Constituția

Articolul 1

România este republica socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul sau este inalienabil și indivizibil.

Articolul 2

Întreaga putere în Republica Socialistă România aparține poporului, liber și stapin pe soarta sa.

Puterea poporului se întemeiază pe alianta muncitoreasca-taraneasca. În strinsa unire, clasa muncitoare - clasa conducatoare în societate -, taranimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, construiesc orînduirea socialistă, creind condițiile trecerii la comunism.

Articolul 3

În Republica Socialistă România forta politica conducatoare a întregii societăți este Partidul Comunist Roman.

Articolul 4

Deținător suveran al puterii, poporul o exercită prin Marea Adunare Naționala și prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct și secret.

Marea Adunare Naționala și consiliile populare constituie baza întregului sistem de organe ale statului.

Marea Adunare Naționala este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea și controlul căruia își desfășoară activitatea toate celelalte organe ale statului.

Articolul 5

Economia naționala a României este o economie socialistă, bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.

În Republica Socialistă România, exploatarea omului de către om este pentru totdeauna desfiintata și se înfăptuiește principiul socialist al repartiției după cantitatea și calitatea muncii.

Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean al tarii.

Articolul 6

Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție este fie proprietate de stat - asupra bunurilor aparținînd întregului popor, fie proprietate cooperatista - asupra bunurilor aparținînd fiecărei organizații cooperatiste.

Articolul 7

Bogățiile de orice natura ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, pădurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile și uzinele, băncile, întreprinderile agricole de stat, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, căile de comunicație, mijloacele de transport și telecomunicații de stat, fondul de stat de clădiri și locuințe, baza materială a instituțiilor social-culturale de stat, aparțin întregului popor, sînt proprietate de stat.

Articolul 8

Comerțul exterior este monopol de stat.

Articolul 9

Pămîntul cooperativelor agricole de producție, animalele, uneltele, instalațiile și construcțiile ce le aparțin sînt proprietate cooperatista.

Lotul de pămînt aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producție, în folosință gospodariilor familiale ale taranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatista.

Casa de locuit și construcțiile gospodărești, terenul pe care acestea se afla, precum și, potrivit statutului cooperativelor agricole, animalele de producție și inventarul agricol marunt, constituie proprietate personală a taranilor cooperatori.

Uneltele, mașinile, instalațiile și construcțiile cooperativelor meșteșugărești și ale cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor sînt proprietate cooperatista.

Articolul 10

Cooperativele agricole de producție, forma socialistă de organizare a agriculturii, asigura condiții pentru cultivarea intensiva a pămîntului și aplicarea științei înaintate, contribuie, prin sporirea producției, la dezvoltarea economiei naționale, la ridicarea continua a nivelului de viața al țărănimii și al întregului popor.

Statul sprijină cooperativele agricole de producție și ocrotește proprietatea lor. De asemenea, statul sprijină celelalte organizații cooperatiste și ocrotește proprietatea lor.

Articolul 11

În condițiile agriculturii cooperativizate, statul garantează taranilor care nu se pot asocia în cooperative agricole de producție proprietatea asupra pămîntului pe care îl lucrează ei înșiși și familiile lor, asupra uneltelor folosite în acest scop, ca și proprietatea asupra animalelor de muncă și de producție.

Este garantată, de asemenea, proprietatea mestesugarilor asupra atelierelor proprii.

Articolul 12

Terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc și cu plata unei juste despăgubiri.

Articolul 13

În Republica Socialistă România, întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orinduirii și inflorirea națiunii socialiste, creșterea continua a bunastarii materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, afirmarea multilaterala a personalității umane.

Pentru aceasta, statul socialist român:

Organizează, planifica și conduce economia naționala;

Apara proprietatea socialistă;

Garantează exercitarea deplina a drepturilor cetățenilor, asigura legalitatea socialistă și apara ordinea de drept;

Dezvolta învățămîntul de toate gradele, asigura condițiile pentru dezvoltarea științei, artei și culturii, înfăptuiește ocrotirea sănătății;

Asigura apărarea tarii și organizează forțele sale armate;

Organizează relațiile cu celelalte state.

Articolul 14

Republica Socialistă România întreține și dezvolta relații de prietenie și colaborare cu țările socialiste în spiritul internationalismului socialist, promovează relații de colaborare cu țările avînd alta orinduire social-politica, activează în organizații internaționale în scopul asigurării păcii și înțelegerii între popoare.

Relațiile externe ale Republicii Socialiste România se bazează pe principiile respectării suveranității și independentei naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.

Articolul 15

Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unități administrativ-teritoriale: județul, orașul și comuna.

Capitala Republicii Socialiste România este municipiul București, care este organizat pe sectoare.

Orașele mai importante pot fi organizate ca municipii.

Articolul 16

Cetățenia română se dobîndește și se pierde potrivit legii.

Articolul 17

Cetățenii Republicii Socialiste România, fără deosebire de naționalitate, rasa, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale.

Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o ingradire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt ingaduite.

Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propaganda naționalist-șovină, ațîțarea urii de rasa sau naționale, sînt pedepsite prin lege.

Articolul 18

În Republica Socialistă România, cetățenii au dreptul la munca. Fiecărui cetățean i se asigura posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remunerată după cantitatea și calitatea ei. La munca egala retributia este egala.

Prin lege se stabilesc măsurile de protecție și securitate a muncii, precum și măsuri speciale de ocrotire a muncii femeilor și tineretului.

Articolul 19

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la odihna.

Dreptul la odihna este garantat celor ce muncesc prin stabilirea duratei maxime a zilei de muncă la 8 ore, a unui repaus săptămînal și prin concedii anuale plătite.

În sectoarele de muncă grea și foarte grea, durata zilei de muncă este redusă sub 8 ore, fără scăderea retributiei.

Articolul 20

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la asigurare materială de batrinete, boala sau incapacitate de muncă.

Dreptul la asigurare materială se realizează pentru muncitori și funcționari prin pensii și ajutoare de boala acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, iar pentru membrii organizațiilor cooperatiste sau ai altor organizații obștești, prin formele de asigurare organizate de acestea. Statul asigură asistența medicală prin instituțiile sale sanitare.

Concediul de maternitate plătit este garantat.

Articolul 21

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la învățătura.

Dreptul la învățătura este asigurat prin învățămîntul general obligatoriu, prin gratuitatea învățămîntului de toate gradele, precum și prin sistemul burselor de stat.

Învățămîntul în Republica Socialistă România este învățămînt de stat.

Articolul 22

În Republica Socialistă România, naționalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum și cărți, ziare, reviste, teatre, învățămîntul de toate gradele, în limba proprie. În unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de alta naționalitate decît cea română, toate organele și instituțiile folosesc oral și scris și limba naționalității respective și fac numiri de funcționari din rindul acesteia sau al altor cetățeni care cunosc limba și felul de trai al populației locale.

Articolul 23

În Republica Socialistă România, femeia are drepturi egale cu bărbatul.

Statul ocrotește căsătoria și familia și apara interesele mamei și copilului.

Articolul 24

Republica Socialistă România asigura tinerilor condițiile necesare dezvoltării aptitudinilor lor fizice și intelectuale.

Articolul 25

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege și de a fi aleși în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare.

Votul este universal, egal, direct și secret. Au drept de vot toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani.

Cetățenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 de ani pot fi aleși deputați în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare.

Dreptul de a depune candidaturi aparține Frontului Democrației și Unității Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre socialiste, a tuturor organizațiilor de masa și obștești, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.

Alegatorii au dreptul de a revoca oricînd pe deputat potrivit procedurii prevăzute de lege.

Nu au dreptul de a alege și de a fi aleși alienații și debilii mintali, precum și persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească de condamnare.

Articolul 26

Cetățenii cei mai inaintati și mai constienti din rindurile muncitorilor, taranilor, intelectualilor și ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Roman, cea mai înaltă forma de organizare a clasei muncitoare, detasamentul ei de avangarda.

Partidul Comunist Roman exprima și slujește cu fidelitate nazuintele și interesele vitale ale poporului, îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste, îndrumă activitatea organizațiilor de masa și obștești, precum și a organelor de stat.

Articolul 27

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a se asocia în organizații sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, în uniuni de creație, asociații științifice, tehnice, sportive, precum și în alte organizații obștești.

Statul sprijină activitatea organizațiilor de masa și obștești, creează condiții pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizații și ocrotește patrimoniul lor.

Organizațiile de masa și obștești asigura larga participare a maselor populare la viața politica, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România și la exercitarea controlului obștesc - expresie a democratismului orinduirii socialiste. Prin organizațiile de masa și obștești, Partidul Comunist Roman înfăptuiește o legătură organizată cu clasa muncitoare, taranimea, intelectualitatea și celelalte categorii de oameni ai muncii, le mobilizeaza în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialismului.

Articolul 28

Cetățenilor Republicii Socialiste România li se garantează libertatea cuvintului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstratiilor.

Articolul 29

Libertatea cuvintului, presei, întrunirilor, mitingurilor și demonstratiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orinduirii socialiste și intereselor celor ce muncesc.

Orice asociație cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă. Participarea la astfel de asociații și propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic sînt pedepsite prin lege.

Articolul 30

Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România.

Oricine este liber sa impartaseasca sau nu o credința religioasă. Libertatea exercitării cultului religios este garantată. Cultele religioase se organizează și funcționează liber. Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase este reglementat prin lege.

Școala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține alte instituții de învățămînt decît școli speciale pentru pregătirea personalului de cult.

Articolul 31

Cetățenilor Republicii Socialiste România le este garantată inviolabilitatea persoanei.

Nici o persoană nu poate fi reținută sau arestata dacă împotriva ei nu exista probe sau indicii temeinice ca a savirsit o faptă prevăzută și pedepsita prin lege. Organele de cercetare pot dispune reținerea unei persoane pe o durată de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decît pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror.

Dreptul de apărare este garantat în tot cursul procesului.

Articolul 32

Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate pătrunde în locuinta unei persoane fără învoirea acesteia, decît în cazurile și în condițiile anume prevăzute de lege.

Articolul 33

Secretul corespondentei și al convorbirilor telefonice este garantat.

Articolul 34

Dreptul de petiționare este garantat. Organele de stat au obligația de a rezolva petitiile cetățenilor privind drepturi și interese personale sau obștești.

Articolul 35

Cel vătămat într-un drept al său printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în condițiile prevăzute de lege, anularea actului și repararea pagubei.

Articolul 36

Dreptul de proprietate personală este ocrotit de lege.

Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personală veniturile și economiile provenite din munca, casa de locuit, gospodăria de pe lîngă ea și terenul pe care ele se afla, precum și bunurile de uz și confort personal.

Articolul 37

Dreptul de moștenire este ocrotit de lege.

Articolul 38

Republica Socialistă România acorda drept de azil cetățenilor străini urmăriți pentru activitatea lor în apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru participarea la lupta de eliberare naționala sau de apărare a păcii.

Articolul 39

Fiecare cetățean al Republicii Socialiste România este dator să respecte Constituția și legile, sa apere proprietatea socialistă, să contribuie la întărirea și dezvoltarea orinduirii socialiste.

Articolul 40

Serviciul militar în rindurile forțelor armate ale Republicii Socialiste România este obligatoriu și constituie o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Socialiste România.

Articolul 41

Apărarea patriei este datoria sfînta a fiecărui cetățean al Republicii Socialiste România. Călcarea jurămîntului militar, trădarea de patrie, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului, constituie crimele cele mai grave față de popor și sînt pedepsite prin lege cu toată asprimea.

Articolul 42

Marea Adunare Naționala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România.

Articolul 43

Marea Adunare Naționala are următoarele atribuții principale:

1. Adopta și modifica Constituția Republicii Socialiste România;

2. Reglementează sistemul electoral;

3. Hotărăște consultarea poporului, prin referendum, asupra măsurilor de importanța deosebită care privesc interese supreme ale tarii;

4. Adopta planul național unic de dezvoltare economico-socială, bugetul de stat și contul general de încheiere a exercițiului bugetar;

5. Organizează Consiliul de Miniștri; stabilește normele generale de organizare și funcționare a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat;

6. Reglementează organizarea judecătorească și a Procuraturii;

7. Stabilește normele de organizare și funcționare a consiliilor populare;

8. Stabilește organizarea administrativă a teritoriului;

9. Acorda amnistia;

10. Ratifica și denunta tratatele internaționale care implica modificarea legilor;

11. Alege și revoca pe Președintele Republicii Socialiste România;

12. Alege și revoca Consiliul de Stat;

13. Alege și revoca Consiliul de Miniștri;

14. Alege și revoca Tribunalul Suprem și procurorul general;

15. Exercita controlul general al aplicării Constituției. Numai Marea Adunare Naționala hotărăște asupra constituționalității legilor;

16. Controlează activitatea Președintelui Republicii Socialiste România și a Consiliului de Stat;

17. Controlează activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat;

18. Asculta dări de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare;

19. Controlează activitatea Procuraturii;

20. Exercita controlul general asupra activității consiliilor populare;

21. Stabilește linia generală a politicii externe;

22. Proclama, în interesul apărării tarii, a ordinii publice sau a securității statului, starea de necesitate, în unele localități sau pe întreg teritoriul tarii;

23. Declara mobilizarea parțială sau generală;

24. Declara starea de război. Starea de război poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuala asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.

Articolul 44

Deputații Marii Adunări Naționale se aleg pe circumscripții electorale avînd același număr de locuitori.

Norma de reprezentare pentru alegerea deputaților și delimitarea circumscriptiilor electorale se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

În fiecare circumscripție electorală se alege un deputat.

Articolul 45

Marea Adunare Naționala se alege pentru o legislatura de 5 ani.

Mandatul Marii Adunări Naționale nu poate inceta înainte de încheierea legislaturii pentru care a fost aleasă. Mandatul încetează la data efectuării alegerilor pentru noua Mare Adunare Naționala.

În cazul cînd constata existenta unor împrejurări care fac imposibila efectuarea alegerilor, Marea Adunare Naționala poate hotărî prelungirea mandatului sau pe durata acestor împrejurări.

Articolul 46

Alegerile pentru Marea Adunare Naționala au loc în una din zilele nelucrătoare ale lunii martie a anului în care se încheie legislatura precedenta. În cazul prevăzut la art. 45 alin. 3, alegerile au loc în decurs de 2 luni de la expirarea termenului pentru care a fost prelungit mandatul Marii Adunări Naționale.

Marea Adunare Naționala nou aleasă este convocată în cursul următoarelor 3 luni de la încetarea mandatului Marii Adunări Naționale precedente.

Articolul 47

Marea Adunare Naționala verifica legalitatea alegerii fiecărui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii.

În cazul anulării unei alegeri, drepturile și datoriile deputatului încetează din momentul anulării.

Articolul 48

Marea Adunare Naționala adopta regulamentul sau de funcționare.

Articolul 49

Marea Adunare Naționala își stabilește anual bugetul, care se înscrie în bugetul de stat.

Articolul 50

Marea Adunare Naționala alege, pe durata legislaturii, Biroul Marii Adunări Naționale, alcătuit din președintele Marii Adunări Naționale și patru vicepreședinți.

Articolul 51

Președintele Marii Adunări Naționale conduce lucrările sesiunilor Marii Adunări Naționale.

Președintele Marii Adunări Naționale poate desemna pe oricare dintre vicepreședinți pentru îndeplinirea unora din atribuțiile sale.

Articolul 52

Marea Adunare Naționala alege, dintre deputați, comisii permanente.

Comisiile permanente examinează și dezbat, din însărcinarea Marii Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotărîri sau de alte acte ce urmează a fi adoptate, precum și orice alte probleme.

De asemenea, din însărcinarea Marii Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, comisiile permanente asculta, periodic sau pe probleme, fiecare potrivit competentei sale, rapoarte ale conducătorilor oricăror organe ale administrației de stat, ale Tribunalului Suprem și ale Procuraturii, asupra activității acestor organe, precum și ale președinților comitetelor executive sau ai birourilor executive ale consiliilor populare asupra activității acestor consilii, și analizează modul în care organele menționate infaptuiesc politica Partidului Comunist Roman și asigura aplicarea legii.

Comisiile întocmesc rapoarte, avize sau propuneri în legătură cu toate problemele menționate în alin. 2 și 3, pe care le supun Marii Adunări Naționale sau Consiliului de Stat.

Marea Adunare Naționala poate alege comisii temporare pentru orice probleme sau domenii de activitate, stabilind împuternicirile și modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

Toate organele și funcționarii de stat au obligația sa pună la dispoziția comisiilor Marii Adunări Naționale informațiile și documentele cerute.

Articolul 53

În exercitarea controlului constituționalității legilor, precum și pentru pregătirea lucrărilor privind adoptarea legilor, Marea Adunare Naționala alege pe durata legislaturii o comisie constituțională și juridică.

În Comisia constituțională și juridică pot fi aleși - fără a depăși o treime din numărul total al membrilor comisiei - specialiști care nu sînt deputați.

Comisia constituțională și juridică prezintă Marii Adunări Naționale rapoarte sau avize cu privire la constituționalitatea legilor. De asemenea, examinează constituționalitatea decretelor cuprinzînd norme cu putere de lege și a hotărîrilor Consiliului de Miniștri, potrivit Regulamentului de funcționare a Marii Adunări Naționale.

Dispozițiile art. 52 se aplică, în mod corespunzător, și Comisiei constituționale și juridice.

Articolul 54

Marea Adunare Naționala lucrează în sesiuni.

Sesiunile ordinare ale Marii Adunări Naționale se convoacă de doua ori pe an, la propunerea Biroului Marii Adunări Naționale.

Marea Adunare Naționala se convoacă, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, din inițiativa Consiliului de Stat, a Biroului Marii Adunări Naționale sau cel puțin a unei treimi din numărul total al deputaților.

Convocarea în sesiuni a Marii Adunări Naționale se face prin decret al Consiliului de Stat.

Articolul 55

Marea Adunare Naționala lucrează numai dacă sînt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților.

Articolul 56

Marea Adunare Naționala adopta legi și hotărîri.

Legile și hotărîrile sînt adoptate dacă întrunesc votul majorității deputaților Marii Adunări Naționale.

Constituția se adoptă și se modifica cu votul a cel puțin două treimi din numărul total al deputaților Marii Adunări Naționale.

Legile și hotărîrile Marii Adunări Naționale se semnează de președintele sau vicepreședintele Marii Adunări Naționale care a condus ședința.

Articolul 57

După adoptarea lor de către Marea Adunare Naționala, legile se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, în termen de cel mult 10 zile, sub semnatura Președintelui Republicii Socialiste România.

Articolul 58

Fiecare deputat al Marii Adunări Naționale are dreptul de a pune întrebări și de a adresa interpelări Consiliului de Miniștri sau oricăruia dintre membrii acestuia.

Deputatul, în cadrul controlului exercitat de Marea Adunare Naționala, poate pune întrebări și adresa interpelări președintelui Tribunalului Suprem și procurorului general.

Cel întrebat ori interpelat are obligația de a răspunde verbal sau în scris, în termen de cel mult 3 zile și în orice caz în aceeași sesiune.

Articolul 59

În vederea pregătirii dezbaterilor Marii Adunări Naționale ori a interpelarilor, deputatul are dreptul sa ceara informațiile necesare de la orice organ de stat, adresindu-se în acest scop Biroului Marii Adunări Naționale.

Articolul 60

Fiecare deputat este obligat să prezinte periodic alegătorilor dări de seama asupra activității sale și a Marii Adunări Naționale.

Articolul 61

Nici un deputat al Marii Adunări Naționale nu poate fi reținut, arestat sau trimis în judecata penală, fără încuviințarea prealabilă a Marii Adunări Naționale în timpul sesiunii, iar între sesiuni, a Consiliului de Stat.

Numai în caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut fără aceasta încuviințare.

Consiliul de Stat

Articolul 62

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România este organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta, subordonat Marii Adunări Naționale.

Articolul 63

Consiliul de Stat exercita în mod permanent următoarele atribuții principale:

1. Stabilește data alegerilor pentru Marea Adunare Naționala și consiliile populare;

2. Stabilește modul de organizare și desfășurare a referendumului;

3. Organizează ministerele și celelalte organe centrale de stat;

4. Ratifica și denunta tratatele internaționale, cu excepția acelora a căror ratificare este de competența Marii Adunări Naționale;

5. Stabilește gradele militare;

6. Instituie decoratiile și titlurile de onoare.

Articolul 64

Consiliul de Stat exercita, în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, următoarele atribuții principale:

1. Stabilește, fără a putea sa modifice Constituția, norme cu putere de lege. Normele cu putere de lege se supun, la prima sesiune, dezbaterii Marii Adunări Naționale, potrivit procedurii de adoptare a legilor. Planul național unic de dezvoltare economico-socială, bugetul de stat, precum și contul general de încheiere a exercițiului bugetar, pot fi adoptate de Consiliul de Stat numai atunci cînd Marea Adunare Naționala nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale;

2. Numește și revoca pe primul-ministru;

3. Numește și revoca Consiliul de Miniștri și Tribunalul Suprem, atunci cînd Marea Adunare Naționala nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale;

4. Da legilor în vigoare interpretarea general-obligatorie;

5. Acorda amnistia;

6. Controlează aplicarea legilor și hotărîrilor Marii Adunări Naționale, activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat, precum și activitatea Procuraturii; asculta dări de seama ale Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare; controlează hotărîrile consiliilor populare;

7. Declara, în caz de urgenta, mobilizarea parțială sau generală;

8. Declara, în caz de urgenta, starea de război. Starea de război poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuala asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.

Atribuțiile prevăzute în prezentul articol pot fi exercitate de Consiliul de Stat și în timpul sesiunilor Marii Adunări Naționale, în cazul în care necesitățile economice și sociale impun adoptarea neintirziata a unor măsuri, iar Marea Adunare Naționala nu se afla întrunită în plenul sau; normele cu putere de lege adoptate se supun dezbaterii Marii Adunări Naționale, potrivit procedurii de adoptare a legilor, la reluarea lucrărilor în plen.

Articolul 65

Consiliul de Stat este ales de Marea Adunare Naționala dintre membrii săi, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Stat funcționează pînă la alegerea noului Consiliu de Stat în legislatura următoare.

Articolul 66

Președintele Republicii Socialiste România este Președinte al Consiliului de Stat.

Articolul 67

Consiliul de Stat se compune din președinte, vicepreședinți și membri.

Articolul 68

Consiliul de Stat își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Articolul 69

Consiliul de Stat emite decrete și adopta hotărîri.

Decretele și hotărîrile se semnează de Președintele Republicii Socialiste România. Decretele normative se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Articolul 70

Consiliul de Stat prezintă Marii Adunări Naționale dări de seama cu privire la exercitarea atribuțiilor sale, precum și la respectarea și executarea, în activitatea de stat, a legilor și hotărîrilor Marii Adunări Naționale.

Consiliul de Stat, în întregul său, și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața Marii Adunări Naționale pentru întreaga activitate a Consiliului de Stat.

Președintele Republicii Socialiste România

Articolul 71

Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului și reprezintă puterea de stat în relațiile interne și internaționale ale Republicii Socialiste România.

Articolul 72

Președintele Republicii Socialiste România este ales de Marea Adunare Naționala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, și rămîne în funcție pînă la alegerea președintelui în legislatura următoare.

Articolul 73

La alegerea sa, Președintele Republicii Socialiste România depune în fața Marii Adunări Naționale următorul jurămînt:

"Jur sa slujesc cu credința patria, sa actionez cu fermitate pentru apărarea independentei, suveranității și integrității tarii, pentru bunăstarea și fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului și comunismului în Republica Socialistă România!

Jur sa respect și sa apar Constituția și legile tarii, sa fac totul pentru aplicarea consecventa a principiilor democrației socialiste, pentru afirmarea în viața societății a normelor eticii și echității socialiste!

Jur sa promovez neabatut politica externa de prietenie și alianta cu toate țările socialiste, de colaborare cu toate natiunile lumii, fără deosebire de orinduire socială, pe baza deplinei egalitati în drepturi, de solidaritate cu forțele revoluționare, progresiste, de pretutindeni, de pace și prietenie între popoare!

Jur ca imi voi face întotdeauna datoria cu cinste și devotament pentru stralucirea și maretia națiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România!"

Articolul 74

Președintele Republicii Socialiste România este comandantul suprem al forțelor armate și președintele Consiliului Apărării Republicii Socialiste România.

Articolul 75

Președintele Republicii Socialiste România îndeplinește, în conformitate cu Constituția și cu legile, următoarele atribuții principale:

1. Prezidează Consiliul de Stat;

2. Prezidează ședințele Consiliului de Miniștri atunci cînd apare necesar;

3. Stabilește măsurile de importanța deosebită ce privesc interese supreme ale tarii, care urmează a fi supuse de către Marea Adunare Naționala spre consultare poporului, prin referendum;

4. Numește și revoca, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-miniștrii, miniștrii și președinții altor organe centrale ale administrației de stat, care fac parte din Consiliul de Miniștri; numește și revoca pe conducătorii organelor centrale de stat, care nu fac parte din Consiliul de Miniștri; numește și revoca pe membrii Tribunalului Suprem;

5. În timpul în care Marea Adunare Naționala nu este întrunită în plenul sau, numește și revoca pe președintele Tribunalului Suprem și pe procurorul general;

6. Acorda gradele de general, amiral și mareșal;

7. Conferă decoratiile și titlurile de onoare; autoriza purtarea decoratiilor conferite de alte state;

8. Acorda grațierea;

9. Acorda cetățenia, aproba renunțarea la cetățenie și retrage cetățenia română; aproba stabilirea domiciliului în România pentru cetățenii altor state;

10. Acorda dreptul de azil;

11. Stabilește rangurile misiunilor diplomatice, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai Republicii Socialiste România;

12. Primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state;

13. Încheie tratate internaționale în numele Republicii Socialiste România; poate da împuterniciri, în acest scop, primului-ministru ori unor membri ai Consiliului de Miniștri sau unor reprezentanți diplomatici;

14. În interesul apărării Republicii Socialiste România, al asigurării ordinii publice sau securității statului, proclama, în caz de urgenta, în unele localități sau pe întreg teritoriul tarii, starea de necesitate.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Președintele Republicii Socialiste România emite decrete prezidențiale și decizii.

Articolul 76

Președintele Republicii Socialiste România este răspunzător față de Marea Adunare Naționala pentru întreaga sa activitate.

Președintele Republicii Socialiste România prezintă periodic Marii Adunări Naționale dări de seama asupra exercitării atribuțiilor sale și asupra dezvoltării statului.

Articolul 77

Consiliul de Miniștri este organul suprem al administrației de stat.

Consiliul de Miniștri exercita conducerea generală a activității executive pe întreg teritoriul tarii, avînd următoarele atribuții principale:

1. Stabilește măsuri generale pentru aducerea la îndeplinire a politicii interne și externe;

2. Hotărăște măsurile necesare privind organizarea și asigurarea executării legilor;

3. Conduce, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat;

4. Elaborează proiectul planului național unic de dezvoltare economico-socială și proiectul bugetului de stat, precum și orice alte proiecte de legi; elaborează proiecte de decrete;

5. Stabilește măsuri pentru realizarea planului național unic de dezvoltare economico-socială și a bugetului de stat; întocmește raportul general cu privire la îndeplinirea planului național unic de dezvoltare economico-socială și contul general de încheiere a exercițiului bugetar;

6. Înființează organizații economice, întreprinderi și instituții de stat de interes republican;

7. Ia măsuri în vederea asigurării ordinii publice, apărării intereselor statului și ocrotirii drepturilor cetățenilor;

8. Ia măsuri, potrivit hotărîrilor Consiliului Apărării, pentru organizarea generală a forțelor armate și fixarea contingentelor anuale de cetățeni care urmează să fie chemați la îndeplinirea serviciului militar;

9. Exercita conducerea generală în domeniul relațiilor cu alte state și ia măsuri pentru încheierea acordurilor internaționale;

10. Sprijină activitatea organizațiilor de masa și obștești;

11. Exercita, în condițiile prevăzute de lege, atribuțiile sale de conducere și de control asupra activității comitetelor executive și birourilor executive ale consiliilor populare.

Articolul 78

Consiliul de Miniștri este ales de Marea Adunare Naționala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Miniștri funcționează pînă la alegerea noului Consiliu de Miniștri în legislatura următoare.

Articolul 79

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Consiliul de Miniștri adopta hotărîri pe baza și în vederea executării legilor.

Hotărîrile cu caracter normativ se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Articolul 80

Consiliul de Miniștri se compune din: primul-ministru, viceprim-miniștrii, miniștrii, miniștrii secretari de stat, precum și președinții altor organe centrale ale administrației de stat prevăzuți prin lege.

Din Consiliul de Miniștri fac parte, de asemenea, ca membri, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, presedinta Consiliului Național al Femeilor și primul-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Consiliul de Miniștri poate să-și constituie un Birou Executiv pentru rezolvarea operativă a problemelor curente și urmărirea executării hotărîrilor Consiliului de Miniștri.

Articolul 81

Consiliul de Miniștri își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective, asigurind unitatea de acțiune politica și administrativă a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat.

Articolul 82

Consiliul de Miniștri, în întregul său, și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Miniștri este răspunzător atît pentru propria sa activitate, cît și pentru întreaga activitate a Consiliului de Miniștri.

Articolul 83

Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat infaptuiesc politica statului în ramurile sau domeniile de activitate pentru care au fost înființate.

Ele conduc, îndrumă și controlează întreprinderile, organizațiile economice și instituțiile de stat din subordinea lor.

Articolul 84

Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat emit, pe baza și în vederea executării legilor și hotărîrilor Consiliului de Miniștri, instrucțiuni și ordine, precum și alte acte prevăzute de lege; actele lor cu caracter normativ se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Articolul 85

Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat răspund de activitatea organelor pe care le conduc în fața Consiliului de Miniștri.

Articolul 86

Consiliile populare sînt organele locale ale puterii de stat în unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese.

Consiliile populare conduc activitatea locală, asigurind dezvoltarea economică, social-culturală și edilitar-gospodareasca a unităților administrativ-teritoriale în care au fost alese, apărarea proprietății socialiste, ocrotirea drepturilor cetățenilor, legalitatea socialistă și menținerea ordinii publice.

Consiliile populare organizează participarea cetățenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat și obștești.

Articolul 87

Consiliul popular exercita următoarele atribuții principale:

1. Adopta planul economic și bugetul local, aproba contul de încheiere a exercițiului bugetar;

2. Alege și revoca comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv;

3. Înființează organizații economice, întreprinderi și instituții de stat de interes local;

4. Conduce, îndrumă și controlează activitatea comitetului executiv sau, după caz, a biroului executiv, a organelor locale de specialitate ale administrației de stat, a organizațiilor economice, întreprinderilor și instituțiilor subordonate;

5. Controlează hotărîrile consiliilor populare ierarhic inferioare;

6. Alege și revoca, potrivit legii, judecătorii, asesorii populari și procurorul șef al județului sau al municipiului București.

Articolul 88

Consiliile populare sînt alcătuite din deputați aleși pe circumscripții electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripție.

Circumscripțiile electorale formate pentru alegerea deputaților unui consiliu popular au același număr de locuitori.

Durata mandatului consiliilor populare județene și al municipiului București este de 5 ani, iar al consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale este de 2 ani și jumătate.

Data alegerilor pentru consiliile populare se stabilește potrivit legii.

Articolul 89

Consiliile populare aleg, dintre deputați, comisii permanente, care le sprijină în îndeplinirea sarcinilor lor.

Articolul 90

Consiliile populare lucrează în sesiuni; convocarea în sesiuni se face de comitetul executiv sau, după caz, de biroul executiv al consiliului popular.

Consiliile populare se convoacă ori de cîte ori este nevoie în sesiuni extraordinare, din inițiativa comitetului executiv sau, după caz, a biroului executiv, sau a cel puțin unei treimi din numărul total al deputaților.

Articolul 91

Consiliile populare lucrează în prezenta a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților.

Articolul 92

Fiecare deputat este obligat să prezinte periodic alegătorilor dări de seama asupra activității sale și a consiliului popular în care a fost ales.

Articolul 93

Consiliile populare adopta hotărîri.

O hotărîre este adoptată dacă întrunește votul majorității deputaților consiliului popular.

Hotărîrile cu caracter normativ se aduc la cunoștința cetățenilor în formele prevăzute prin lege.

Articolul 94

Comitetul executiv al consiliului popular și biroul executiv al consiliului popular sînt organe locale ale administrației de stat cu competența generală în unitatea administrativ-teritorială în care a fost ales consiliul popular.

Articolul 95

Comitetul executiv al consiliului popular și biroul executiv al consiliului popular au următoarele atribuții principale:

1. Aduc la îndeplinire legile, decretele, precum și hotărîrile Consiliului de Miniștri și celelalte acte ale organelor superioare;

2. Executa hotărîrile consiliilor populare care le-au ales;

3. Elaborează proiectele de plan economic și de buget local;

4. Executa planul economic și bugetul local, întocmesc raportul cu privire la îndeplinirea planului economic local, precum și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

5. Conduc, îndrumă și controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administrației de stat;

6. Conduc, îndrumă, coordonează și controlează activitatea organizațiilor economice, a întreprinderilor și instituțiilor subordonate;

7. Conduc, îndrumă și controlează activitatea comitetelor executive sau, după caz, a birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliilor populare care le-au ales.

În intervalul dintre sesiunile consiliului popular, comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv îndeplinește și atribuțiile acestuia, cu excepția celor prevăzute la art. 87 pct. 1, 2, 4, 5 și 6, supunind deciziile adoptate ratificării consiliului popular la prima sa sesiune.

Articolul 96

Consiliile populare județene, al municipiului București, ale sectoarelor acestuia, precum și cele ale municipiilor, aleg comitete executive, iar consiliile populare ale orașelor și comunelor aleg birouri executive.

Comitetul executiv sau biroul executiv este ales dintre deputații consiliului popular la prima sesiune după alegeri, pe durata mandatului acelui consiliu.

După expirarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv continua sa funcționeze pînă la alegerea noului comitet sau birou executiv.

Articolul 97

Comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular este alcătuit, potrivit legii, din președinte, unul sau mai mulți vicepreședinți și alți membri.

Articolul 98

În exercitarea atribuțiilor sale, comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular emite decizii pe baza și în vederea executării legii.

Deciziile cu caracter normativ se aduc la cunoștința cetățenilor în formele prevăzute prin lege.

Articolul 99

Comitetul executiv și biroul executiv își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Comitetul executiv sau biroul executiv în întregul său și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața consiliului popular care i-a ales, precum și în fața comitetului executiv sau a biroului executiv al consiliului popular ierarhic superior și a Consiliului de Miniștri.

Fiecare membru al comitetului executiv sau al biroului executiv este răspunzător atît pentru propria sa activitate, cît și pentru întreaga activitate a organului din care face parte.

Articolul 100

Consiliile populare organizează, potrivit legii, pe lîngă comitetele lor executive sau, după caz, birourile executive, organe locale de specialitate ale administrației de stat. Organele locale de specialitate ale administrației de stat sînt subordonate atît consiliului popular și comitetului executiv sau, după caz, biroului executiv, cît și organelor locale și centrale ale administrației de stat ierarhic superioare.

Articolul 101

În Republica Socialistă România justiția se înfăptuiește, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunalele județene, judecătorii, precum și prin tribunalele militare.

Articolul 102

Prin activitatea de judecată, tribunalele și judecătoriile apara orînduirea socialistă și drepturile persoanelor, educind cetățenii în spiritul respectării legilor.

Tribunalele și judecătoriile, aplicind sancțiuni penale, urmăresc îndreptarea și reeducarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Articolul 103

Tribunalele și judecătoriile judeca pricinile civile, penale și orice alte pricini date în competența lor.

În cazurile prevăzute prin lege, tribunalele și judecătoriile exercita controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obștești cu activitate jurisdicțională.

Tribunalele și judecătoriile judeca cererile celor vătămați în drepturile lor prin acte administrative, putind să se pronunțe, în condițiile legii, și asupra legalității acestor acte.

Articolul 104

Tribunalul Suprem exercita controlul general asupra activității de judecată a tuturor tribunalelor și judecătoriilor. Modul de exercitare a acestui control se stabilește prin lege.

În vederea aplicării unitare a legilor în activitatea de judecată, Tribunalul Suprem emite, în plenul sau, decizii de îndrumare.

Articolul 105

Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Naționala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia.

Tribunalul Suprem funcționează pînă la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura următoare.

Articolul 106

Tribunalul Suprem răspunde pentru activitatea sa în fața Marii Adunări Naționale, iar între sesiuni, în fața Consiliului de Stat.

Articolul 107

Organizarea judecătoriilor și a tribunalelor, competența lor și procedura de judecată sînt stabilite prin lege.

Judecarea proceselor în prima instanța la judecătorii, la tribunalele județene și la tribunalele militare se face cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.

Articolul 108

Judecătorii și asesorii populari sînt aleși în conformitate cu procedura stabilită prin lege.

Articolul 109

În Republica Socialistă România procedura judiciară se face în limba română, asigurindu-se, în unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de alta naționalitate decît cea română, folosirea limbii materne a acelei populații.

Părților care nu vorbesc limba în care se face procedura judiciară li se asigura posibilitatea de a lua cunoștința, prin traducător, de piesele dosarului, precum și dreptul de a vorbi în instanța și a pune concluzii în limba maternă.

Articolul 110

Judecata se desfășoară în ședința publică, cu excepția cazurilor prevăzute prin lege.

Articolul 111

În activitatea de judecată, judecătorii și asesorii populari sînt independenți și se supun numai legii.

Articolul 112

Procuratura Republicii Socialiste România exercita supravegherea activității organelor de urmărire penală și a organelor de executare a pedepselor și veghează, în condițiile legii, la respectarea legalității, apărarea orinduirii socialiste, a drepturilor și intereselor legitime ale organizațiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum și ale cetățenilor.

Articolul 113

Procuratura este condusă de procurorul general. Organele Procuraturii sînt: Procuratura Generală, procuraturile județene, procuraturile locale și procuraturile militare.

Organele Procuraturii sînt subordonate ierarhic.

Articolul 114

Procurorul general este ales de Marea Adunare Naționala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, și funcționează pînă la alegerea noului procuror general în prima sesiune a legislaturii următoare.

Procurorii sînt numiți potrivit legii, cu excepția celor prevăzuți în art. 87 pct. 6.

Articolul 115

Procurorul general răspunde în fața Marii Adunări Naționale de activitatea Procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat.

Articolul 116

Stema Republicii Socialiste România reprezintă munti impaduriti, deasupra cărora se ridica soarele. În partea stinga a stemei se afla o sonda. Stema este încadrată de o cununa de spice de grîu. În partea de sus a stemei se afla o stea în cinci colturi. În partea de jos a stemei, spicele sînt infasurate într-o panglica tricolora pe care este scris "REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA".

Articolul 117

Pe sigiliul statului este reprezentată stema tarii, în jurul căreia este scris "REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA".

Articolul 118

Drapelul Republicii Socialiste România poarta culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical, cu albastrul lîngă lance. În mijloc este asezata stema Republicii Socialiste România.

Articolul 119

Imnul de stat al Republicii Socialiste România se aproba de către Marea Adunare Naționala.

Articolul 120

Prezenta Constituție intră în vigoare la data adoptării ei.

Articolul 121

Constituția din 24 septembrie 1952, precum și orice dispoziții din legi, decrete și alte acte normative, contrarii prevederilor prezentei Constituții, sînt abrogate la aceeași dată.