Legea nr. 334/2002

După forma de constituire și administrare a patrimoniului bibliotecile sunt de drept public sau de drept privat.

Bibliotecile de drept public se înființează și se organizează în subordinea autorităților administrației publice centrale sau locale, a altor autorități publice ori instituții și funcționează potrivit regulamentelor proprii aprobate de autoritățile sau instituțiile tutelare.

Bibliotecile de drept privat se înființează, se organizează și funcționează în subordinea persoanelor juridice private sau a persoanelor fizice.

În bibliotecile de drept public accesul la colectiile și bazele de date proprii este gratuit.

Bibliotecile de drept public pot oferi unele servicii pe bază de tarife stabilite, în condițiile legii, prin regulamentele proprii de organizare și funcționare, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al instituției tutelare.

Bibliotecile de drept public sunt finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, iar fondurile de finanțare se nominalizeaza distinct în bugetele proprii sau ale instituțiilor tutelare.

Bibliotecile pot fi finanțate și de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum și de persoane fizice, prin donații, sponsorizări sau alte surse legale de venituri.

Bibliotecile de drept privat pot fi susținute financiar, pe bază de programe sau proiecte, și de la bugetul de stat sau de la bugetele autorităților locale, dacă se angajează să aibă o activitate specifică bibliotecilor de drept public.

Sistemul național de biblioteci este parte integrantă a sistemului informațional național și se constituie din totalitatea bibliotecilor de drept public și din bibliotecile de drept privat, care au activități specifice celor de drept public, având ca scop realizarea coordonata a împrumutului bibliotecar național și internațional, gestionarea sistemica a informatiei, realizarea Catalogului național partajat și a Bibliotecii naționale virtuale.

Catalogul național partajat și Biblioteca naționala virtuala sunt coordonate de către Biblioteca Naționala a României.

La nivel teritorial se pot realiza consortii sau alte forme de cooperare pentru achiziția de documente specifice.

Colectiile bibliotecilor pot fi formate din următoarele categorii de documente:

a) cărți;

b) publicații seriale;

c) manuscrise;

d) microformate;

e) documente cartografice;

f) documente de muzica tipărite;

g) documente audiovizuale;

h) documente grafice;

i) documente electronice;

j) documente fotografice sau multiplicate prin prelucrari fizico-chimice;

k) documente arhivistice;

l) alte categorii de documente, indiferent de suportul material.

Colectiile pot cuprinde și alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceste constituite sau provenite din donații.

Documentele aflate în colectiile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune, nu sunt mijloace fixe și sunt evidentiate în documente de inventar; fac excepție bunurile culturale de patrimoniu constituite în colecții speciale sau în depozit legal, fiind considerate mijloace fixe și evidentiate, gestionate și inventariate în conformitate cu prevederile legale.

Eliminarea documentelor din colecții se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziție, prin hotărârea conducerii bibliotecii.

Evidenta documentelor se face în sistem tradițional și informatizat, astfel:

a) evidenta globală, prin registrul de mișcare a fondurilor (R.M.F.);

b) evidenta individuală, prin registrul de inventar (R.I.), cu numerotare de la 1 la infinit;

c) evidenta periodicelor, trimestrial sau anual, prin constituirea lor în unități de inventar;

d) evidenta analitica, pe fise însoțite de imagini foto pentru bunurile culturale constituite în gestiuni și care fac parte din patrimoniul cultural național mobil.

Evidenta globală și individuală realizată în sistem informatizat cuprinde descrierea completa, conform I.S.B.D.

Bibliotecarii nu sunt obligați sa constituie garanții gestionare, dar ei răspund material pentru lipsurile din inventar care depășesc procentul de pierdere naturala stabilit, potrivit legii.

Documentele, bunuri culturale comune găsite lipsa din inventar, se recuperează fizic, prin înlocuirea cu documente identice, sau valoric, prin achitarea unei sume echivalente cu de 5 ori prețul mediu de achiziție al bibliotecii din anul precedent.

Bunurile culturale de patrimoniu lipsa la inventar se recuperează fizic; în cazul în care acest lucru nu este posibil, se recuperează valoric la prețul pieței plus o penalizare de minimum 10% din cost, pe baza hotărârii Comisiei naționale a bibliotecilor.

Documentele specifice bibliotecilor se inventariaza periodic astfel:

a) fondul care cuprinde până la 10.000 de documente - o dată la 4 ani;

b) fondul cuprins între 10.001-50.000 de documente - o dată la 6 ani;

c) fondul cuprins între 50.001-100.000 de documente - o dată la 8 ani;

d) fondul cuprins între 100.001-1.000.000 de documente - o dată la 10 ani;

e) peste 1.000.000 de documente - o dată la 15 ani.

În caz de predare/preluare a gestiunii fondului de documente, precum și în caz de forta majoră se procedează la verificarea integrală a inventarului.

În cazuri de forta majoră, incendii, calamitati naturale etc. conducerea bibliotecii dispune scoaterea din evidenta a documentelor distruse.

Bibliotecile publice sunt obligate să își dezvolte periodic colectiile de documente, prin achiziționarea de titluri din producția editoriala curenta.

Creșterea anuală a colectiilor din bibliotecile finanțate din fonduri publice trebuie să fie de minimum 25 de documente specifice la 1.000 de locuitori.

Colecția din biblioteca publică trebuie să asigure cel puțin un document specific pe cap de locuitor.

Colectiile bibliotecilor se constituie și se dezvolta prin achizitionare, transfer, schimb interbibliotecar, național și internațional, donații, legate, sponsorizări sau, după caz, Depozit legal.

Dotările se asigura prin finanțarea de către autoritățile tutelare, precum și prin transferuri, donații și sponsorizări; donațiile și sponsorizarile din străinătate sunt scutite de taxe vamale și de T.V.A.

Colectiile bibliotecilor se păstrează în depozite și/sau în sali cu acces liber special amenajate, asigurându-se condiții de conservare și securitate adecvate.

Autoritățile și instituțiile publice tutelare controlează și asigura condiții optime de păstrare a colectiilor și de acces la acestea.

Pentru sprijinirea procesului de dezvoltare a colectiilor de biblioteca și a dotării bibliotecilor cu echipamente tehnice, mobilier, tipizate de biblioteca și consumabile, începând cu anul 2003 se înființează Oficiul Național de Servicii pentru Biblioteci.

Oficiul Național de Servicii pentru Biblioteci este instituție de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, finanțată în primii doi ani de funcționare prin subvenții de la bugetul de stat și din venituri extrabugetare, după care se va finanta exclusiv din resurse extrabugetare.

Modalitatea de organizare și funcționare a Oficiului Național de Servicii pentru Biblioteci este stabilită prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Personalul bibliotecilor se compune din:

a) personal de specialitate;

b) personal administrativ;

c) personal de întreținere.

În categoria personalului de specialitate din biblioteci se includ: bibliotecarii, bibliografii, cercetatorii, redactorii, documentaristii, conservatorii, restauratorii, inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analistii, custozii, manuitorii, depozitarii și alte funcții de profil.

Personalul de specialitate din rețeaua de biblioteci a Ministerului Educației și Cercetării are statut de personal didactic auxiliar.

Organigrama bibliotecii se aproba de către autoritatea sau instituția tutelara.

Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii; din comisiile de concurs vor face parte și reprezentanți ai bibliotecilor, cu rol de coordonare metodologică.

Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, fără personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de autoritatea tutelara; din comisiile de concurs va face parte și reprezentantul bibliotecii, cu rol de coordonare metodologică.

Nomenclatorul de funcții și criteriile de normare a resurselor umane în bibliotecile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

Pentru bibliotecile din învățământ și bibliotecile specializate, nomenclatorul de funcții și criteriile de normare vor fi elaborate corelat cu prevederile anexei, în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, și vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort.

Conducerea bibliotecii de drept public și ordonatorul principal de credite sunt obligați să asigure formarea profesională continua a personalului de specialitate, alocand în acest scop minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute prin buget.

Programele de formare profesională continua cuprind: management și marketing de biblioteca, sociologia lecturii, informare științifică de specialitate, pregătire metodica, documentare în domeniul legislației generale și al legislației specifice, activități practice și de educație permanenta.

Asociațiile profesionale de profil pot organiza cursuri de formare profesională continua a bibliotecarilor, cu avizul Ministerului Educației și Cercetării și al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Personalul din bibliotecile publice, care are în responsabilitate colecții cu acces liber și/sau destinate împrumutului la domiciliu, beneficiază, conform prezentei legi, de un coeficient de 0,3% scădere din totalul fondului inventariat, reprezentând pierdere naturala datorată unor cauze care nu puteau fi inlaturate ori în alte asemenea cazuri în care pagubele au fost provocate din riscul minimal normal al serviciului.

Bibliotecile pot asigura utilizatorilor, la cererea acestora, accesul la serviciile lor pe parcursul întregii săptămâni, cu plata personalului, conform legii.

Personalul din biblioteci, care lucrează în depozite de carte, colecții de patrimoniu cultural, laboratoare de restaurare și conservare a cărții și care asigura servicii de împrumut la domiciliu sau în spitale, azile de bătrâni, orfelinate, beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare ori care solicită o incordare psihică foarte ridicată, de un spor de până la 15% din salariul de baza al angajatului.

Personalul din biblioteci beneficiază de distincții și premii în condițiile legii, la recomandarea conducerii bibliotecilor.

În cadrul bibliotecilor de drept public cu personalitate juridică funcționează consilii de administrație, cu rol consultativ.

Consiliul de administrație este condus de directorul general sau de director, în calitate de președinte, și este format din maximum 11 membri, astfel: director general sau director, directori adjuncți, contabil-șef și reprezentanți ai principalelor compartimente ale bibliotecii, desemnați prin decizie a directorului general, respectiv a directorului, precum și un reprezentant al autorității tutelare, desemnat de aceasta.

Consiliul de administrație al bibliotecii funcționează în baza regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecii.

În cadrul bibliotecilor de drept public, cu sau fără personalitate juridică, poate funcționa un consiliu științific cu rol consultativ în dezvoltarea colectiilor, în domeniul cercetării științifice și al activităților culturale.

Consiliul științific este format din maximum 9 membri, cuprinzând bibliotecari, specialiști în domeniul informatizarii bibliotecilor, al activității culturale și științifice, numiți prin decizie a directorului general sau a directorului, iar în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică, prin decizie a autorității tutelare, la propunerea bibliotecarului responsabil.

Numirea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție a directorilor generali, directorilor și a directorilor adjuncți din bibliotecile centrale universitare se realizează de către Ministerul Educației și Cercetării, în condițiile legii.

Directorii generali ai bibliotecilor centrale universitare trebuie să fie cadre didactice universitare, având cel puțin gradul de conferențiar universitar.

Numirea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție a directorilor generali, directorilor, directorilor adjuncți și bibliotecarilor responsabili din celelalte biblioteci de învățământ se realizează de către autoritatea tutelara, în condițiile legii.

Comisia este formată din specialiști recunoscuți în domeniul bibliotecilor, propuși de către:

a) Ministerul Culturii și Cultelor - 5 membri;

b) Ministerul Educației și Cercetării - 6 membri;

c) Academia Română - 2 membri;

d) asociațiile profesionale de profil - 4 membri;

e) președintele Comisiei - are dreptul sa angajeze un număr de 2-4 membri pe durata determinata, în funcție de obiectivele Comisiei.

Reprezentanții ministerelor prevăzute la lit. a) și b) în Comisie se stabilesc după cum urmează:

a) Ministerul Culturii și Cultelor: Biblioteca Naționala, Biblioteca Metropolitana București, Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" din Cluj-Napoca, Biblioteca Judeteana "Gh. Asachi" din Iași, reprezentantul compartimentului de specialitate din minister;

b) Ministerul Educației și Cercetării: Biblioteca Centrala Universitară din București, Biblioteca Centrala Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, Biblioteca Centrala Universitară "Mihai Eminescu" din Iași, Biblioteca Centrala Universitară "Eugen Todoran" din Timișoara, Biblioteca Pedagogica Naționala "I. C. Petrescu" din București, reprezentantul compartimentului de specialitate din minister.

Membrii Comisiei au mandat pe o perioadă de 4 ani și sunt confirmati prin ordin comun al celor doi miniștri, în baza propunerilor formulate de instituțiile și asociațiile menționate la alin. (1).

Președintele și secretarul Comisiei sunt aleși dintre membrii acesteia, cu votul majorității simple.

Comisia își desfășoară activitatea în baza unui regulament propriu de organizare și funcționare aprobat prin ordin comun al celor doi miniștri.

Comisia poate alege, ca membri asociați, specialiști din țara sau din străinătate, personalități științifice de prestigiu în domeniu, propuși de președinte și validati cu votul majorității simple.

Comisia își poate constitui secțiuni formate din specialiști consacrati pe domenii, conduse de un președinte ales din rândul membrilor acestora.

Deciziile Comisiei se iau cu majoritatea simpla a voturilor și sunt promulgate prin ordin comun al celor doi miniștri, în termen de maximum 30 de zile.

Secretariatul Comisiei este asigurat de un personal desemnat de șefii compartimentelor de specialitate din cele doua ministere, în raport cu volumul activității bibliotecilor din subordine și coordonat nemijlocit de secretarul comisiei; sediul oficial al Comisiei este asigurat de către Ministerul Culturii și Cultelor.

Mijloacele de finanțare necesare funcționarii Comisiei sunt asigurate din bugetele proprii de către instituțiile și asociațiile reprezentate, potrivit numărului de membri desemnați.

Indemnizația președintelui Comisiei reprezintă 20%, a secretarului, 15% și a unui membru, 10% din salariul secretarului de stat și se acordă o singură dată pe luna, indiferent de numărul ședințelor organizate.

Nerestituirea la termen a documentelor de biblioteca împrumutate de către utilizatori se sancționează cu plata unei sume aplicată gradual, până la 50% din valoarea medie de achiziție a documentelor de biblioteca din anul precedent.

Deteriorarea, distrugerea sau pierderea documentelor de biblioteca de către utilizatori se sancționează prin recuperarea fizica a unor documente identice sau prin achitarea unei sume echivalente cu de 5 ori prețul mediu de achiziție a documentelor de biblioteca din anul precedent.

Sancțiunile menționate la alin. (1) și (2) se stabilesc și se fac publice la începutul anului de către conducerea bibliotecii.

Fondurile constituite din aplicarea acestor sancțiuni nu se impozitează și se evidențiază ca surse extrabugetare, fiind folosite pentru dezvoltarea colectiilor.

Pentru sprijinirea materială a unor activități și proiecte de dezvoltare a bibliotecilor, de participare a specialiștilor din biblioteci la programe culturale și de formare continua a personalului de specialitate, bibliotecile cu personalitate juridică se pot asocia între ele sau cu alte instituții culturale și pot crea fundații, asociații sau consortii.

Condițiile și cotele de participare la finanțarea programelor realizate prin asociere se stabilesc și se aproba de către autoritatea tutelara.

Ordonatorii principali de credite au obligația de a finanta activitatea bibliotecilor de drept public potrivit standardelor de funcționare stabilite prin prezenta lege.

Ministerul Culturii și Cultelor prevede în bugetul propriu fonduri destinate exclusiv pentru achiziția de documente specifice bibliotecilor publice.

Ministerul Educației și Cercetării prevede în bugetul propriu fonduri destinate exclusiv pentru achiziția de documente specifice bibliotecilor din subordine.

Susținerea financiară și logistica a bibliotecilor se poate realiza și din alte venituri provenite de la utilizatori, din tarife stabilite anual de conducerea fiecărei biblioteci pentru servicii speciale și din contravaloarea taxelor poștale pentru împrumutul bibliotecar intern și internațional.

Fondul constituit se utilizează pentru construirea, amenajarea și dezvoltarea spațiilor de biblioteca, inclusiv pentru informatizarea și dotarea cu documente și echipamente specifice.

Disponibilul financiar provenit din aceste surse la sfârșitul anului se reportează în anul următor cu aceeași destinație.

Documentația tehnica și materialele pentru construcții destinate bibliotecilor din sistemul național, precum și achizițiile de tehnologie a informatiei, fond de documente specifice, dotări pentru serviciul lecturii publice sunt scutite de taxe vamale și li se aplică T.V.A. de 0%.

Investitorii privati care sponsorizeaza bibliotecile de drept public pentru construcția de localuri, dotări, achiziția de tehnologie a informatiei și de documente specifice, finanțarea programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburi de specialiști, burse de specializare, participarea la congrese internaționale sunt scutiți de impozite cu o sumă echivalenta cu valoarea lucrării sau acțiunii respective plus 2% din profit.

Tarifele de expediere a tuturor documentelor de biblioteca destinate schimbului și împrumutului intern și internațional beneficiază de o reducere de 50%.

Anual conducerile bibliotecilor întocmesc rapoarte de evaluare a activității, care se prezintă consiliului de administrație și consiliului științific, precum și autorității tutelare.

Situațiile statistice anuale se transmit de către biblioteci Institutului Național de Statistica, Comisiei naționale a bibliotecilor și ministerelor de resort, potrivit prevederilor legale.

Schimbarea destinației imobilelor în care funcționează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respecta standardele optime de funcționare, conform prezentei legi,

În situația prevăzută la alin. (1) autoritățile locale au obligația să asigure continuitatea neîntreruptă a activității bibliotecii.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Comisia naționala a bibliotecilor elaborează regulamentul-cadru de funcționare a bibliotecilor din sistemul național și avizează regulamentele întocmite pe baza acestuia, în vederea aprobării lor de către autoritățile tutelare.

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare în acest domeniu se abroga.