Decizia nr. 103/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 396/2020 18 iunie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Lege…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Gabriela Ghita - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale
art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Mihail Zissu în Dosarul nr. 1.185/R/C/2001 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, într-o cauza având ca obiect contestația autorului împotriva refuzului de recalculare a pensiei.
La apelul nominal răspunde Mihail Zissu, lipsind Casa Judeteana de Pensii Brașov, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepției arata ca prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , care a modificat dispozițiile art. 180 alin. (2), (5) și (6) și le-a completat pe cele ale
art. 168 din Legea nr. 19/2000 , măsurile de protecție socială luate de stat prin această lege au fost anulate. Mai arata ca statul are obligația constituțională de a asigura protecția socială a cetățenilor săi, obligație pe care prin emiterea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001
și-a încălcat-o. Considera ca drepturile acordate printr-o lege sunt drepturi câștigate ce nu pot fi abrogate printr-o alta lege. Mai arata ca prin modificarea și completarea
statul a încălcat principiul constituțional al egalității și nediscriminarii. De asemenea, sunt incalcate și principiile contributivitatii, repartiției, unicitatii și cel al egalității, prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , prin faptul ca exista deosebire de tratament între persoanele pensionate înainte de aplicarea acestei legi și cele pensionate după intrarea ei în vigoare. Solicita admiterea excepției și declararea ca neconstituționale a dispozițiilor criticate.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca legiuitorul are dreptul sa stabilească norme de calcul al pensiilor, asa cum a făcut și atunci când a adoptat
Legea nr. 19/2000 . Mai arata ca pensionării ale căror drepturi salariale nu au fost identice în timpul activității nu pot beneficia de pensii identice. Considera ca excepția este neîntemeiată și solicita respingerea acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 4 decembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 1.185/R/C/2001, Curtea de Apel Brașov Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale
art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000 , modificată și completată prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , excepție ridicată de Mihail Zissu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile art. 180 alin. (2), (5) și (6) și ale
art. 168 alin. (3) și (4) din Legea nr. 19/2000 , modificate și completate prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , "încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituția României, în care se recunoaște ca demnitatea omului [...], dreptatea [...] reprezintă valori supreme și sunt garantate", considerând ca prin aplicarea acestor dispoziții legale "sunt afectate persoanele pensionate pe baza legislației anterioare". În opinia autorului excepției dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituția României, "creând pentru o categorie de cetățeni (pensionabili după intrarea în vigoare a legii) un sistem privilegiat și discriminator, față de pensionării aflați în plata la data intrării în vigoare a legii". Mai arata ca pentru persoanele pensionate anterior programul de recorelare a pensiilor, "care se va derula într-un interval de timp nedefinit de legiuitor, este de natura să le lipsească de o protecție socială adecvată", contravenindu-se astfel dispozițiilor art. 43 alin. (1) din Constituția României.
Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimandu-și opinia, considera ca excepția ridicată este neîntemeiată. În acest sens arata ca dispozițiile legale criticate obliga la determinarea punctajului mediu anual al fiecărui pensionar în vederea recorelarii pensiilor, fiind exceptați "pensionării ale căror drepturi stabilite anterior sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat persoanelor ce urmează a beneficia de condițiile noii legi". Apreciază ca, prin "determinarea acestor modalități de calcul, economia acestor texte conduce tocmai la concluzia finalitatii urmărite de legiuitor, constând în respectarea principiilor de unicitate și egalitate a tuturor cetățenilor beneficiari ai sistemului de pensii și asigurări sociale, expresie a normelor fundamentale privind garantarea drepturilor și libertăților cetățenești și a deplinei egalitati în fața legii".
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele lor de vedere cu privire la excepția ridicată.
Președintele Camerei Deputaților a precizat ca excepția ridicată nu este intemeiata, întrucât "legiuitorul, prin noua reglementare, urmărește să asigure persoanelor pensionate pe baza legislației anterioare, cat și celor ce cad sub incidența
Legii nr. 19/2000 , pensii care să reflecte întreaga activitate salariala depusa de acestea, exprimată în contribuția la asigurări sociale de stat, de la data angajării și până la pensionare, prin aceasta abordare demnitatea garantată de Constituție fiind fără indoiala respectata". Nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție nu este intemeiata, deoarece trebuie facuta distincție între persoanele pensionate, unele în baza
Legii nr. 3/1977 , altele potrivit noii legi, date fiind condițiile economice diferite în care evenimentul s-a produs. Acest fapt "nu obliga la uniformitate din partea statului față de cele două categorii, el fiind singurul autorizat, în virtutea caracterului suveran, sa determine modalitatea de stabilire a măsurilor de protecție socială". În acest sens se invoca jurisprudenta Curții Constituționale (Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 și Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000).
Guvernul considera ca excepția ridicată este nefondata, deoarece textele de lege criticate nu numai că nu încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 43 alin. (1) din Constituție, "ci, din contra, au menirea sa garanteze dreptul la pensie prevăzut în alin. (2) al art. 43 din Constituție, iar prin recorelare și menținerea în plata a cuantumului mai avantajos nu se urmărește altceva decât asigurarea unui trai decent pentru aceste categorii de persoane". Nu sunt incalcate nici dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât diferitele categorii de pensionari, chiar și numai datorită legislației sub imperiul căreia s-au pensionat, se găsesc în situații diferite, ceea ce, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale, justifica tratamentul juridic diferit.
Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților și al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 168 alin. (3) și (4) și ale
art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată și completată prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziții care au următorul conținut:
- Art. 168 alin. (3) și (4):
"(3) După intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recolerării aplicate conform prevederilor alin. (1) și (2) Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare.
(4) Programul și metodologia de recolerare a pensiilor, potrivit prevederilor alin. (3), se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.";
- Art. 180 alin. (2), (5) și (6):
"(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi sa determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislației anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, datorate conform legii, la valoarea unui punct de pensie stabilită în condițiile art. 80.
.............................................................
(5) Punctajul mediu anual, calculat conform alin. (2), se poate corecta corespunzător recorelarii prevăzute la art. 168 alin. (3), (4) și (5).
(6) Cuantumul pensiilor se stabilește în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual stabilit conform alin. (2), (3), (4) și (5)."
Potrivit susținerilor autorului excepției, dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";
- Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să asigure cetățenilor un nivel de trai decent."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta nu este intemeiata și urmează să fie respinsă pentru următoarele motive:
Autorul excepției, sustinand tratamentul discriminatoriu aplicat persoanelor pensionate pe baza legislației anterioare, are în vedere de fapt dispozițiile alin. (3) al
art. 180 din Legea nr. 19/2000 , în formularea introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 49/2001, potrivit cărora "Se exceptează de la prevederile alin. (2) pensionării de asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele care se vor pensiona în condițiile prezentei legi". Referindu-se la situația sa personală, considera injust ca un pensionar care, în raport cu activitatea desfășurată și cu contribuția depusa, precum și cu noua modalitate de calcul al pensiei, ar putea obține o pensie mai mare, sa nu beneficieze de majorare, prin recorelare, dacă drepturile ce i s-au stabilit pe baza legislației anterioare sunt superioare unui punctaj mediu estimat pentru persoanele care se pensionează pe baza noilor reglementări legale. În aceasta privinta măsurile de recorelare suplimentare, ce ar urma să fie aplicate pe baza unor programe ulterioare aprobate prin hotărâri ale Guvernului, sunt considerate incerte și amânate sine die.
În cadrul realizării politicii în domeniul asigurărilor sociale de stat legiuitorul are deplina autoritate sa stabilească periodic noi modalități și condiții de acordare și de calculare a pensiilor, cum a procedat și prin adoptarea
Legii nr. 19/2000 . Noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permite sau impune, după caz, situația economico-financiară a tarii și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite.
De vreme ce drepturile de pensii anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt diminuate, iar pensiile stabilite reflecta în cuantum posibilitățile limitate în raport cu sursele existente într-o perioadă dată, nu se poate susține ca noile reglementări tranzitorii ar leza "demnitatea umană" sau ca ar contrazice "dreptatea" socială și nici ca ar leza drepturi de pensie câștigate printr-o lege anterioară.
Legiuitorul, prin dispozițiile tranzitorii ale
și prin modificarea și completarea acestora, a urmărit realizarea, în cadrul disponibilităților financiare actuale, a obligațiilor statului în domeniul măsurilor de protecție socială. Pe linia acestor preocupări, dispozițiile legale respective prevăd, pentru o primă etapa, stabilirea punctajului anual și în privinta pensiilor anterior stabilite, precum și recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului mediu stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a legii. Sunt exceptați pensionării ale căror drepturi anterior stabilite sunt mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementări. Stabilirea prin lege a acestor cerințe nu poate duce la concluzia ca legiuitorul și-ar fi încălcat propriile principii statuate o dată cu emiterea legii în discuție.
reglementează, la modul general, și etapele următoare ale recorelarii, abilitand Guvernul ca în limita posibilităților financiare ulterioare sa elaboreze un program de recorelare etapizat, astfel încât la finalizarea acestuia toți pensionării care au depus aceeași activitate în perioade diferite, dar au aceeași vechime de cotizare, sa beneficieze de drepturi egale, indiferent de data înscrierii la pensie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. (3) și (4) și ale
art. 180 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Mihail Zissu în Dosarul nr. 1.185/R/C/2001 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu ──────────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.