ │de carton; hârtie și carton și articole din │ │ │ │ │ │acestea │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 21 │Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, │892603 │2 │ │ │ │mica și din materiale similare, produse │ │ │ │ │ │ceramice; sticla și articole din sticla │ │ │ │ ├───────────┴────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┼─────┤ │Total clasa tarifară 2 35738022 2 │50.01│ ├───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┼─────┤ │ 22 │Metale comune și articole din metale comune │7479913 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 7 │Pământuri și pietre │6311108 │3 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 8 │Minereuri, zgura și cenusa │2990197 │3 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 13 │Îngrășăminte │2119516 │3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ 16 │Lemn de foc, deșeuri de lemn și rumegus │407996 │3 │ │ ├───────────┴────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤ │Total clasa tarifară 3 │19308730│3 │27.02│ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤ │TOTAL │71462221│ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴─────┘ 3. Structura veniturilor Structura veniturilor realizate în anul 2000 este următoarea: 1USD = 21964 LEI ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ Explicații │ Realizari 2000 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┬─────────────┤ │ │ LEI │ USD │ │ │ (milioane) │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ TOTAL VENITURI: │ 9519854 │433.429.885 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 1. Venituri din exploatare │ 9339104 │425.200.510 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 2. Veniturile financiare │ 33711 │ 1.534.830 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 3. Venituri excepționale │ 147039 │ 6.694.546 │ └────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘ 1. Veniturile din exploatare realizate în anul 2000, reprezintă 98,10% din totalul veniturilor și provin în principal din: - activitatea de baza (90,46%) care consta în transportul mărfurilor pe calea ferată; - venituri din alte activități (9,54) 4. Strategia CFR Marfa privind parcul de material rulant CFR Marfa are în vedere menținerea la parametrii tehnici corespunzători normelor UIC a parcului propriu de material rulant, astfel încât sa poată face fata exigențelor europene atunci când normele UE, în ceea ce privește armonizarea infrastructurii publice, vor intră în vigoare în fapt. În acest fel, CFR Marfa va putea concura pe piața cu orice operator privat, român sau străîn, existând astfel premisele de a deveni operator european. 4.1. Parcul de locomotive Parcul de locomotive din patrimoniul CFR Marfa are o vechime în medie de 26 ani. În cadrul acestui parc, locomotivele diesel electrice au vechimea cea mai mare, durata de utilizare a acestora expirand cu începere din anul 2001. În graficele și tabelul de mai jos este prezentată vechimea parcului pe tipuri de locomotive*): ┌────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┬───────┐ │ Tip Locomotiva│10-20 ani │21-30 ani│ 31-40 ani│ total │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ LE │ 210 │ 144 │ 22 │ 376 │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ LDE │ 8 │ 237 │ 44 │ 289 │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ LDH │ 25 │ 214 │ 22 │ 261 │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ Total │ 243 │ 595 │ 88 │ 926 │ └────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴───────┘ ------------- NOTA(CTCE) ● trecerea la inlocuirea parcului de locomotive, cu prioritate locomotivele Diesel - electrice care au vechimea și gradul de uzura cel mai mare; ● vechimea și starea tehnica a parcului de locomotive electrice permite ca programul de achiziții și modernizări în următorii 15 ani să se axeze pe locomotiva Diesel-electrica; ● dotarea parcului se va face prin achiziții de locomotive moderne, de ultima generație Având în vedere fondurile deosebit de mari necesare pentru înlocuirea totală a parcului de locomotive (1506 milioane USD), se impune eșalonarea pe termen lung a programului de achiziții. Pentru aceasta se vor lua următoarele măsuri privind durata de utilizare a locomotivelor: ● prelungirea la maximum a duratelor de utilizare a locomotivelor, în baza HG nr. 964/1998 și Ordinului MT nr. 999/2000 ; ● efectuarea de reparații capitale la locomotivele la care expira durata de utilizare și prelungirea acesteia cu încă 17,5 ani. Astfel, strategia pentru perioada 2001-2010 cuprinde următoarele măsuri: ● achiziția de locomotive Diesel-electrice, din ultima generație (transmisie în curent alternativ, motoare de tracțiune asincron-trifazate, fiabilitate și disponibilitate mare, cheltuieli reduse de întreținere, consum redus de combustibil, emisii poluante reduse, corespund normelor internaționale de interoperabilitate). Programul prevede achiziția a 10 locomotive/an, începând cu anul 2005. ● Pentru asigurarea necesarului de locomotive pentru remorcarea trenurilor, precum și pentru activitatea de manevra, efectuarea de reparații capitale la LDE și LDH și prelungirea în continuare a duratei de utilizare cu încă 17,5 ani. În graficele și tabelele de mai jos este prezentată evoluția și cheltuielile necesare pentru parcul de locomotive.*) CFR Marfa are în conservare 100 de locomotive electrice. Până în anul 2006 CFR Marfa nu are posibilitatea unor credite suplimentare fata de cele care sunt în curs sau pe cale de a fi angajate. ----------------- NOTA(CTCE) │ │2001│2002│2003│2004│2005│2006│2007│2008│2009│2010 │ ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ │Reparație capitala │ 2 │ 12 │ 22 │ 32 │ 42 │ 52 │ 62 │ 72 │ 82 │ 92 │ ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ │Dotarea cu │ │ │ │ │ 2 │ 12 │ 22 │ 32 │ 42 │ 52 │ │locomotive noi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘ Evoluția tehnica pe piața industriei constructoare de locomotive o estimam a fi spectaculoasa în perioada imediat următoare și de aceea CFR Marfa își propune ca începând cu anul 2005 sa treacă la achiziția unei noi locomotive diesel electrice de 2100 CP, care prezintă următoarele caracteristici: Performanțe - putere 2100-2200CP - forta de tracțiune 240-250 KN - forta de frânare 75-100 KN - viteza maxima 120-140 Km/h Soluții tehnice - Formula osiilor locomotivei este Bo'-Bo' (4 osii, toate fiind motoare). - transmisia locomotivei este în curent alternativ; generator sincron antrenat de motorul Diesel, redresor trifazat, invertoare (realizate în tehnologia IGBT), motoare de tracțiune asincron-trifazate. - Locomotiva funcționează în regim de frânare electrica pentru menținerea vitezei trenului precum și pentru reducerea acesteia până aproape de zero. Energia debitata de motoarele de tracțiune, utilizate în regim de generator, poate fi utilizata pentru alimentarea serviciilor auxiliare sau este consumată de rezistentele de frânare. - Cutia este prevăzută cu elemente de deformare care asigura o capacitate mare de absorbție a energiei în cazul tamponarilor violențe. - Locomotiva este echipata cu frana de mare capacitate, cu discuri de frana montate pe roti, acestea având propriul sistem de frana (cilindru de frana, sistem de acționare). - Motor Diesel de ultima generație având consum redus de combustibil. - Poluarea mediului înconjurător este redusă (conform normelor de poluare ale Uniunii Europene). - Pentru reducerea nivelului de zgomot, motorul Diesel se afla amplasat într-un compartiment separat. - Locomotiva este concepută în sistem modular, blocurile electronice, instalatia de răcire, instalatia de aer comprimat formează module. - Motoarele electrice pentru serviciile auxiliare sunt de tip asincron-trifazate, alimentate printr-un convertizor static de la redresorul de tracțiune. - Invertoarele de putere și pentru serviciile auxiliare sunt racite cu apa. - Funcțiile de comanda, control, protecție sunt realizate de o unitate centrala cu microprocesor. - Locomotiva dispune de 2 cabine de conducere, ambele fiind prevăzute cu instalații de aer condiționat. Cabinele de conducere (inclusiv pupitrele) au o amenajare ergonomica și moderna. -------------- NOTA(CTCE) - Instalatia de aer comprimat are în componenta un compresor elicoidal antrenat de un motor asincron-trifazat și instalatie de uscare a aerului; - Locomotiva are un design modern; Fata de o locomotiva modernizata, principalele avantaje ale noii locomotive sunt prezentate în tabelul următor. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Achiziție noua │ Modernizare │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Durata de utilizare 35 de ani │ Durata de utilizare 17,5 ani │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Costuri de întreținere reduse │ Costurile de întreținere se mențin│ │ │ la nivelul actual │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Durata între doua RK 8 ani │ Durata între doua RK 4 ani │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Menținerea nivelului tehnic │ │ │ la cerințele UE │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Emisii poluante reduse │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Cheltuieli de exploatare reduse │ │ │ (combustibil-ulei) │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ Finanțarea programului de modernizare și achiziții locomotive se va face din fonduri proprii, ținând cont ca aceste cheltuieli sunt progresive până în anul 2010, aproximativ cu același ritm cu care scade efortul financiar al CFR Marfa în ceea ce privește returnarea împrumutului BERD, care se termina în anul 2011.*) ---------- NOTA(CTCE) A) Situația actuala La data de 31 decembrie 2000 parcul inventar de vagoane al CFR Marfa era de 63809 vagoane cu o vechime medie de 22,6 ani. Structura parcului pe serii de vagoane se prezintă în tabelul următor.*) -------------- NOTA(CTCE) │ Serii vagon │ Nr. │ │ │ buc. │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ EACS, EAMOS, EAWX, EAOS │ 17555 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ ESX, EO │ 545 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ FACCS │ 457 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ FALS, FALL │ 6501 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ GAGS, GAGM, GAS, GBGS, GBS, │ │ │ GGKLM, GGS, GGSU │ 9876 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ HAMS │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ HBIKKLLS │ 300 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RCF │ 462 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ KS │ 3015 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LAADKK │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LAADS │ 420 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LKLS │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LST │ 250 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RGS, RS │ 3605 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RILS │ 250 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RMMS, RMMSX, RMP, RMS │ 1005 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ SALMMP │ 52 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ SDGMNSS │ 2 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ SHIMMNS │ 100 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ TADS │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ TALS │ 1032 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAAI │ 34 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAGPS │ 3722 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAIKKS │ 6 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAOOS │ 5 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UCS │ 4953 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ Uz adm │ 124 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ Z/2 Z/4 │ 9534 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ Parc Sotal │ 63809 │ └────────────────────────────────────┴────────┘ Vechimea parcului de vagoane de marfa este prezentată în graficul precedent și în tabelul de mai jos. ┌────────────┬──────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────┬─────────┐ │Vechime │ 0 - 10 │ 10-20 │ 20-30 │ 30-40 │> 40 │ Total │ │parc │ ani │ ani │ ani │ ani │ ani │ parc │ ├────────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┤ │Nr. │ 647 │ 20916 │ 33668 │ 7577 │ 1001│ 63809 │ │vagoane │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┤ │% din parc │ 1.01 │ 32.78 │ 52.76 │ 11.87 │ 1.57│ 100.00 │ └────────────┴──────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────┴─────────┘ Din situația de mai sus se constată că mai mult de jumătate din parc are vechimea de peste 20 de ani (durata normală de funcționare), conform HGR 964/1998. Evoluția parcului de vagoane (pentru perioada 2001- 2010), în funcție de durata maxima de utilizare (care poate fi avizată de AFER, conform OMT 999/2000) este prezentată în tabelul și graficul de mai jos. ┌─────────┬────────────────┐ │ An │ Parc total │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2001 │ 63809 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2002 │ 61449 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2003 │ 59543 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2004 │ 57626 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2005 │ 56452 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2006 │ 56452 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2007 │ 55134 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2008 │ 52582 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2009 │ 49663 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2010 │ 45288 │ └─────────┴────────────────┘ Se constata ca în anul 2010, conform acestor reglementări parcul actual s-ar reduce la 45288 vagoane, număr pe care îl consideram insuficient pentru satisfacerea necesităților de transport mărfuri pe calea ferată.*) --------------- NOTA(CTCE) Avându-se în vedere cele de mai sus și ținând cont de Programul de Guvernare 2001-2004, vizând în special lansarea acelor segmente din economie ce influențează transportul feroviar, CFR Marfa a realizat o prognoza a mărfurilor care estimează o creștere a volumului de marfa transportat pe calea ferată în perioada 2001-2005 de: . 6 % în anul 2001 fata de realizările anului 2000; . 14,75 % în anul 2005 fata de anul 2000; în special pe seama creșterii următoarelor grupe de marfa: produse ale industriei chimice, articole din metal, minereuri, produse de cariera și balastiera, ciment și produse agricole. Pentru a putea prelua la transport în mod corespunzător creșterea de trafic prognoza, CFR Marfa a stabilit numărul de vagoane pe serii, necesar a fi menținut în funcțiune și în acest context apare evident faptul ca pentru menținerea parcului de vagoane la un nivel care să asigure permanent solicitarile la transport ale beneficiarilor trebuie să se întreprindă acțiuni de modernizare a vagoanelor existente și achiziționarea de vagoane noi. În graficul de mai jos se prezintă ritmul de modernizare și achiziție, precum și fondurile necesare pentru aceste acțiuni pe total parc de vagoane; precizam ca prețurile unitare pentru modernizări și achiziții de vagoane noi avute în vedere sunt estimative, în ultima perioadă aceste acțiuni având un nivel deosebit de redus. ┌─────┬─────────┬───────────┬────────────┬────────────┬─────────────┐ │ │ │ Parc │ │ valoare │ Valoarea │ │An │ Parc RK │ construit │ valoare RK │ construcție│ totală (mil │ │ │ │(achiziții)│ (mil USD) │ (mil USD) │ USD) │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2001 │ 800 │ 660 │ 20 │ 18 │ 38 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2002 │ 1325 │ 440 │ 33.13 │ 14 │ 47.13 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2003 │ 1800 │ 106 │ 45.00 │ 5.83 │ 50.83 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2004 │ 1800 │ 117 │ 45.00 │ 6.44 │ 51.44 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2005 │ 1050 │ 124 │ 26.25 │ 6.82 │ 33.07 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2006 │ 700 │ 122 │ 17.50 │ 6.71 │ 24.21 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2007 │ 350 │ 146 │ 8.75 │ 8.03 │ 16.78 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2008 │ 2250 │ 302 │ 56.25 │ 16.61 │ 72.86 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2009 │ 2500 │ 419 │ 62.50 │ 23.05 │ 85.55 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2010 │ 3500 │ 875 │ 87.50 │ 48.13 │ 135.63 │ └─────┴─────────┴───────────┴────────────┴────────────┴─────────────┘ Valoarea totală a fondurilor necesare menținerii parcului de vagoane la nivelul numeric actual, în următorii 10 ani, este de 555,5 mil. USD, din care: 153,62 mil. USD pentru achiziționarea a 2446 d vagoane noi 401,88 mil. USD pentru modernizarea a 16075 a vagoane existente. Consideram ca aceste sume vor fi dificil de asigurat și ca este necesar ca reglementările actuale referitoare la duratele de funcționare a materialului rulant să fie revăzute, simultan cu contractarea unor credite externe pe care CFR Marfa să le folosească pentru modernizarea cu reconstrucție a 1000 vagoane astfel: . 420 vagoane acoperite Hbbinss, cu podea de lemn și pereți culisanti din aluminiu; . 160 vagoane Rils, cu podea de lemn și acoperite cu prelata culisanta; . 220 vagoane descoperite Eacs, cu podea și pereți metalici; . 200 vagoane descoperite Eaos, cu podea de lemn și pereți metalici. De asemenea, în cursul anului 2001, CFR Marfa va prelua de la SAAF 60 de vagoane Ro-La. Prin modernizările efectuate se urmărește acoperirea unui segment de piața care astăzi nu se bucura de o ofertă concretă de vagoane de marfa și crearea unui parc de uz general cu o larga disponibilitate în preluarea la transport astfel: ● Reparația capitala și transformarea vagoanelor Gbs/Gbgs în vagoane cu pereți culisanti din aluminiu tip Hbikkils În ultima perioadă de timp s-a simtit tot mai acut nevoia unor vagoane de marfa acoperite, de capacitate medie, care să permită încărcarea ușoară și rapida, în sistem paletizat - mecanizat, a unor mărfuri cu volum mare în raport cu greutatea specifica, care necesita protecție împotriva agenților atmosferici. Pentru rezolvarea acestui deziderat, proiectul prevede înlocuirea pereților și ușilor laterale ale vagonului cu pereți culisanti, din aliaje ușoare (aluminiu). Aceasta soluție tehnica permite deschideri pe ambele părți ale vagonului pe o jumătate din lungimea acestuia, cu implicații majore în diminuarea accentuata a timpului de încărcare/descărcare a mărfurilor. Pereții culisanti pot fi acționați de o singura persoana. De asemenea, este posibila compartimentarea interioară a vagonului, cu ajutorul unor pereți despartitori demontabili, cu posibilități de sigilare, făcând posibila utilizarea vagonului de mai mulți beneficiari. Din punct de vedere tehnic, o îmbunătățire majoră o constituie înlocuirea osiilor montate cu roti de diametru 1000 mm cu osii montate cu roti monobloc de diametru 920 mm, unificate pe plan european. Intervalul între doua reparații planificate se mărește de la 3 la 6 ani. ● Reparația capitala și transformarea vagoanelor Rs/Rgs în vagoane cu invelitoare mobila tip Rils Vagoanele platforma seria RsRgs, în urma transformarii, vor fi prevăzute cu acoperiș (invelitoare) mobil, din material plastic armat. Aceasta invelitoare mobila se poate deplasa (plia) pe toată lungimea vagonului, lăsând libera pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor, întreaga platforma a vagonului. Acest sistem de invelitoare mobila permite încărcarea-descărcarea mecanizata, fără nici o dificultate, a unor mărfuri grele, de lungime sau volum mare care necesita protecție împotriva gentilor atmosferici și a sustragerilor, cum ar fi: laminate speciale, utilaje diverse, motoare etc. Din punct de vedere tehnic, se vor efectua o serie de îmbunătățiri la boghiuri în vederea sporirii fiabilitatii acestora și a intervalului între doua reparații planificate care se mărește de la 3 la 6 ani. ● Reparația capitala și consolidarea vagoanelor descoperite cu descărcare prin gravitatie, tip Eacs Vagoanele tip Eacs se afla în număr mare în parcul SNTFM, indeplinind aproape în totalitate condițiile unui vagon universal. Din acest motiv, în ultima perioadă s-a resimtit tot mai acut nevoia consolidării acestui vagon pentru satisfacerea cerințelor de transport și mărirea fiabilitatii în exploatare. În acest sens, cu ocazia reparatiei capitale se va efectua înlocuirea cutiei actuale a vagonului cu o cutie consolidata, care permite și descărcarea prin culbutare. De asemenea, s-a înlocuit sistemul centralizat de acționare/asigurare a clapelor de descărcare cu un sistem individual, mult mai robust și fiabil. La boghiul Y 25 Cs II se vor efectua lucrările de modernizare pentru transformarea acestuia în boghiu tip Y 25 Cs Îl-M. După efectuarea reparatiei capitale, termenul între doua reparații planificate se mărește de la 3 la 6 ani. Fata de cele de mai sus, rezultă ca pentru întreținerea și achiziția de parc de locomotive diesel electrice și vagoane de marfa, efortul financiar, în milioane USD al CFR Marfa este următorul: Milioane USD ┌─────┬───────────────────────┬──────────┬───────────────┬───────┬────────┐ │ │ Locomotive │ │ │ │ │ │ ├─────────────┬─────────┤ │ │ │ │ │Peri-│ LDE 2100 │ LDH+ │ Total │ Vagoane │Total │ Total │ │oada │ CP │ LDE │ loco │ │vagoane│ parc │ │ │ │ 1250 CP │ moți ├──────┬────────┤ │ MR │ │ ├───────┬─────┼─────────┤ ve │ │ │ │ │ │ │ RK │Achi-│ RK │ │ RK │ Achi- │ │ │ │ │ │zitie│ │ │ │ zitie │ │ │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2001 │ 0,42│ 0 │ 0 │ 0,42 │ 20 │ 18 │ 38 │ 38,42 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2002 │ 2,1 │ 0 │ 0 │ 2,1 │ 33,13│ 14 │ 47,13 │ 49,23 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2003 │ 2,1 │ 0 │ 0,24 │ 2,34 │ 45 │ 5,83 │ 50,83 │ 53,17 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2004 │ 2,1 │ 0 │ 1,8 │ 3,9 │ 45 │ 6,44 │ 51,44 │ 55,34 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2005 │ 2,1 │ 3 │ 1,8 │ 6,9 │ 26,25│ 6,71 │ 33,07 │ 39,97 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2006 │ 2,1 │ 15 │ 2,4 │ 19,5 │ 17,5 │ 6,82 │ 24,21 │ 43,71 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2007 │ 2,1 │ 15 │ 2,4 │ 19,5 │ 8,75 │ 8,03 │ 16,78 │ 36,28 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2008 │ 2,1 │ 15 │ 3 │ 20,1 │ 56,25│ 16,61 │ 72,86 │ 92,96 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2009 │ 2,1 │ 15 │ 3 │ 20,1 │ 62,5 │ 23,05 │ 85,55 │ 105,65 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2010 │ 2,1 │ 15 │ 3,6 │ 20,7 │ 87,5 │ 48,13 │135,63 │ 156,33 │ └─────┴───────┴─────┴─────────┴──────────┴──────┴────────┴───────┴────────┘ Creditele angajate de CFR Marta pentru realizarea unei părți din programul prezentat mai sus și modul în care aceste credite vor fi rambursate este prezentat în tabelul următor: Milioane USD ┌─────┬────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────┐ │ │ CREDIT BERD │ CREDIT VAGOANE │ TOTAL │ │ ├──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬─────────┤ │ANUL │ │ DO │ TO │ │ DO │ TO │ │ DO │ TO │ │ │ RATA │ BAN │ TAL │ RATA│ BAN │ TAL │ RATA │ BAN │ TAL │ │ │ │ DA │ │ │ DA │ │ │ DA │ │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2000 │ 2,428│ 2,376│ 4,804│ │ │ 0 │ 2,428│ 2,376│ 4,804 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2001 │ 2,428│ 2,331│ 4,758│ │ 2,100│ 2,100│ 2,428│ 4,431│ 6,858 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2002 │ 2,428│ 2,103│ 4,531│ │ 2,100│ 2,100│ 2,428│ 4,203│ 6,631 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2003 │ 2,428│ 1,888│ 4,315│ 6,000│ 2,100│ 8,100│ 8,428│ 3,988│ 12,415 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2004 │ 2,428│ 1,681│ 4,108│ 6,000│ 1,680│ 7,680│ 8,428│ 3,361│ 11,788 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2005 │ 2,428│ 1,471│ 3,898│ 6,000│ 1,260│ 7,260│ 8,428│ 2,731│ 11,158 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2006 │ 2,428│ 1,261│ 3,688│ 6,000│ 0,840│ 6,840│ 8,428│ 2,101│ 10,528 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2007 │ 2,428│ 1,051│ 3,478│ 6,000│ 0,420│ 6,420│ 8,428│ 1,471│ 9,898 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2008 │ 2,428│ 0,841│ 3,268│ │ │ 0 │ 2,428│ 0,841│ 3,268 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2009 │ 2,428│ 0,631│ 3,058│ │ │ 0 │ 2,428│ 0,631│ 3,058 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2010 │ 2,428│ 0,421│ 2,848│ │ │ 0 │ 2,428│ 0,421│ 2,848 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2011 │ 2,438│ 0,211│ 2,649│ │ │ 0 │ 2,438│ 0,211│ 2,649 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │TO │29,141│16,264│45,405│30,000│10,500│40,500│59,141│26,764│85,905 │ │TAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────────┘ Prin realizarea programelor pe care ni le propunem, la sfârșitul anului 2010, CFR Marfa va avea un număr de 1750 vagoane modernizate cu reconstrucție, 16.075 vagoane la care s-a efectuat RK, 2446 vagoane nou construite, 52 locomotive LDE 2100 CP noi și 92 locomotive LDE 2100 CP cu RK efectuat, ceea ce reprezintă 32% din parcul de vagoane și 49% din parcul de LDE 2100 CP. De asemenea, asa cum se remarca din tabelul de mai sus, CFR Marfa poate angaja noi credite externe pentru modernizarea materialului rulant, avându-se în vedere ca rambursarea acestora sa înceapă după anul 2006 deoarece, deși efortul financiar în perioada 2003-2006 în ceea ce privește rambursarea creditelor reprezintă aproximativ 5% din totalul cheltuielilor CFR Marfa în anul 2000, problema se pune din punctul de vedere al lichidității. Trebuie precizat ca raportindu-ne tot la anul 2000, CFR Marfa a cheltuit pentru materialul rulant propriu aproximativ 65 milioane USD ceea ce a reprezentat aproximativ 19% din totalul cheltuielilor. Cu toate aceste eforturi, CFR Marfa nu va avea posibilitățile financiare de a menține ritmul necesar pentru a face fata concurentei operatorilor particulari și străini și consideram ca o sursa posibila de finanțare o poate reprezenta privatizarea companiei după o strategie care să aibă în vedere ca CFR Marfa sa devină un operator internațional care să poată opera în sudul și estul Europei, precum și eventualitatea unui nou credit BERD de 16 milioane USD pentru care s-au purtat deja discuții cu conducerea BERD. Având în vedere ca CFR Marfa este operator național și ca STATUL ROMAN are interesul de a menține o cota de piața ridicată pentru aceasta societate în vederea privatizării, ne propunem sa initiem acțiuni care să permită subvenții din partea statului pentru dotarea și modernizarea materialului rulant. 5. Politica tarifară1 revizuirea tarifelor pe distanțe scurte astfel încât acestea sa acopere costurile și un beneficiu minim, ceea ce va duce la recastigarea unui segment important de piața; revizuirea tarifelor pe distanțe mari de transport, pe grupe de marfa și în funcție de piața, ținând cont de faptul ca pe măsura creșterii distantelor curba costurilor are alura unei parabole în timp ce tarifele au o creștere liniara ducand la descurajarea transporturilor pe distanțe mari;*) ---------------- NOTA(CTCE) tarife promotionale sau la nivelul costurilor cu profit minim, pentru relațiile de transport (intern, import-export sau tranzit) care au un puternic concurent din partea celorlalte sisteme de transport (auto, fluvial) sau din partea rutelor de tranzit de pe alte rețele de cale ferată; tarife promotionale pentru lansarea de servicii noi sau pentru castigarea de noi segmente de piața luând în calcul cererea și oferta de pe piața transportatorilor de mărfuri; revizuirea tarifelor de închiriere pentru vagoanele din parcul CFR Marfa, atât pentru traficul intern cat și pentru traficul internațional, ținând cont de obligațiile de transport asumate prin contracte și de parcul disponibil pentru fiecare serie de vagon în parte; tarife promotionale pentru utilizarea navelor ferry-boat, atât pentru secțiunea maritima cat și pentru secțiunea terestra pe rețeaua CFR; încurajarea clienților care transporta mărfuri voluminoase de masa mica prin renunțarea la sporul de 50% pentru neincarcarea vagoanelor la capacitate (menținerea acestui spor duce la pierderea unor importante cantități de mărfuri); acordarea de reduceri tarifare directe de la prima tona transportată pentru expeditiile de mărfuri efectuate cu trenuri închise în condițiile realizării a minim 90% din condițiile de tonaj sau lungime, stabilite prin Mersul Trenurilor de Marfa; acordarea de reduceri tarifare ulterioare, pe bază de contract, ținând cont de felul traficului și treapta de tonaj realizată; stabilirea de acorduri tarifare speciale sau uniuni tarifare cu alte administrații de cale ferată. Situația comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa pe clase tarifare, în raport cu alte administrații europene este prezentată în graficul de mai jos. Se observa ca CFR-Marfa practica pentru clasa tarifară 1 tarife de import-export sub tarifele practicate de Ungaria, Grecia și Albania Pentru clasa tarifară II, tarifele CFR Marfa sunt sub tarifele Ungariei, Iugoslaviei, Albaniei, Greciei și Macedoniei pentru distanțe de 200-250 km, pe distanțe de peste 300 km tariful este și sub tariful practicat de Bulgaria. Situația comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa în raport cu sistemul de transport auto este prezentată mai jos.*) Din comparația tarifelor practicate de CFR Marfa pe cele trei clase tarifare, cu tarifele practicate de filiala TRANSAUTO (tarife proprii stabilite de filiala) și alte doua firme particulare de transport auto, se observa ca pentru mărfurile încadrate la clasa tarifară I (care are o pondere de 22.97% din totalul mărfurilor, suntem necompetitivi pe distanțe scurte și medii. ---------------- NOTA(CTCE) │ │ │ 200 │ 250 │ 300 │ 500 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │România │ 12.20 │ 14.40 │ 15.60 │ 22.70 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Slovaco- Ucraineano-Roman │ 9.20 │ 10.90 │ 12.00 │ 16.60 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Bulgaria │ 9.47 │ 12.13 │ 13.43 │ 22.07 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Siria │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Turcia │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iran │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Macedonia │ 10.30 │ 12.60 │ 13.90 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Grecia │ 15.68 │ 18.06 │ 20.54 │ 29.71 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Albania │ 12.90 │ 15.37 │ 18.09 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iugoslavia │ 10.91 │ 14.23 │ 15.96 │ 27.40 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Ungaria │ 18.80 │ 23.00 │ 27.20 │ 41.60 │ ├──┼──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┤ │ │ Distanta (km) │ └──┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Trebuie sa tinem însă seama de structura cheltuielilor de exploatare care, în cazul CFR Marfa sunt puternic influentate de cheltuielile cu utilizarea infrastructurii publice (TUI în anul 2000 reprezintă 28,61 % din cheltuielile de exploatare). În cazul transportatorilor auto cheltuielile cu utilizarea infrastructuri publice (taxa de utilizare a drumurilor) reprezintă numai aproximativ 10% din cheltuielile de exploatare. Tarifele practicate de CFR Marfa devin competitive pentru mărfurile încadrate la clasa tarifară II (care are o pondere de 50,1% din totalul mărfurilor), atât pe distanțe scurte cat mai ales pe distanțe lungi. Analizând tariful mediu stabilit la CFR Marfa, ținând seama de volumul mărfurilor din fiecare clasa tarifară, se constată că acest tarif care ne da valoarea veniturilor companiei este competitiv cu transportul auto pe distanțe începând cu 250 km. ┌──┬──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐ │ │ │ 200 │ 250 │ 300 │ 500 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │România │ 8.60 │ 10.10 │ 12.20 │ 16.10 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Slovaco- Ucraineano-Roman │ 9.20 │ 10.90 │ 12.00 │ 16.60 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Bulgaria │ 8.23 │ 10.55 │ 11.68 │ 19.19 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Siria │ 6.32 │ 8.31 │ 9.64 │ 16.23 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Turcia │ 6.32 │ 8.31 │ 9.64 │ 16.23 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iran │ 6.32 │ 8.31 │ 9.64 │ 16.23 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Macedonia │ 9.40 │ 11.60 │ 12.80 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Grecia │ 13.51 │ 15.55 │ 17.71 │ 25.61 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Albania │ 11.97 │ 14.37 │ 16.76 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iugoslavia │ 9.51 │ 12.37 │ 14.23 │ 23.81 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Ungaria │ 18.80 │ 23.00 │ 27.20 │ 41.60 │ ├──┼──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┤ │ │ Distanta (km) │ └──┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 6. Structura cheltuielilor Situația cheltuielilor efectuate în anul 2000 se prezintă astfel: 1USD=21964 LEI ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐ │ │ Realizari 2000 │ │ ├────────────────┬─────────────────┤ │ Explicatia │ LEi (milioane) │ USD │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ TOTAL CHELTUIELI │ 9.403.919 │ 428.151.475 │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ 1. Cheltuieli pentru exploatare│ 9.273.269 │ 422.203.105 │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ 2. Cheltuieli financiare │ 117.972 │ 5.371.153 │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ 3. Cheltuieli excepționale │ 12.678 │ 577.217 │ └─────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────────┤ 1. Cheltuielile pentru exploatare pentru anul 2000 sunt următoarele: 1USD =21964 LEI ┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐ │ │ Realizari 2000 │ │ ├────────────────┬─────────────┤ │ Explicatia │ LEI (milioane) │ USD │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Cheltuieli de exploatare │ 9273269 │ 422203105 │ │ din care: │ │ │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ materii prime și materiale │ 742272 │ 33794937 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Combustibil │ 601280 │ 27375706 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ energie și apa │ 559498 │ 25473411 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Amortizare │ 140297 │ 6387589 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Reparații │ 1679322 │ 76457931 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ cheltuieli de personal │ 1940003 │ 88326489 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ alte cheltuieli │ 890153 │ 40527818 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ cheltuieli utilizare infrastructura│ 2652689 │ 120774404 │ │ publică │ │ │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ cheltuieli cu stațiile, │ 67755 │ 3084821 │ │ depourile-infrastructura privată │ │ │ └────────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────┘ Cheltuielile pentru exploatare reprezintă 98,61 % din total cheltuieli. Structura cheltuielilor pentru exploatare pentru principalele componente este prezentată în graficul de mai jos. Graficul arata ca principala pondere o dețin cheltuielile cu taxa de utilizare a infrastructurii, care reprezintă 28,61 % din totalul cheltuielilor pentru exploatare urmate de cheltuielile cu munca vie care reprezintă 20,92 % -------------- NOTA(CTCE) 3. Cheltuielile excepționale reprezintă 0,14 % din total venituri. Contul de Profit și Pierdere Contul de profit și pierdere la 31 decembrie 2000 se prezintă după cum urmează: 1 USD=21964 lei ┌───────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────────┐ │ │ LEI (milioane) │ USD │ │ ├──────────────────┼────────────────┤ │ Venituri din exploatare │ 9.339.104 │ 425.200.510 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Cheltuieli pentru exploatare │ 9.273.269 │ 422.203.105 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultat din exploatare: profit │ 65.835 │ 2.997.405 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Venituri financiare │ 33.711 │ 1.534.830 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Cheltuieli financiare │ 117.972 │ 5.371.153 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul financiar - pierdere │ -84.261 │ -3.836.323 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Venituri excepționale │ 147.039 │ 6.694.546 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Cheltuieli excepționale │ 12.678 │ 577.2217 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul excepțional - profit │ 134.361 │ 6.117.329 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul brut al exercițiului - │ 115.935 │ 5.278.410 │ │ profit │ │ │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Impozi pe profit │ 58.626 │ 2.669.186 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul net │ 57.309 │ 2.609.224 │ └───────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────────┘ CFR Marfa a încheiat anul 2000 fără datorii la bugetul de stat 7. Creanțe La data de 31 ianuarie 2001, creanțele CFR Marfa erau de 1211,48 mld. lei, astfel: miliarde lei ┌────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │ Unități │ Creanțe la 31.12.2000 │ │────────────────────────┼──────────────┬───────────────┬───────────┤ │ │ Până la │ După │ Total │ │ │ 01.oct.1998 │ 01.oct.1998 │ │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ Agenți economici │ 208,96 │ 252,98 │ 461,94 │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ Plati centralizate │ 0 │ 200,05 │ 200,05 │ │ central │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ CONEL │ 0 │ 487.39 │ 487,39 │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ Plati centralizate │ 0 │ 62,10 │ 62,10 │ │ sucursale │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ TOTAL │ 208,96 │ 1002,52 │ 1211,48 │ └────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────┘ Se constata ca 17,25% reprezintă creanțe până la înființarea CFR Marfa. Nivelul creanțelor reprezintă: 23,97 % din cifra de afaceri, la sfârșitul anului 1999; 10,17 % din cifra de afaceri, la sfârșitul anului 2000. 8. Investiții În anul 2000 CFR Marfa a realizat următoarele investiții: 1. Reparații capitale clădiri și instalații la nivelul sucursalelor 80 miliarde lei 2. Investiții 252 miliarde lei din care: ■ aproximativ 90 miliarde lei pentru achiziționarea a 130 buc. vagoane tip Fals; ■ aproximativ 47 miliarde lei pentru achiziționarea a 100 buc. vagoane tip Hbbillnss (avans la contractul nr. 67/14.09.1999, valoare contract 7.800.000 USD); ■ aproximativ 22 miliarde lei pentru achiziționarea a 15 vagoane pe boghiuri pentru transport TIR, cod ZDL; ■ aproximativ 2,7 miliarde lei pentru achiziționarea a 50 vagoane tip Uagps; ■ aproximativ 4 miliarde mii lei pentru achiziționarea unui tren RO-LA (15 vagoane tip Laadkk). De asemenea s-au mai cheltuit cca. 8,5 miliarde lei pentru achiziționarea de instalații pentru spalarea vagoanelor care transporta produse petroliere și a vagoanelor de marfa de uz general, iar aproximativ 4,7 miliarde lei pentru realizarea unui sistem pilot pentru conducerea asistată pe calculator a circulației trenurilor pe Regulatorul Brașov. Un capitol important al realizarilor la investiții pe anul 2000 îl constituie cel al dotărilor independente atât la nivelul central al CFR Marfa cat și la nivelul Sucursalelor CFR Marfa. Astfel pentru dotările independente s-au realizat în anul 2000 aproximativ 30,5 miliarde lei. Diferența de fonduri financiare (aproximativ 43 miliarde lei) a fost consumată pentru proiectarea viitoarelor lucrări de investiții (cca. 1 miliard lei), pentru finalizarea lucrărilor de investiții demarate în anul 1999 (cca. 30 miliarde lei) și pentru realizarea unor lucrări noi de investiții (aproximativ 12 miliarde lei) la nivel Central și la Sucursalele CFR Marfa. 3. Îmbunătățirea condițiilor de muncă în spații proprii CFR Marfa 30,5 miliarde lei 4. Îmbunătățirea condițiilor de muncă în spații care nu aparțin CFR Marfa, dar în care își desfășoară activitatea personal aparținând CFR Marfa 85 miliarde lei CFR Marfa, ca operator național de transport feroviar, trebuie să urmărească constant preluarea tuturor mărfurilor de la beneficiari, recastigarea clienților pierduti în ultimii ani, dar și a altora noi, concomitent cu integrarea în sistemul european de transporturi. Pentru acest lucru, CFR Marfa, prin activitatea de investiții și modernizări, urmărește trei direcți principale: ■ asigurarea unui transport eficient, rapid, sigur și ieftin; ■ modernizarea transportului feroviar de marfa; ■ asigurarea unor condiții mai bune de muncă pentru personalul propriu. Aceste cerințe se vor realiza prin: ■ achiziția de vagoane astfel încât parcul CFR Marfa sa poată prelua întregul trafic existent și de perspectiva precum și dezvoltarea de noi sisteme de transport; ■ asigurarea bazei tehnico-materiale pentru desfășurarea activității de întreținere și reparații, prin dotarea cu mașini unelte, scule, dispozitive, la nivelul tehnologic actual; ■ asigurarea dotărilor necesare la atelierele de reparații de tip industrial, pentru a se obține independenta fata de întreprinderile de reparat material rulant, în cazul reparațiilor de tip RR și RG la locomotive. 9. Trafic Intermodal Politica României de integrare în spațiul economico-social al Uniunii Europene, impune aplicarea cu consecventa a principiilor economiei de piața și armonizarea legislației interne cu cea comunitară, inclusiv în ceea ce privește traficul intermodal. Dezvoltarea traficului intermodal constituie o prioritate a CFR Marfa și se are în vedere în primul rând următoarele obiective strategice, pentru dezvoltarea transportului intermodal, propuse a fi rezolvate de CFR MARFA împreună cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor și Locuinței: 1. Modificarea Ordonanței Guvernului nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat și a normelor metodologice de aplicare și anume: ■ CFR MARFA în calitate de operator feroviar de marfa să fie scutită de la plata impozitului aferent profitului pe societate (și nu cel obținut din transportul combinat care este greu de evidențiat), pentru cota din profitul reinvestit în domeniul transportului combinat; ■ acordarea de reduceri sau scutiri de taxe și impozite pentru societățile care își desfășoară activitatea în domeniul transportului combinat și acordarea de subvenții căilor ferate în domeniul transportului combinat din surse externe, naționale și locale (mai ales pentru transportul combinat de tip RO-LA); ■ acordarea unor subvenții de la bugetul de stat pentru realizarea de modernizări și investiții în terminalele din gestiunea CFR MARFA; ■ completarea "Anexei" cu elementele de infrastructura implicate în transportul combinat cum ar fi terminalele de containere și RO-LA, drumuri rutiere de acces la terminale, navele ferry-boat, principalele linii de cale ferată de transport combinat conform AGTC etc.; ■ obținerea de aprobări pentru depășirea tonajului pe axa în cazul utilizării transportului combinat; ■ eliberarea de autorizații rutiere de tranzit, sau continuare parcurs, gratuite, în cazul ca TIR-urile utilizează tehnologia RO-LA sau Ferry Boat; ■ renegocierea contingentelor de autorizații rutiere gratuite, în perioada 2002-2005, pentru tranzit România și acordarea autorizațiilor rutiere cu scutire de plată a taxelor de drum condiționat cu utilizarea relațiilor RO-LA sau Ferry Boat. 2. Crearea unor condiții avantajoase în portul Constanta pentru navele ferry boat românești, respectiv reduceri substanțiale pentru taxele de pilotaj și remorcare (menționăm ca începând din luna august 2000 activitatea de pilotaj pentru zona Agigea Sud a fost concesionată firmei SC VAL MAR SRL ceea ce a condus ca tarifele de pilotaj, remorcare și legare a navelor în portul Constanta pentru fiecare escala sa crească cu peste 240%) - pentru aceasta este necesar revederea modului de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 167/13 martie 2000; 3. Efectuarea demersurilor necesare modificării cap. IV, art. 13, pct. b din Ordonanța nr. 116/27.08.1998 referitoare la instituirea regimului special maritim, care prevede unele scutiri de taxe și impozite pentru acest tip de activitate (cap. II, art. 6), în condițiile în care Societatea comercială prestatoare are ca obiect de activitate numai transportul maritim de mărfuri și/sau persoane", astfel încât CFR Marfa sa poată beneficia de aceleași facilități financiare ca și societățile care au ca unic obiect de activitate transportul maritim internațional de mărfuri. Menționăm ca în cadrul CFR Marfa, transportul maritim ferry-boat reprezintă o fracțiune a obiectului sau general de activitate, motiv pentru care în prezent nu se poate beneficia de prevederile respectivei ordonanțe. Scutirea cheltuielilor generate de accize (pentru combustibilul utilizat în realizarea traficului ferry-boat), precum și scutirea de taxe și suprataxe vamale (pentru echipamentele importate pentru cele doua nave ar putea implica economii de 385.560 USD/an (combustibil respectiv 35.751 USD/an (echipament). Acțiunea va putea genera, pe lângă aspecte economice favorabile și obiectivitate legislativă, cu efecte în optimizarea și eficientizarea traficului ferry-boat actual. 4. Efectuarea demersurilor necesare modificării actelor normative HG 441/06.07.1995, OG 48/12.08.1994, OG 67/27.08.1998 în scopul exceptării de la plata taxelor către Căpitănia Port Constanta pentru: ■ încărcare/descărcare vagoane și mijloace auto de la nava în dana specializată; ■ reparații la navele ferry boat efectuate în dana ferry boat (construcția și dotarea danei este investiția armatorului, respectiv CFR Marfa și nu a Administrației Port Constanta); ■ aprovizionarea navei cu alimente, materiale și combustibil. 5. Acordarea de către MT a exceptării de la restricțiile de circulație pentru autovehiculele care realizează transporturi combinate, atât în localități cat și în afară acestora. 6. Perfecționarea cadrului organizatoric și legislativ în domeniul transporturilor intermodale (trafic combinat și ferry boat) 7. Solicitarea și obținerea de la Ministerul Transporturilor din Georgia de extindere a scutirii de la plata tarifelor portuare în porturile georgiene și la reciprocitate și în portul Constanta, pe o perioadă de cel puțin un an; aceste scutiri să fie valabile și în situația în care navele ferry boat fac escala în porturile turcesti; 8. Modificarea convențiilor rutiere cu Iranul și Turcia, în sensul limitării numărului de autorizații gratuite (Iran) respectiv neacordarii de autorizații gratuite suplimentare (Turcia), excepție făcând cazurile de utilizare a liniilor de ferry boat și/sau RO-LA organizate și/sau exploatate de CFR Marfa; 9. Pentru linia Constanta - Poti/Batumi care constituie un caz special datorită diferenței de ecartament, liniile feroviare de pe navele ferry boat și întreaga infrastructura din portul Constanta este de ecartament european 1435 mm iar în porturile Poti și Batumi întreaga infrastructura este de ecartament tip CSI 1520 mm. Pentru exploatarea în continuare a liniei Constanta - Poti - Constanta sunt necesare următoarele: 9.1) Crearea condițiilor tehnice de debarcare a vagoanelor de ecartament 1435 mm, de pe navele ferry boat pe dana porturilor georgiene. Aceasta presupune: ■ linie de ecartament 1435 mm pe podul mobil pentru imbarcarea/debarcarea vagoanelor de ecartament european; ■ grupa de linii de acumulare cu ecartament 1435 mm; ■ o stație de transpunere a vagoanelor de ecartament larg (1520 mm), pe boghiuri de ecartament nominal în vederea circulației în țările care accepta vagoane CSI transpuse (România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Ungaria); ■ construirea unei stații de transbordare a mărfurilor din vagoane de ecartament larg în vagoane de ecartament normal și invers. Menționăm ca pentru aceasta, România a susținut propunerea părții georgiene referitoare la proiectul de realizare a unui pod mobil cu linii de ecartament 1435 mm în portul Poti, propunere ce a fost analizata în cadrul grupului de lucru privind planul de acțiune și proiecte propuse la prima Conferința a Comisiei Interguvernamentale a țărilor situate pe coridorul TRACECA, ce a avut loc în perioada 10-11 martie 2000, la Tbilisi. 9.2) Constituirea Întreprinderii Mixte Georgiano-Moldo-Română "Euroasia". CFR Marfa a obținut aprobările de principiu din partea Adunării Generale a Acționarilor pentru participarea la constituirea Întreprinderii Mixte cu 50 procente din capitalul comun, împreună cu partea moldoveneasca. Restul de 50% din capitalul comun va fi deținut de partea georgiana, asa cum s-a stabilit prin Protocolul încheiat la Chișinău în perioada 3-5 mai 1999. Partea Georgiana a înmânat o copie a contractului de constituire a Întreprinderii Mixte Georgiano-Moldo-Română ("EUROASIA") în portul Poti, la care CFR Marfa a transmis observații și a solicitat datele suplimentare necesare pentru a lua o decizie vis-a-vis de noile condiții în care urmează să se constituie. CFR Marfa a revenit la Ministerul Transporturilor din Georgia cu solicitarea de a transmite datele menționate anterior, date care ne sunt necesare pentru a putea lua o decizie, vis-a-vis de noile condiții în care urmează să se constituie Societatea cu răspundere limitată "EUROASIA" precum și pentru pregătirea unei viitoare intalniri comune, solicitare care până la această dată a rămas fără răspuns. 9.3) Negocierea și semnarea Acordului între Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței din România și Ministerul Transporturilor din Georgia privind exploatarea în comun a liniei de ferry boat auto și de cale ferată între porturile Constanta (România) și Poti (Georgia); modelul prezentului acord a fost analizat de CFR Marfa SA și au fost transmise obiecțiuni. 9.4) Semnarea Acordului privind traficul feroviar pe linia de ferry-boat Constanta-Poti între CFR Marfa și Căile Ferate ale Republicii Georgia. La proiectul de Acord s-au făcut modificările cerute de partea georgiana, în prezent Acordul poate fi semnat. Opinam ca acest acord să fie semnat în momentul realizării posibilităților tehnice de debarcare/îmbarcare a vagoanelor de ecartament 1435 mm pe și de pe navele ferry boat românești. CFR Marfa continua demersurile pentru realizarea acestor, obiective pentru dezvoltarea transportului intermodal între Europa și Asia și țările din Caucaz, pe ruta cea mai scurta, respectiv linia de ferry boat Constanta - Poti/Batumi. Scopul strategiei prezentate mai sus urmărește: Adaptarea CFR Marfa cerințele UE; Menținerea actualei cote de piața; Castigarea de noi clienți; Sporirea veniturilor și profitului; Crearea în rândul angajaților a culturii de firma; Transformarea mentalitatii angajaților în sensul că trebuie transformata noțiunea de beneficiar la transport cu aceea de client cu toate consecințele care decurg din aceasta; Sporirea prestigiului CFR Marfa pe plan intern și internațional.
*) Graficul reprezentând - Evoluția volumului de mărfuri transportate în România 1990-2000 se găsește la pag. 33 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
În perioada 1990-2000 activitatea de transport mărfuri pe calea ferată (volumul mărfurilor transportate și parcursul mărfurilor) prezintă un trend asemănător cu cel înregistrat de întregul transport de mărfuri din România.
*) Graficul reprezentând - Evoluția volumului (mii tone) și a parcursului (milioane tone nete km.) mărfurilor transportate 1990-2000 se găsește la pag. 33 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
Transportul feroviar de mărfuri a reprezentat în anul 2000 circa 19,70% din totalul mărfurilor transportate cu toate sistemele de transport și 41,13% din totalul parcursului mărfurilor exprimat în tone nete km.
*) Graficul reprezentând - Cotele de piața realizate de fiecare sistem de transport în anii 1990 și 2000, se găsește la pag. 343 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
Structura mărfurilor transportate*) de către CFR Marfa în anul 2000 este următoarea:
*) Graficul reprezentând - Structura mărfurilor transportate de către CFR Marfa în anul 2000 se găsește la pag. 34 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
Datorită creșterii producției industriale și în urma măsurilor luate, de atragere a clienților la transport prin politica tarifară corecta, servicii de calitate și oferta de produse noi (tren complet și tren multigrup), începând cu luna noiembrie 1999 și continuând cu anul 2000, volumul de transport a crescut comparativ cu anul anterior, astfel ca la sfârșitul anului 2000 se înregistrează o creștere de 13,6% fata de anul 1999.
*) Graficele reprezentând - Situația vechimii parcului de locomotive diesel hidraulice și electrice se găsesc la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
Fata de vechimea și gradul de uzura a parcului de locomotive, strategia CFR-Marfa cuprinde următoarele măsuri:
*) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor LE. de 3400 kW și de 5100 kW se găsește la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001. Notă *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor LDE de 2100 CP, efectuarea de RK și achiziții de noi locomotive se găsește la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001. ┌───────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┐
*) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor și programul de efectuare RK L.D.H. și L.D.E. de 1250 CP, se găsește la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
- Locomotiva este concepută pentru conducerea în sistem simplificat, precum și pentru conducerea în multipla tracțiune.
*) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor (LE, LDE, LDH), efectuarea de RK și achiziții de locomotive noi se găsește la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
4.2. Parcul de Vagoane
*) Graficul reprezentând - Vechimea parcului de vagoane al SNTFM CFR Marfa la data de 15.02.2001 se găsește la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001. ┌────────────────────────────────────┬────────┐
*) Graficul reprezentând - Evoluția parcului de vagoane proprietatea CFR Marfa, funcție de durata maxima de utilizare conform OMT 999/2000, ritmul de modernizare al achiziției de vagoane se găsește la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
B) Strategia privind parcul de vagoane de marfa
*) Graficul reprezentând - Evoluția tarifelor în traficul local de marfa pe clase tarifare (USD/tone) se găsește la pag. 39 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
elaborarea de tarife pe tren complet (navete sau marsrute) care să țină cont de costurile mai reduse în cazui expeditiilor care circulă în aceste condiții;
*) Graficul reprezentând - Situația comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa în raport cu sistemul de transport auto se găsește la pag. 41 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001. ┌──┬──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
*) Graficul reprezentând - Structura cheltuielilor pentru exploatare pentru principalele componente se găsește la pag. 41 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
2. Cheltuielile financiare reprezintă 1,25 % din total cheltuieli
STRATEGIA "S.A.A.F." - S.A. pe perioada 2001-2003
1. Prezentare generală Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F" - S.A., s-a înființat la data de 01.10.1998 și are, în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active, corporale și necorporale, rezultate din reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române-SNCFR. Activele ce au constituit excedent pentru celelalte societăți feroviare și care au fost preluate de "S.A.A.F."-S.A. sunt: ● posturi de revizie; ● terminale de transcontainere; ● triaje; ● puncte de alimentare; ● capacități de întreținere și reparații; ● clădiri și construcții speciale; ● linii de cale ferată normale și înguste; ● macarale; ● containere, boxpalete; ● locomotive electrice, diesel electrice, diesel hidraulice, rame electrice și automotoare; ● locomotive diesel mecanice, locomotive cu abur; ● vagoane de marfa și de călători; ● vagoane pentru încălzit cu abur trenurile de călători (WIT-uri). Administrarea excedentului de active, corporale și necorporale, ce constituie în principal obiectul de activitate al "S.A.A.F." - S.A., se realizează prin închiriere, leasing, vânzare, precum și prin alte modalități, în condițiile legii. Activitatea desfășurata de "S.A.A.F." - S.A., este finanțată din: ■ resurse proprii, rezultate din: a. administrarea judicioasă a activelor feroviare pe care le deține; b. servicii prestate pentru terți - reparații material rulant, în cadrul atelierelor de reparații pe care le deține, închirieri de material rulant sau active feroviare imobile, etc. în condițiile existenței și funcționarii pieței liberalizate în aceste domenii; ■ surse atrase (Împrumuturi externe, crearea de societăți mixte). 2. Scopul activității "S.A.A F." - S.A. urmărește, conform statutului, cu prioritate: ■ achiziționarea de bunuri și active necesare dezvoltării și modernizării transportului feroviar; ■ transferarea acestor bunuri și active celorlalte societăți comerciale rezultate din reorganizarea SNCFR, în vederea asigurării integrării României în sistemul de transport feroviar european. B. Structura veniturilor Pentru asigurarea veniturilor necesare desfășurării activității proprii, în vederea atingerii scopului societății, activitatea acesteia se desfășoară pe trei direcții principale: ■ valorificarea deșeurilor rezultate din casări și dezmembrări de material rulant; ■ închirieri și vânzări de material rulant; ■ participatii în societăți mixte. În afară celor trei direcții principale, activitatea "S.A.A.F." -S.A., mai cuprinde valorificarea activelor imobiliare, fără posibilități deosebite de profit datorită costurilor mari de reabilitare a imobilelor și a situației aflate încă în curs de rezolvare a titlurilor de proprietate pentru terenuri. În perioada octombrie 1998 - decembrie 2000, "S.A.A.F." - S.A. a cumulat prin activitățile depuse venituri de 979 mld. lei, cheltuielile însumând 939 mld. lei, cu un profit brut estimat, la finele anului 2000, de 18 mld. lei. Veniturile obținute s-au utilizat, în principal, pentru reabilitări de material rulant pentru societățile de transport feroviar de călători, astfel: ■ 1999 - reparații pentru "C.F.R Călători"-S.A. - locomotive 50 buc. - WIT (vagoane pentru încălzit trenuri) 44 buc. - automotoare 3 buc. TOTAL 114 buc. 92,125 mld. lei ■ 2000 - reparații pentru "C.F.R. Călători"-S.A. și S.C.R.T.F.P.C.-uri - locomotive 8 buc. - vagoane clasa (reabilitări) 19 buc. - WIT (vagoane pentru încălzit trenuri) 43 buc. - automotoare 7 buc. TOTAL 77 buc. 116,743 mld. lei ■ previzionat 2001 - reparații pentru "C.F.R. Călători"-S.A. - LDE 2100 CP 1 buc. - WIT (vagoane pentru încălzit trenuri) 1 buc. - vagoane clasa (reparații) 63 buc. TOTAL 65 buc. 30 mld. lei În afară acestora "S.A.A.F."-S.A. a contractat achiziționarea în sistem barter (în contrapartida cu fier vechi) pentru "C.F.R. Marfa"-S.A., în vederea îmbunătățirii sistemului de transport combinat, 60 vagoane tip RO-LA, de un înalt nivel tehnic, având o valoare de piața de 11.370.000 USD, din care deja a achitat jumătate din suma (primele 15 vagoane sunt în țara). În total s-a acționat, în vederea sprijinirii celorlalte societăți feroviare, pentru reparația/achiziția a 316 unități material rulant, angajându-se cheltuieli totale de cca. 540 mld. lei (s-au luat în considerație și cele pentru anul 2001), pentru care societatea depune eforturi considerabile pentru asigurarea plăților. În perioada 1998-2000 "S.A.A.F."-S A. a valorificat cca. 500 000 tone de fier vechi. În desfășurarea activității "S.A.A.F."-S.A. s-au înregistrat unele deficiente prin necorelarea ritmului de valorificare a surplusului de active feroviare cu ritmul de reparații, modernizări și achiziții, ceea ce a generat unele datorii cu termene scadente depășite. Aceasta necorelare a fost determinata de o estimare nerealista a posibilităților de dezmembrare și tăiere a materialului rulant, de cca. 50.000 tone/luna, fata de capacitatea reală de dezmembrare și tăiere din țara care este de 20.000 tone/luna. Astfel, la data de 31.03.2001, "S.A.A.F."-S.A. datora companiilor care au prestat servicii pentru societate suma de 9 mil. USD. La aceeași dată "S.A.A.F."-S A avea de încasat de la clienții săi suma de 1,8 mil. USD. Pentru eliminarea datoriilor "S.A.A.F."-S.A. a contractat o linie de credit în valoare de 150 mld. lei, pe o perioadă de 1 an. 4. Potențial "S.A.A.F."-S.A. după 01 ianuarie 2001 Situația potențialului de care dispune "S.A A.F "-S.A. și a posibilităților de desfășurare a activității este prezentată în continuare. a) Valorificari deșeuri Cantitatea posibila de fier vechi rezultată din dezmembrarea materialului rulant excedentar ce mai poate fi livrata și care nu poate fi valorificată mai profitabil prin vânzări/închirieri (cca. 31.000 vagoane de marfa, 1.600 vagoane de călători și 1.500 locomotive), este de cca. 725.000 tone, din care 225.000 tone sunt contractate și încasate, dar nelivrate (materialul rulant se afla încă pe calea ferată, în stare nedezmembrata). În aceste condiții, "S.A.A.F."-S.A. mai poate contracta și incasa contravaloarea a cca. 500.000 tone de fier vechi. Având în vedere prețul practicat pe piața, rezultă un venit estimat la 36,39 mil. USD. Valorificarea întregii cantități (pregătirea materialului rulant în vederea dezmembrarii, transportul, dezmembrarea efectivă și transportul fierului vechi) se poate realiza într-o perioadă de minim 3 ani. Costurile necesare acestui proces însumează cca. 20,16 mil. USD, rămânând un profit brut estimat la 16,23 mil. USD. b) Închirieri și vânzări de material rulant Până în prezent s-au vândut 22 locomotive și 400 vagoane marfa și sunt reactivate din parcul rece și închiriate la parteneri din țara și străînătate 25 locomotive și 500 de vagoane de marfa. Exista în continuare posibilitatea obținerii de venituri suplimentare prin vânzări și închirieri de material rulant (cca. 4.500 vagoane de marfa, 100 vagoane călători și 250 locomotive), care pot aduce venituri de cca. 48,65 mil. USD, cu cheltuieli de realizare de cca. 17,67 mil. USD, rezultând un profit brut estimat la 31 mil. USD în următorii 3 ani în condițiile păstrării unei rezerve de 150 locomotive nereparate dar care, funcție de cerințele de piața, pot fi vândute nereparate sau reactivate (în cel mai nefavorabil caz acestea pot fi casate). Ponderea în aceasta activitate, în condițiile unei strategii de limitare în timp a existenței "S.A.A.F."-S.A., va trece de la reabilitări, în vederea inchirierilor, la vânzări cu/fără reparație efectuată. c) Participatii în societăți mixte Începând cu anul 2000, au devenit efective asocierile de tip joint-venture ale "S.A.A.F." -S.A. care au ca obiect de activitate leasing material rulant, transport intermodal; acest lucru se va corela și cu reducerea de parc de material rulant și de active imobiliare, previzionand pentru sfârșitul anului 2003 un număr de maximum 50 de salariați. "S.A.A.F." - S.A. participa în prezent la patru societăți mixte, situație prezentată în tabelul de mai jos: Dintre aceste societăți, Touax-S.A.A.F. previzionează o creștere a activității începând cu anul 2001 și posibilitatea absorbției Wagon Leasing, având același obiect de activitate leasing/închiriere vagoane de marfa și un actionariat stabil și agresiv pe piața. De asemenea ICA România a început efectiv operarea în domeniul traficului combinat din ianuarie 2001, având în planul de investiții construirea de 4 noi terminale de transcontainere. ┌───────────────┬──────────┬──────────────┬─────────┬────────────────┬─────────┐ │ Denumirea │ │ │ Cota │ │ │ │ societății │Obiect de │ Capital │partici- │ │ Obser- │ │ mixte │activitate│ social │ pare │ Activitate │ vatii │ │ Data │ │ inițial │S.A.A.F. │ │ │ │ înmatriculării│ │ │ │ │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │Touax - S.A.A.F│Leasing și│18.500.000.000│42,5% │Comanda prototip│Vagoanele│ │28.07.2000 │închiriere│ lei │(21 vag.)│Sgs │se achi- │ │ │vagoane │ │+5,1 mld.│Contract 200 │zitionea-│ │ │ │ │ lei │Laads │za de la │ │ │ │ │ │Realizare în │ S.A.A.F.│ │ │ │ │ │România │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │WAGON │Leasing și│ 6.900.000.000│47,5% │Închiriat 164 │Vagoanele│ │LEASING │închiriere│ lei │(82 vag.)│vagoane Eacs │se achi- │ │ │vagoane │ │ │Turcia │zitionea-│ │24.08.2000 │ │ │ │Este în lucru │za de la │ │ │ │ │ │un vagon │ S.A.A.F.│ │ │ │ │ │Tadgs prototip │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │ICA - România │Transport │ 1.000.000.000│29% │Începând cu 01 │Relația │ │03.05.2000 │combinat │ lei │plătit │ian. 01 operează│Sopron- │ │ │ │ │cash │cu 2 trenuri │București│ │ │ │ │ │săptămânal │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │ROGER RAIL │Activități│ 100.000 DM │ 37% │ │Piața │ │GmbH │comerciale│ │ 37.000 │ │germană │ │ │cu vehi- │ │ DM │ Fără │de tran- │ │09.03.2000 │cule │ │ │ │sport │ │ │feroviare │ │ cash │ │feroviar │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────────┴──────────┴──────────────┴─────────┴────────────────┴─────────┘ 5. Costurile de funcționare și profitul brut în perioada 2001-2003 Costurile pentru funcționarea "S.A.A.F."-S.A. însumează cca. 3 mil. USD/an și nu vor crește în această perioadă. Profitul brut estimat pe perioada 2001-2003 la "S.A.A.F."-S.A., după lichidarea datoriilor, este de cca. 32 mil. USD, asa cum se poate vedea conform unui cash flow pe perioada 2001-2003 prezentat în anexa nr. 1 (este întocmit în baza activităților de baza ale "S.A.A.F."-S.A.). În vederea respectării programului de activitate, care să asigure în final soluționarea din punct de vedere economic și juridic a contractelor, recuperarea datoriilor curente și echilibrarea situației financiare a "S.A.A.F."-S.A., se va acționa pentru: ■ stoparea încheierii de noi contracte de livrare de fier vechi, până la asigurarea cantităților necesare respectării clauzelor din contractele aflate în derulare; noile contracte vor fi încheiate doar pentru cantitățile rezultate din numărul de vagoane rămas pentru valorificare; ■ cesionarea contractului de barter cu fier vechi pentru achiziția de vagoane noi tip RO-LA, către "C.F.R. Marfa"-S A.; ■ analiza economică a contractelor aflate în derulare pentru găsirea unor soluții de menținere a acestora în condiții de eficienta pentru "S.A.A.F."-S.A., corelat și cu implicațiile juridice și financiare în cazul propunerii de reziliere unilaterala; ■ analiza participării "S.A.A.F."-S.A. în societățile mixte din care face parte, cu implicațiile juridice și financiare în cazu propunerii de reziliere unilaterala și găsirea unor soluții de eficientizare ■ achitarea parțială a datoriilor (către "C.F.R. Marfa"-S.A., Electroputere Craiova, Remarul 16 Februarie, SC Ovidiu Sibiu - cca. 120 mld. lei) prin compensare cu livrări de vagoane de marfa disponibilizate pentru tăiere la unități din industria siderurgica română, la prețuri competitive (Sidex Galați, Ind. Sârmei Câmpia Turzii, COS Târgoviște); ■ stabilirea modului de plată al tuturor datoriilor restante. Datorită blocajului financiar și în scopul asigurării de lichiditati necesare funcționarii societății precum și pentru acoperirea datoriilor existente și a detensionarii relațiilor contractuale cu furnizorii de servicii de reparații material rulant și cu societățile care asigura tăierea materialului rulant (Avioane Craiova, Aerofina Buc., Atelierele C.F.R. Grivița, REMAR Pașcani), conducerea executivă a "S.A.A.F."-S.A. va acționa operativ pentru: ■ încheierea de contracte de valorificare pentru osii montate nedepresate, rezultate din procesul de casare material rulant; ■ demararea procesului de valorificare, prin casare, a celorlalte categorii de material rulant (vagoane de călători, locomotive); ■ încheierea de contracte de valorificare active imobiliare; 6. Concluzii Activitatea "S.A.A.F."-S.A. se orienteaza spre o lichidare controlată până în anul 2003, în care scop: ● "S.A.A.F."-S.A. rămâne în organizarea actuala, dar sub un control strict; ● se stabilesc tinte precise pentru lichidarea activelor și plata datoriilor; ● se determina sistemul de raportare: "Realizat fata de planificat". ● activitatea de valorificare deșeuri și de vânzări/închirieri material rulant a fost gandita să se încheie în limita a maxim trei ani și trebuie acționat eficient și rapid datorită dificultatii pregătirii materialului rulant, îndeosebi pentru dezmembrare (cca. 50% din acesta poate fi dezmembrat doar la fata locului din cauza stării tehnice). ● vânzările de material rulant trebuie să fie preponderente fata de închirieri, iar cele în stare reparată preponderente fata de cele în stare nereparata deoarece acestea pot conduce atât la obținerea de venituri suplimentare cat și la menținerea industriei de profil la un nivel acceptabil pentru evitarea unor convulsii sociale. Operațiunile de leasing trebuiesc bine fundamentate și să se dovedească eficienta fata de vânzări. Terenul propus permite lichidarea activelor mobiliare și clarificarea celei mai mare părți a activelor imobiliare. La finele anului 2000 se va proceda la preluarea activelor rămase în administrarea "S.A.A.F." - S.A. și a participarilor în societăți mixte de către celelalte societăți feroviare.
Anexa 1 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ DEȘEURI METALICE (pe baza procesarii a 20.000 tone/luna) │ ├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤ │ │Trim 1/│Trim 2/│Trim │ │ │ │ │ │ 2001 │ 2001 │3&4/ │ 2002 │ 2003 │ Total │ │ │ │ │ 2001 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Venituri │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Vabzari (la prețul de │ $0,29 │ $0,50 │ $1,50 │$16,10 │$16,10 │$34,49 │ │ 65 USD/tona) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │contract Duferco │ $0,44 │ $0,50 │ $0,96 │ │ │ $1,90 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Venituri │ $0,73 │ $1,00 │ $2,46 │$16,10 │$16,10 │$36,39 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │CHELTUIELI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Cheltuieli cu prelucrarea │ $1,40 │ $1,40 │ $2,80 │ $7,28 │ $7,28 │$20,16 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total cheltuieli │ $1,40 │ $1,40 │ $2,80 │ $7,28 │ $7,28 │$20,16 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │LICHIDITATI DIN FIER VECHI │($0,67)│($0,40)│($0,34)│ $8,82 │ $8,82 │ $16,23 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┤ │ VÂNZĂRI SI ÎNCHIRIERI │ ├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │VENITURI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Vânzări │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,50 │ $2,00 │ $4,10 │ $4,50 │ $5,00 │$16,10 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de călători │ │ $0,18 │ │ $0,12 │ $0,40 │ $0,70 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,25 │ $1,25 │ $2,50 │ $3,25 │ $3,25 │$10,50 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Altele │ │ $1,90 │ $0,90 │ $2,80 │ $2,80 │ $8,40 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Vânzări │ $0,75 │ $5,33 │ $7,50 │$10,67 │$11,45 │$35,70 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Închirieri │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,20 │ $0,40 │ $0,55 │ $1,55 │ $1,55 │ $4,25 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,45 │ $0,55 │ $1,50 │ $3,10 │ $3,10 │ $8,70 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Închirieri │ $0,65 │ $0,95 │ $2,05 │ $4,65 │ $4,65 │$12,95 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Venituri │ 1,40 │ 6,28 │ 9,55 │ 15,32 │ 16,10 │ 48,65 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │CHELTUIELI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Vânzări │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,04 │ $0,18 │ $0,36 │ $0,32 │ $0,35 │ $1,24 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,50 │ $0,75 │ $1,25 │ $2,00 │ $2,00 │ $6,50 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Vânzări │ $0,54 │ $0,93 │ $1,61 │ $2,32 │ $2,35 │ $7,74 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Închirieri │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,30 │ $0,66 │ $1,42 │ $2,10 │ $2,10 │ $6,58 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,50 │ $0,95 │ $1,90 │ $0,00 │ $0,00 │ $3,35 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Închirieri │ $0,80 │ $1,61 │ $3,32 │ $2,10 │ $2,10 │ $9,93 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total cheltuieli │ 1,34 │ 2,54 │ 4,93 │ 4,42 │ 4,45 │ 17,67 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │LICHIDITATI DIN VÂNZĂRI/ │ 0,06 │ 3,75 │ 4,62 │ 10,91 │ 11,65 │ 30,99 │ │ ÎNCHIRIERI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┤ │ REDUCERI ALE CREANȚELOR SI DATORIILOR │ ├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Reduceri ale creanțelor și │ │ │ │ │ │ │ │datoriilor │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │CREANȚE - Cash │ $1,40 │ $0,40 │ │ │ │ $1,80 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Barter (piese │ │ $1,20 │ │ │ │ $1,20 │ │pentru vagoane călători) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ $0,00 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │DATORII - Reparații │($1,30)│($1,20)│($2,15)│($2,15)│ │($6,80) │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Tăiere │($0,30)│($0,10)│($0,10)│($0,20)│ │($0,70) │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Altele │($0,20)│($0,10)│ │ │ │($0,30) │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Către companiile │ │ │ │($1,20)│ │ │ │ feroviare │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │LICHIDITATI DIN REDUCEREA │($0,40)│ $0,20 │($2,25)│($3,55)│ $0,00 │ ($6,00)│ │ C&D │ │ │ │ │ │ │ └───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┘ Planul de lichidare Controlată a SAAF - Aspecte financiare [milioane USD] ┌───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┐ │ Perioada │Trim 1/│Trim 2/│Trim │ │ │ │ │ │ 2001 │ 2001 │3&4/ │ 2002 │ 2003 │ Total │ │Activități │ │ │ 2001 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Lichid. nete din deșeuri │(0,67) │(0,40) │(0,34) │ 8,82 │ 8,82 │ 16,23 │ │metalice │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Lichid. nete din vânzări │ 0,06 │ 3,75 │ 4,62 │ 10,91 │ 11,62 │ 30,99 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Lichid. nete din reducerea │(0,40) │ 0,20 │(2,25) │ (3,55)│ 0,00 │ (6,00) │ │datoriilor și creanțelor │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Lichid. nete - cheltuieli │(0,75) │(0,75) │(1,50) │ (3,00)│ (3,00)│ (9,00) │ │administrative │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │TOTAL MODIFICĂRI LICHID. │(1,26) │ 2,80 │ 0,53 │ 13,18 │ 17,47 │ 32,22 │ └───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┘ Construcția bugetelor în sistemul de transport feroviar Bugetele de venituri și cheltuieli ale societăților constituite după reorganizarea SNCFR se elaborează în conformitate cu prevederile legale în vigoare și sunt aprobate prin hotărâre de guvern. Fiecare societate nou constituită își fundamentează bugetul propriu de venituri și cheltuieli pe bază de fundamentari tehnico-economice în funcție de specificul activității desfășurate. Capitalul de venituri al fiecărei societăți feroviare este dimensionat astfel: - la Compania Naționala de Cai Ferate, veniturile sunt constituite din tariful de utilizare a infrastructurii feroviare plătit de operatorii feroviari pentru utilizarea infrastructurii feroviare publice, din transferuri bugetare pentru reparațiile capitale ale infrastructurii feroviare publice și din alte venituri auxiliare (chirii, linii industriale, chirii spații, valorificari mijloace fixe uzate etc.) Veniturile din utilizarea infrastructurii feroviare publice sunt dimensionate astfel încât sa nu determine creșterea peste nivelul inflației a tarifelor de marfa și călători, având în vedere ca principalii operatori feroviari din România sunt CFR Marfa și CFR Călători. Pentru anul 2001, pentru utilizarea infrastructurii CFR Marfa plătește 32% din veniturile sale, iar CFR Călători plătește 28% din veniturile sale. Deoarece efortul financiar pentru activitatea de reparații și întreținere a infrastructurii feroviare este foarte mare și nu poate fi acoperit din venituri proprii, în toate țările, statul se implica în aceasta activitate prin alocații bugetare. Nivelul transferurilor bugetare alocate în unele tari din Europa este prezentat în Anexa nr. 1. Tarifele de transport feroviar de marfa sunt sub nivelul tarifelor de transport practicate de celelalte administrații feroviare din sud-estul Europei. Situația comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa pe clase tarifare în raport cu alte administrații feroviare este prezentată în Anexa nr. 2. - la Societatea Naționala de Transport Feroviar de Marfa veniturile sunt constituite din prestații de transport feroviar de marfa și din alte venituri auxiliare, și sunt dimensionate pe baza unei creșteri a volumului de prestații cu 5% fata de anul 2000 și unei creșteri graduale medii a tarifelor de transport cu 15% fata de anul 2000. Creșterea tarifului mediu de transport marfa cu 15% fata de tariful mediu practicat în anul 2000 este sub nivelul inflației prognozate pentru anul 2001 de 25%, favorizand agenții economici din România în reducerea cheltuielilor cu transportul feroviar. - la Societatea Naționala de Transport Feroviar de Călători veniturile sunt constituite din prestațiile de transport feroviar publice de călători, din transferurile bugetare pentru acoperirea diferenței dintre tarifele de transport aprobate conform prevederilor legale și costul real al transportului, precum și din alte venituri auxiliare. Veniturile din transportul de călători sunt dimensionate pe baza menținerii nivelului de prestații la nivelul anului 2000 și a creșterii tarifului mediu cu 27% fata de tariful actual, diferențiat pe categorii de trenuri. Tarifele de transport feroviar de călători sunt sub nivelul tarifelor practicate de celelalte administrații feroviare. Situația comparativa a tarifelor practicate de CFR Călători în raport cu alte administrații feroviare este prezentată în Anexa nr. 3. Deoarece costul transportului feroviar de călători este foarte ridicat, în toate statele se practica acoperirea diferenței dintre tariful social al transportului de călători și costul real prin subvenții de la bugetul de stat. Ponderea participării statului este diferențiată în funcție de puterea economică a fiecărui stat, România situandu-se printre țările cu cea mai redusă participare a statului la acoperirea cheltuielilor de transport feroviar public de călători. Situația comparativa a subventiei alocate de la buget pentru acoperirea diferenței cost-tarif social este prezentată în Anexa nr. 4. Elementele de cheltuieli ale fiecărei societăți feroviare sunt dimensionate pe baza consumurilor strict necesare desfășurării activității de transport. Pentru materiile prime, combustibilul și energia folosite s-a avut în vedere o creștere a prețurilor și tarifelor la furnizori cu indicele inflației, deși marii furnizori de produse care au pondere în activitatea de transport (furnizori de energie electrica, furnizori de motorina) cresc prețurile, de regula, cu indici superiori celor ai inflației programate. Pentru cheltuielile cu salariile s-a avut în vedere creșterea salariului mediu brut cu 25% fata de decembrie 2000 astfel încât să se asigure menținerea salariului real prin compensarea influentelor inflației prognozate. Salariul mediu brut realizat de societățile feroviare în decembrie 2000 este sub nivelul salariilor medii brute realizate în alte sectoare ale economiei, cu specific de activitate neîntrerupta, și chiar, sub nivelul salariilor medii brute realizate de administrația publică. Situația comparativa a salariilor medii brute realizate în decembrie 2000, în diverse domenii din economie, este prezentată în Anexa nr. 5. Echilibrarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale anilor anteriori în care veniturile proprii nu au acoperit decât cheltuielile strict necesare desfășurării activității de transport s-a făcut în defavoarea cheltuielilor cu reparațiile, întreținerea și reabilitarea infrastructurii feroviare și materialului rulant. Din acest motiv s-a înregistrat o degradare continua a stării tehnice a infrastructurii ceea ce a condus la o acumulare ingrijoratoare a scadentelor la reparații, un procent variind între 30% și 50% din elementele infrastructurii feroviare necesitand reparații majore sau înlocuire în anul 2001. Pentru transportul de călători s-au executat la vagoanele de călători numai lucrări minime de întreținere care să asigure o prelungire cu 6 până la 12 luni a termenului de reparație periodică, un număr de 869 reparații periodice, scadente, conform instructiilor, la reparații în anul 2000 au fost amânate pentru anul 2001. Totodată, în anul 2000 au fost executate reparații cu reabilitare la un număr de 51 vagoane de călători, fata de 164 realizate în anul 1999, perspectiva pentru anul 2001 nepermitand reabilitarea nici unui vagon de călători. Aceeași situație se înregistrează și în cazul locomotivelor de tracțiune la care parcul cu vechime mai mare de 20 de ani reprezintă peste 69% și necesita reparații, termenul scadent fiind mult depășit. Pentru anul 2001, construcția bugetelor de venituri și cheltuieli a avut în vedere elementele prezentate mai sus și cu tot efortul de a realiza o activitate eficienta, Compania Naționala de Cai Ferate și Societatea Naționala de Transport Feroviar de Călători înregistrează pierderi. Situația bugetelor de venituri și cheltuieli ale societăților feroviare pe anul 2001 este prezentată în Anexele 6, 7 și 8. Pentru Compania Naționala de Cai Ferate nerealizarea volumului mare de lucrări de reparații și întreținere la infrastructura feroviara, ce trebuiau executate în anii anteriori și care au fost reportate în anul 2001, necesita măsuri urgente de finanțare a lucrărilor cu sprijinul statului. În acest sens este necesară contractarea unui credit de 250 milioane USD garantat și rambursat de către stat, care să asigure resursele necesare realizării, în perioada 2001-2004, a programului de reparații și achiziții de materiale pentru menținerea în exploatarea a infrastructurii feroviare publice. Aceasta măsura va permite realizarea reparațiilor necesare infrastructurii feroviare publice la un nivel care să asigure desfășurarea transportului pe calea ferată în condiții de siguranță. Pentru utilizarea eficienta a creditului este necesară modificarea de acte normative care să permită folosirea acestuia nu numai pentru lucrările de reparații capitale la infrastructura publică ci pentru toate lucrările de reparații la infrastructura publică, inclusiv asigurarea bazei materiale necesare pentru asigurarea funcționarii acesteia. Menționăm că nu se poate face nici un tip de reparații și întreținere fără materiale ca șina de cale ferată, traverse, piatra sparta etc., a căror procurare este condiționată de existenta resurselor financiare. Pentru anul 2001 s-a prevăzut utilizarea a 60 milioane USD din credit, ceea ce conduce la echilibrarea bugetului de venituri și cheltuieli al Companiei Naționale de Cai Ferate. Situația bugetului de venituri și cheltuieli echilibrat este prezentată în Anexa nr. 9. Pentru Societatea Naționala de Transport Feroviar de Călători este necesară contractarea unui credit de 70 mil. USD, garantat și rambursat de stat, care să asigure resursele necesare realizării în perioada 2001-2002 a programului de reparații și reabilitări de locomotive și vagoane de călători. În anul 2001 s-a prevăzut utilizarea a 45 mil. USD din credit ceea ce conduce la echilibrarea bugetului de venituri și cheltuieli al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători. Situația bugetului de venituri și cheltuieli echilibrat este prezentată în Anexa nr. 10. Bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2001 pentru Compania Naționala de Cai Ferate, Societatea Naționala de Transport Feroviar de Marfa și Societatea Naționala de Transport Feroviar de Călători trebuie aprobate simultan cu un pachet legislativ care să cuprindă: Ordonanța de urgenta pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe calea ferată română și reorganizarea Societății Naționale de Cai Ferate Române. Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 581/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Cai Ferate "CFR"-S.A. prin reorganizarea Societății Naționale de Cai Ferate Române. Hotărâre de Guvern privind acordarea garanției statului pentru un credit intern în valoare de 70 mil. USD ce urmează a fi contractat de Compania Naționala de Cai Ferate "CFR" - S.A. Hotărâre de Guvern privind acordarea garanției statului pentru un credit intern în valoare de 250 mil. USD ce urmează a fi contractat de Societatea Naționala de Transport Feroviar de Călători "CFR - Călători" - S.A. SUME TRANSFERATE ANUAL PENTRU INFRASTRUCTURA (Exemple) Italia 3,20 mld $ Franta 3,12 mld $ Austria 1,67 mld $ Elveția 1,46 mld $ Spania 1,32 mld $ România (an 2001) 0,03 mld $
Anexa 2 Tarife de import export clasa tarifară I - 25 t (în EURO)
Distanta (km) ┌──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐ │ │ 200 │ 250 │ 300 │ 500 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │România │ 12.20 │ 14.40 │ 15.60 │ 22.70 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Slovaco- Ucraineano-Roman │ 9.20 │ 10.90 │ 12.00 │ 16.60 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Bulgaria │ 9.47 │ 12.13 │ 13.43 │ 22.07 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Siria │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Turcia │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Iran │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Macedonia │ 10.30 │ 12.60 │ 13.90 │ │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Grecia │ 15.68 │ 18.06 │ 20.54 │ 29.71 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Albania │ 12.90 │ 15.37 │ 18.09 │ │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Iugoslavia │ 10.91 │ 14.23 │ 15.96 │ 27.40 │ ├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │Ungaria │ 18.80 │ 23.00 │ 27.20 │ 41.60 │ └──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┘
Anexa 3 Tarife pentru trafic intern de călători, cls. a II a la trenuri personale
┌────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┬────────┐ │Zona km.│ CFR │ CD │ PKP │ SNCF │ DB │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 50 │ 0,54 │ 0,85 │ 1,43 │ 6,670 │ 6,48 │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 100 │ 1,11 │ 1,65 │ 2,53 │ 11,21 │ 12,95 │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 200 │ 2,10 │ 3,19 │ 4,01 │ 19,30 │ 25,20 │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 300 │ 2,73 │ 4,25 │ 4,73 │ 26,25 │ 38,85 │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 400 │ 3,29 │ 5,31 │ 5,21 │ 32,79 │ 51,79 │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 500 │ 3,89 │ 6,37 │ 5,42 │ 38,74 │ 64,74 │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 600 │ 4,54 │ 7,43 │ 5,56 │ 44,56 │ 77,69 │ ├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 700 │ 5,15 │ 8,49 │ 5,92 │ 49,81 │ 90,64 │ └────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┴────────┘
Anexa 4 Subvenții la cai ferate din Europa
┌───────────┬──────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┐ │ Țara │ mil. călători│ mil. tren km│ subvenție │ USD / mii │ │ │ km │ (călători) │ [mil. USD]│ călători km │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Germania │ 75053 │ 726,94 │ 3746 │ 50 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Franta │ 66495 │ 362,53 │ 1697 │ 26 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Italia │ 40971 │ 249,29 │ 1727 │ 42 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Austria │ 7997 │ 91,72 │ 369 │ 46 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Polonia │ 21158 │ 175,70 │ 204 │ 10 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │România │ 12304 │ 69,88 │ 153 │ 12 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Cehia │ 6929 │ 95,37 │ 164 │ 24 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Ungaria │ 6835 │ 0,93 │ 197 │ 29 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Bulgaria │ 3819 │ 30,11 │ 206 │ 54 │ ├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤ │Croația │ 943 │ 16,52 │ 56 │ 59 │ └───────────┴──────────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┘
Anexa 5 SITUAȚIA COMPARATIVA A SALARIULUI MEDIU BRUT REALIZAT IN DECEMBRIE 2000
Activități financiar-bancare, asigurări 12.469 mii lei
- Posta și telecomunicații 7.733 mii lei
- Administrație publică 7.711 mii lei
- Prelucrarea țițeiului, cocsificarea cărbunelui 7.706 mii lei
- Extracția petrolului, gaze naturale, cărbune 7.520 mii lei
- Energie electrica, termica, gaze, apa 6.729 mii lei
- Metalurgie 4.963 mii lei
- Transport (general) 4.778 mii lei
- Transport feroviar 4.691 mii lei
- Salariu mediu pe economie 3.976 mii lei
- Sănătate și asistență socială 3.574 mii lei
- Învățământ 3.536 mii lei
- Textile, confecții 2.227 mii lei
- Pielarie și încălțăminte 1.835 mii lei
Anexa 6 PROGNOZA BUGET CFR PE ANUL 2001
mil lei
-------
. VENITURI
7.727.338
- Transfer buget
740.000
- Tarif utilizare infrastructura
5.715.385
- Alte venituri
1.271.953
. CHELTUIELI
8.581.849
- Materii prime, materiale
975.850
- Combustibil, energie, apa
403.490
- RK infrastructura publică
740.000
- Amortizare
140.000
- Cheltuieli de personal
4.147.943
- Alte reparații infra. publică
306.000
- Alte cheltuieli
1.014.055
. REZULTAT
-854.511
Anexa 7 PROGNOZA BUGET CFR-MARFA PE ANUL 2001
mil lei
-------
. VENITURI
12.065.000
- Transfer buget
0
- Tarife de transport
10.900.000
- Alte venituri
1.165.000
. CHELTUIELI
12.000.000
- Tarif utilizare infrastructura
3.379.000
- Materii prime, materiale
930.000
- Combustibil, energie, apa
2.221.000
- Reparații
688.267
- Amortizare
200.000
- Cheltuieli de personal
3.148.574
- Alte cheltuieli
1.378.159
. REZULTAT
65.000
Anexa 8 PROGNOZA BUGET CFR-CĂLĂTORI PE ANUL 2001
mil lei
-------
. VENITURI
8.392.667
- Transfer buget
4.055.000
- Tarife de transport
4.038.359
- Alte venituri
299.308
. CHELTUIELI
9.742.667
- Tarif utilizare infrastructura
2.245.080
- Materii prime, materiale
322.310
- Combustibil, energie, apa
1.900.888
- Reparații
2.502.507
- Amortizare
505.682
- Salarii
2.479.644
- Alte cheltuieli
554.603
. REZULTAT
-1.350.000
Anexa 9 PROGNOZA BUGET CFR PE ANUL 2001
mil lei
-------
. VENITURI
7.727.338
- Transfer buget
740.000
- Tarif utilizare infrastructura
5.715.385
- Alte venituri
1.271.953
. CHELTUIELI
8.581.849
- Materii prime, materiale
975.850
- Combustibil, energie, apa
403.490(1.595.511)
- RK infrastructura publică
740.000
- Amortizare
140.000
- Salarii
4.357.530
- Alte reparații infra. publică
306.000
- Alte cheltuieli
804.468
. REZULTAT
-854.511
Anexa 10 PROGNOZA BUGET CFR-CĂLĂTORI PE ANUL 2001
mil lei
-------
. VENITURI
8.392.667
- Transfer buget
4.055.000
- Tarife de transport
4.038.359
- Alte venituri
299.308
. CHELTUIELI
8.392.667
- Tarif utilizare infrastructura
2.245.080
- Materii prime, materiale
322.310
- Combustibil, energie, apa
1.900.888
- Reparații
781.200
- Amortizare
135.000
- Salarii
2.502.507
- Alte cheltuieli
505.682
. REZULTAT
0
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.