Decretul nr. 156/1970

Articolul 1

Pasaportul este actul eliberat de organele competente de stat pe baza căruia cetățenii români au dreptul sa treacă frontiera de stat română pentru a călători sau domicilia în străinătate.

Cu pasaportul se dovedește identitatea titularului.

În străinătate, pasaportul care îndeplinește condițiile de valabilitate da titularului sau dreptul la protecție din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.

Documentele eliberate de organele române competente care dau dreptul la trecerea frontierei de stat române sînt: pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu, pasaportul simplu, pasaportul pentru cetățenii români domiciliați în străinătate, titlul de călătorie și pasaportul pentru persoane fără cetățenie.

Categoriile de persoane care pot beneficia de documentele prevăzute la alineatul precedent se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pasapoartele sînt individuale sau colective.

Cetățenii români pot trece frontiera de stat română și pe baza altor acte eliberate, în acest scop, de organele competente ale statului român, în conformitate cu înțelegerile internaționale la care România este parte.

Articolul 2

Pasapoartele și actele eliberate de organele competente ale altui stat dau dreptul la trecerea frontierei de stat române, dacă sînt recunoscute sau acceptate de statul român.

Articolul 3

În înțelesul prezentului decret, actele prevăzute la art. 1 alin. ultim și art. 2 țin loc de pașapoarte.

Articolul 4

Pasaportul da dreptul la trecerea frontierei de stat române prin punctele de frontieră deschise în acest scop, precum și prin alte locuri stabilite prin înțelegeri internaționale la care România este parte.

Articolul 5

Pasapoartele pentru cetățenii români domiciliați în străinătate, care îndeplinesc condițiile de valabilitate, dau dreptul titularilor acestora de a veni în țara temporar sau definitiv.

Articolul 6

Prevederile prezentului decret se aplică și persoanelor fără cetățenie domiciliate în România, cărora li se va elibera, la cerere, pasaport pentru persoane fără cetățenie.

Articolul 7

Organele de stat care exercită atribuții cu privire la pașapoarte și vize sînt Comisia pentru problemele de pașapoarte și vize de pe lîngă Consiliul de Miniștri, organele Ministerului de Interne și ale Ministerului Afacerilor Externe.

Articolul 8

Comisia pentru problemele de pașapoarte și vize de pe lîngă Consiliul de Miniștri răspunde pentru întreaga activitate de eliberare a pașapoartelor și acordarea vizelor, avînd următoarele atribuții:

a) coordonează, controlează și îndrumă activitatea organelor care au atribuții în acest domeniu;

b) rezolva contestațiile îndreptate împotriva hotărîrilor luate de celelalte organe cu atribuții privind eliberarea de pașapoarte și acordarea de vize;

c) rezolva cererile cetățenilor români pentru stabilirea domiciliului în străinătate;

d) întocmește lucrările pregătitoare în vederea rezolvarii cererilor străinilor de stabilire a domiciliului în România și a cererilor de autorizare a repatrierii;

e) exercita orice alte atribuții date prin lege.

Articolul 9

Comisia pentru problemele de pașapoarte și vize de pe lîngă Consiliul de Miniștri este alcătuită din președinte, vicepreședinți și membri. Unul din membrii comisiei va îndeplini și funcția de secretar. Componenta comisiei va fi stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 10

Atribuțiile organelor Ministerului de Interne și ale Ministerului Afacerilor Externe cu privire la pașapoarte și vize se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 11

Pasapoartele se eliberează persoanelor care au împlinit vîrsta de 14 ani, precum și celor care nu au împlinit aceasta vîrsta, cînd călătoresc neinsotite.

Copiii pînă la vîrsta de 14 ani, care călătoresc însoțiți, se înscriu în pasaportul insotitorului.

Articolul 12

Eliberarea pasaportului poate fi refuzată sau pasaportul eliberat poate fi retras ori anulat cetățeanului român:

a) față de care a început urmărirea penală sau care este trimis în judecata penală;

b) care are debite față de o organizație socialistă sau față de o persoană fizica, iar prin plecarea sa în străinătate incearca să se sustragă de la plata lor;

c) care prin plecarea sa în străinătate ar putea aduce prejudicii intereselor statului român ori afecta bunele relații ale acestuia cu alte state.

Organele Ministerului de Interne sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru a stabili dacă persoanele care au solicitat sau au primit pasaport se găsesc în situațiile prevăzute în prezentul articol.

Articolul 13

Ministerele și celelalte organe centrale care trimit delegați în străinătate în interes de serviciu se vor adresa, pentru eliberarea pasaportului, Ministerului de Interne - Direcția pentru pașapoarte, evidenta străinilor și controlul trecerii frontierei.

Organizațiile socialiste și oricare alte organizații, care trimit delegați în străinătate în interes de serviciu, se vor adresa, pentru eliberarea pasaportului, direcției prevăzute în alineatul precedent, prin organul central în subordinea căruia se afla sau care le coordonează activitatea.

Conducătorul organului central care a dat curs cererii răspunde pentru îndeplinirea de către persoanele încadrate în munca a condițiilor prevăzute de lege referitoare la deplasarea în străinătate, precum și pentru utilitatea acestei deplasări.

Articolul 14

Persoanele fizice care doresc sa calatoreasca în străinătate în interes personal vor depune cererile pentru obținerea pasaportului și a vizei la militiile județene și, respectiv, la Militia municipiului București.

Persoanele prevăzute în alineatul precedent care călătoresc în străinătate în scop turistic organizat vor depune cererile prin unitățile autorizate ale Ministerului Turismului și Biroul de turism pentru tineret al Uniunii Tineretului Comunist.

Articolul 15

Cererile de plecare în străinătate în interes personal vor fi soluționate în limita prevederilor valutare afectate în acest scop prin planurile naționale unice anuale și potrivit criteriilor și ordinii de preferinta stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 16

Cetățenii români care au calitatea de persoana încadrată în munca sau membru al unei organizații socialiste și solicita aprobarea plecării în străinătate în interes personal vor depune cererea de eliberare a pasaportului și a vizei, însoțită de acordul conducătorului organizației din care fac parte. Conducătorul organizației socialiste răspunde pentru acordul dat.

Articolul 17

Cetățenii români care solicită să-și stabilească domiciliul în străinătate și străinii cu domiciliul în Republica Socialistă România care doresc sa calatoreasca în străinătate depun cererile pentru obținerea pașapoartelor și vizelor române la militiile județene în circumscripția cărora domiciliază, iar cei domiciliați în București, la Militia municipiului București.

Persoanele prevăzute în alineatul precedent care solicită să-și stabilească domiciliul în străinătate sînt obligate ca, înainte de a pleca din țara, să-și lichideze datoriile și pretențiile pe care le-ar avea față de statul român sau față de organizații socialiste din țara; ele vor depune, odată cu cererea, acte doveditoare eliberate de organele competente că nu mai au obligații față de stat, precum și o declarație autentificată din care să rezulte ca și-au lichidat datoriile și pretențiile pe care le aveau față de statul român ori față de organizațiile socialiste române.

Articolul 18

Rezolvarea cererilor cu privire la eliberarea pașapoartelor prevăzute la art. 13 se face în termen de 30 de zile, iar a celor prevăzute la art. 14, în termen de 60 de zile, de la data depunerii cererilor.

Articolul 19

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate adresează cererile pentru obținerea pasaportului sau a vizei de intrare definitivă în țara misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.

Articolul 20

La înapoierea în țara, pasapoartele vor fi predate, în termen de 48 de ore, organelor care le-au inminat.

Articolul 21

Pierderea pasaportului va fi anunțată de îndată după constatarea faptului de către titular, în țara organului de militie cel mai apropiat, iar în străinătate, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.

Articolul 22

Pasapoartele se păstrează la organele Ministerului de Interne, cu excepția pașapoartelor diplomatice, de serviciu și a celor simple folosite pentru călătorii în interes de serviciu, care se păstrează de către organele Ministerului Afacerilor Externe.

Articolul 23

Pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu și pasaportul simplu se emit pentru o perioadă de 5 ani; ele vor putea fi prelungite pentru o noua perioada, fără a depăși 10 ani de la data emiterii. Aceeași valabilitate o au și actele de trecere a frontierei de stat, eliberate de către organele competente ale statului român, în baza înțelegerilor internaționale la care România este parte, în afară cazurilor cînd prin acestea se dispune altfel.

Pasaportul pentru cetățenii români domiciliați în străinătate se emite pentru o perioadă de 1-2 ani; el va putea fi prelungit, succesiv, pentru o noua perioada de 1-2 ani, fără a depăși 10 ani de la data emiterii.

Posesorii de pașapoarte pentru cetățenii români domiciliați în străinătate sînt obligați să se prezinte pentru a fi înregistrați la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al Republicii Socialiste România din țara în care au domiciliul și să solicite anual vize, iar în expirarea valabilității pasaportului să solicite prelungirea valabilității acestuia. Cei domiciliați în statele unde nu exista misiuni diplomatice sau oficii consulare române se vor adresa în acest scop misiunii diplomatice sau oficiului consular român din țara cea mai apropiată.

Pasaportul pentru persoanele fără cetățenie se emite pentru o perioadă de 6 luni și va putea fi prelungit pînă la efectuarea călătoriei la care acesta da dreptul.

Titlul de călătorie se emite pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea de a fi prelungit cu încă 12 luni de către organele emitente.

Articolul 24

Pasapoartele și actele eliberate de organele competente ale altui stat, recunoscute ca valabile sau acceptate de statul român, dau dreptul la trecerea frontierei de stat române dacă, potrivit uzantelor internaționale, pe lîngă îndeplinirea celorlalte condiții de valabilitate, sînt stampilate și semnate de organul emitent, iar pe fotografia titularului și a insotitorilor este aplicată ștampila sau timbrul sec.

În cazul în care actele colective de trecere a frontierei emise de statele străine nu sînt prevăzute cu fotografiile persoanelor incluse în aceste acte, cel în cauza trebuie să posede legitimatii personale prevăzute cu fotografie, cu excepția minorilor care, potrivit legii statului căruia îi aparțin, nu au dreptul la legitimatie.

Articolul 25

Pentru trecerea frontierei de stat române, pasapoartele trebuie să fie prevăzute cu viza română.

Pasapoartele eliberate de organele competente ale altui stat, precum și actele eliberate pe baza înțelegerilor internaționale la care România este parte, sînt scutite de viza română, în conformitate cu aceste înțelegeri.

Articolul 26

Viza română se acordă pentu o singura călătorie sau mai multe călătorii pe o perioadă determinata.

Prin hotărîre a Consiliului de miniștri se vor stabili categoriile de persoane care, deplasîndu-se în străinătate în interes de serviciu, pot primi viza pentru mai multe călătorii pe o perioadă determinata.

Viza română este: diplomatică, de serviciu, simpla sau turistica, în raport cu natura actului de trecere a frontierei și cu scopul călătoriei.

Viza de tranzit da dreptul la tranzitarea teritoriului Republicii Socialiste România și este valabilă 72 de ore de la trecerea frontierei române.

Articolul 27

Valabilitatea vizei române nu poate depăși 6 luni de la data acordării ei, cu excepția unor categorii de persoane trimise în misiune în străinătate care vor fi stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri și a cazurilor cînd prin înțelegeri internaționale, la care România este parte, s-a stabilit altfel.

Articolul 28

Viza turistica se acordă străinilor aparținînd statelor cu care Republica Socialistă România nu a încheiat înțelegeri bilaterale pentru desființarea vizelor, precum și cetățenilor români domiciliați în străinătate care doresc sa viziteze România ca turiști. Aceasta viza se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Socialiste România sau de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Viza turistica da dreptul de ședere în Republica Socialistă România pînă la 60 de zile și va putea fi prelungită, la cerere, pînă la 120 de zile.

Articolul 29

Constituie contravenție următoarele fapte:

a) pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului eliberat de autoritățile române;

b) neanuntarea de către titular, în țara organului de militie cel mai apropiat, iar în străinătate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România, în termen de 48 de ore de la constatare, a pierderii, furtului sau distrugerii pasaportului;

c) nepredarea pasaportului, de către titular, organului care i l-a inminat, în termen de cel mult 48 de ore de la înapoierea în țara;

d) nepredarea pasaportului, în cazul neefectuarii călătoriei de către titular, organului care i l-a inminat, în termen de 48 de ore de la expirarea vizei;

e) reținerea pasaportului de la titularul lui, de către persoane neautorizate de lege;

f) darea sau primirea spre păstrare, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, ori darea sau primirea drept garanție, precum și abandonarea pasaportului;

g) efectuarea de modificări, adăugiri sau mențiuni scrise ori stampilate în pasaport, cu excepția mențiunilor prevăzute expres de lege, precum și acceptarea de către titular de a i se face pe pasaport modificări, adăugiri sau alte mențiuni, dacă fapta nu a fost săvîrșită în astfel de condiții încît potrivit legii constituie infracțiune;

h) încălcarea de către conducătorii organizațiilor socialiste a obligațiilor prevăzute în art. 13 alin. 3 și art. 18.

Contravențiile prevăzute la alin. 1 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 200 la 500 lei, cele prevăzute la lit. a);

b) cu amendă de la 300 la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. b)-h).

Contravențiile se constata de personalul care are atribuții cu privire la aplicarea regimului pașapoartelor. Sancțiunea se aplică de agentul constatator.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare. Plîngerea se soluționează de conducătorul organului din care face parte agentul constatator sau de către o persoană încadrată în munca ierarhic superioară agentului constatator, împuternicit de conducătorul acestui organ.

Contravențiilor prevăzute la alin. I li se aplică prevederile

Legii nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, în măsura în care nu se dispune altfel prin prezentul articol.

Articolul 30

Pasapoartele române și actele eliberate de organele competente ale altui stat, recunoscute ca valabile sau acceptate de statul român, dau dreptul posesorilor lor la trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România cu arme de vinatoare sau sportive și cu munitiile corespunzătoare, numai dacă acestea au fost înscrise în actele de trecere a frontierei de stat, după caz, de organul care a eliberat pasaportul, a acordat viza română sau de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Articolul 31

Strainul care în timpul șederii în Republica Socialistă România își pierde actul de trecere a frontierei de stat va fi indrumat să se adreseze misiunii diplomatice sau oficiului consular al statului căruia îi aparține, în vederea obținerii unui nou act. Acest act da dreptul la trecerea frontierei după ce i s-a aplicat viza română.

Articolul 32

Ordinele, instrucțiunile și orice alte asemenea acte în legătură cu aplicarea regimului pașapoartelor vor fi emise de organele competente, cu avizul Ministerului de Interne.

Articolul 33

Decretul nr. 973/1968

privind regimul pașapoartelor, precum și orice alte dispoziții contrare, se abroga.