Decizia nr. 104/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Claudia-Ilona Dascălu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Național Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj, cu sediul în municipiul Zalău, în Dosarul nr. 956/309/2021 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.784D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece consideră că există un interes public ca alegerile să se desfășoare în mod rapid și ca acestea să se organizeze în mod eficient. Or, pentru formularea oricărei cereri în justiție este nevoie de un interes legitim al celui ce sesizează instanța judecătorească, iar legiuitorul poate aprecia motivele celor care pot exercita astfel de acțiuni în justiție. Reține, totodată, că în materie electorală participanții trebuie să justifice un interes direct.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 8 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 956/309/2021, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Național Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj, cu sediul în municipiul Zalău într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva sentinței prin care s-a respins, ca lipsită de interes, contestația împotriva unui proces-verbal de stabilire a componenței biroului electoral de circumscripție, respectiv a președintelui și a locțiitorului acestuia.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

sunt constituționale în măsura în care permit contestarea modului de organizare și componența birourilor electorale de către orice partid politic, fără să fie necesară justificarea, în prealabil, a unui interes privat.

6.

Astfel, potrivit autorului excepției, corectitudinea alegerilor nu constituie o problemă care să producă efecte doar asupra unui interes privat al partidelor politice sau al alegătorilor, astfel încât aceștia să fie obligați să dovedească un interes privat pentru a contesta formarea sau competența birourilor electorale. Alegerile, ca expresie a exercitării suveranității aparținând poporului, nu se organizează în beneficiul unui anumit grup de persoane, chiar dacă acestea sunt constituite în partide politice.

7.

De asemenea, autorul excepției învederează că organizarea de alegeri corecte, libere și periodice este o obligație pozitivă pe care statul însuși o are. Susținerea tezei conform căreia organizarea alegerilor corecte ar fi condiționată de dovedirea unui interes privat de către un partid politic nu reprezintă doar o încălcare a dispoziției constituționale ce prevede că suveranitatea nu poate fi exercitată în nume propriu de niciun grup sau de nicio persoană, ci implică și acceptarea ideii că, în lipsa unui interes privat demonstrat de un partid politic pentru desfășurarea unor alegeri corecte, autoritățile statului ar putea, în mod legitim, să organizeze alegeri în mod incorect. Mergând pe același raționament, ar însemna că organizarea de alegeri libere și periodice este un moft condiționat de un interes personal al unui partid sau al unei persoane, nu de obligația constituțională a statului în acest sens.

8.

Autorul excepției afirmă, de asemenea, că posibilitatea de a contesta formarea și componența birourilor electorale recunoscută doar celor care candidează și celor care votează creează o vădită discriminare ce încalcă

art. 16 alin. (1) din Constituție . Mai mult, stabilirea posibilității contestării formării și componenței birourilor electorale, care au rol fundamental în asigurarea legalității și corectitudinii alegerilor, doar pentru persoanele fizice sau juridice ce justifică un interes privat încalcă și prevederile constituționale ale

art. 21 , atât în ceea ce privește

alin. (1) , potrivit căruia orice persoană are dreptul să se adreseze justiției pentru a-și apăra drepturile și interesele sale legitime - iar dreptul la alegeri libere și corecte este un drept fundamental -, cât și în ceea ce privește

alin. (2) , potrivit căruia nicio lege sau o interpretare a acesteia nu pot îngrădi exercitarea dreptului de acces la justiție pentru apărarea unui drept. Interzicerea, chiar și pe cale analogică sau interpretativă, a posibilității celor care nu candidează la alegeri de a contesta formarea și componența birourilor electorale încalcă și

art. 8 alin. (2) din Constituție .

9.

Totodată, potrivit susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, îngrădirea dreptului partidelor politice care nu participă cu liste proprii la alegeri într-o circumscripție de a contesta formarea și componența birourilor electorale încalcă

art. 8 alin. (2) din Constituție . Indiferent dacă au sau nu liste de candidați în alegeri, partidele politice trebuie să poată contesta formarea și componența birourilor electorale, deoarece aceasta este o chestiune ce ține atât de suveranitatea națională, cât și de ordinea de drept și de principiile democrației. Condiționarea contestării componenței birourilor electorale de justificarea unui „interes legitim privat“ încalcă

art. 11

și

20 din Constituție , raportat la

art. 3 din Protocolul nr. 1

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

10.

În susținerea criticilor de neconstituționalitate, autorul excepției de neconstituționalitate invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu,

Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018 ) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 7 mai 2013, pronunțată în Cauza Shindler împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 10 iulie 2020, pronunțată în Cauza Mugemangango împotriva Belgiei, Hotărârea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Cauza Abil împotriva Azerbaidjanului, sau Hotărârea din 20 decembrie 2016, pronunțată în Cauza Uspaskich împotriva Lituaniei).

11.

Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă

apreciază că textul normativ criticat nu încalcă dispozițiile constituționale indicate.

12.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, care au următorul cuprins: „Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.“

16.

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5)

privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor,

art. 2

privind suveranitatea,

art. 8 alin. (2)

privind pluralismul și partidele politice,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi,

art. 21 alin. (1)

și

(2)

privind accesul liber la justiție, precum și în

art. 36

privind dreptul de vot, astfel cum este interpretat în temeiul

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern și

art. 20 alin. (1)

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, și prin prisma exigențelor

art. 3 privind dreptul la alegeri libere din Protocolul nr. 1

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la cadrul procesual în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, că aceasta a fost invocată de apelantul reclamant într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței civile prin care s-a respins contestația împotriva procesului-verbal de stabilire a componenței biroului electoral de circumscripție.

18.

Analizând încheierea de sesizare și actele dosarului, Curtea observă că, în cauza dedusă spre soluționare instanței de fond, prin Sentința nr. 833 din 18 iunie 2021, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a respins contestația formulată de Partidul Național Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj împotriva procesului-verbal de stabilire a componenței Biroului electoral al circumscripției orășenești nr. 4 Șimleu Silvaniei, respectiv a funcției de președinte și a locțiitorului acestuia.

19.

Instanța de fond a reținut că, potrivit

art. 32 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă , orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes. De asemenea, instanța judecătorească a arătat că, potrivit

art. 33 din Codul de procedură civilă , interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, or, în speță, acțiunea a fost promovată de reprezentanții unui partid politic care au invocat interesul public, în promovarea acțiunii în justiție. Instanța a reiterat cele reținute prin

Decizia nr. 8 din 2 martie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, respectiv că în situația acțiunii promovate în contencios administrativ de către organismele sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat. Astfel, considerând că reclamantul nu a justificat interesul legitim privat urmărit prin solicitarea de anulare a procesului-verbal, instanța a respins acțiunea formulată de acesta ca lipsită de interes.

20.

Curtea reține, așadar, că, în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de apel, având ca obiect dispozițiile

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

care prevăd doar posibilitatea formulării contestațiilor asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale și termenul în care acestea se pot face, iar nu și cine poate depune aceste contestații.

21.

În esență, în opinia autorului excepției, textul de lege criticat este constituțional în măsura în care permite contestarea modului de organizare și componența birourilor electorale de către orice partid politic, fără să fie necesară justificarea, în prealabil, a unui interes privat.

22.

Din analiza criticilor de neconstituționalitate, Curtea observă că, în realitate, autorul excepției solicită instanței de contencios constituțional interpretarea dispozițiilor

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

în scopul identificării titularilor dreptului de a contesta modul de organizare și componența birourilor electorale și a condițiilor de admisibilitate a acestor contestații în ipoteza prevăzută de această normă legislativă.

23.

Prin urmare, Curtea constată că, astfel cum sunt formulate, criticile autorului excepției echivalează cu o solicitare de interpretare a textelor legale criticate, în funcție de împrejurarea concretă a cauzei deduse judecății. Or, interpretarea textelor de lege aplicabile situației concrete în scopul aplicării corecte a legii în cauza supusă judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești. Astfel, interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 -, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009,

Decizia nr. 294 din 28 mai 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 27,

Decizia nr. 57 din 25 februarie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 14 iulie 2025, paragraful 22, sau

Decizia nr. 394 din 18 septembrie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2026, paragraful 24).

24.

În consecință, problema de drept invocată de autorul excepției și dedusă spre soluționare Curții Constituționale, referitoare la identificarea titularilor dreptului de a contesta modul de organizare și componența birourilor electorale și la condițiile de admisibilitate a contestațiilor, în ipoteza reglementată de

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 , este, în realitate, una de interpretare și de aplicare a legii la cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.

25.

Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare.

26.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A. d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Național Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj, cu sediul în municipiul Zalău în Dosarul nr. 956/309/2021 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.