Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 217/2002

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (2) și art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificate prin Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

prezumat în vigoare

Data actului
11 iulie 2002
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 713 din 1 octombrie 2002
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 11.137 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Decizii de neconstituționalitate 1

  • Decizia nr. 63/2003 11 februarie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37, 38 și ale art. 9…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (2) și

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Mures - Secția civilă în Dosarul nr. 1.458/546/2002.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate, ca devenită inadmisibila, întrucât textele de lege, în redactarea criticata, nu mai sunt în vigoare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.458/546/2002, Tribunalul Mures - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (2) și

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , cu modificările ulterioare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tribunalul Mures - Secția civilă, din oficiu, într-un litigiu de muncă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esenta, ca dispozițiile art. 122 alin. (1) și

art. 98 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 43, art. 45 alin. (1), art. 46 și art. 51 din Constituție, dispozițiilor art. 7 și art. 25 alin. 2 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, precum și dispozițiilor art. 2, art. 3 alin. 1 și 2, art. 26 și art. 27 alin. 1 și 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului, "în măsura în care părintele care a beneficiat anterior de indemnizația pentru creșterea unui copil și din acest motiv nu are stagiul de cotizare pentru a putea solicita indemnizație de creștere a unui al doilea copil". Conform opiniei instanței de judecată, "condiționarea prin lege a acordării indemnizației pentru creșterea copilului de obligația de a cotiza, combinata cu scutirea prin aceeași lege de la obligația de a cotiza, duce la infrangerea egalității cetățenilor, statornicind, în detrimentul celor scutiți, o discriminare inacceptabila în lumina art. 16 alin. (1) din Constituție, constând în negarea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, se arata ca

art. 98 din Legea nr. 19/2000

reglementează drepturi de asigurări sociale, între care indemnizația pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav, la care sunt îndreptățiți asigurații, dar cu condiția cotizarii timp de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului, iar art. 122 alin. (1) stabilește ca părintele care nu îndeplinește aceasta condiție nu poate beneficia de acea indemnizație. Asa fiind, diferența de tratament juridic își are originea în situația diferita a asiguraților, constând în aceea ca, deși aceștia se afla în împrejurarea intervenirii aceluiași risc social asigurat (nașterea unui copil), ei se diferentiaza cat privește contribuția pe care și-au adus-o sau nu la asigurările sociale și, în consecința, se apreciază ca dispozițiile constituționale și cele din documentele internaționale invocate nu sunt incalcate.

Guvernul considera de asemenea, ca excepția de neconstituționalitate ridicată nu este intemeiata. În susținerea acestui punct de vedere se arata ca, potrivit

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , indemnizația pentru creșterea copilului ori pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă la cerere, optional, unuia dintre părinții copilului, dacă solicitantul îndeplinește condițiile de stagiu de cotizare prevăzute de art. 98 alin. (2) din lege. Prin stabilirea acelorași condiții privind stagiul de cotizare în vederea acordării indemnizației menționate, pentru toate categoriile de asigurați care se găsesc în aceeași situație (risc asigurat), prevederile art. 98 alin. (2) și ale art. 122 alin. (1) din lege nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Se apreciază ca neintemeiate sunt și susținerile referitoare la neconstituționalitatea prevederilor

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , întrucât, în realitate, criticile vizează opțiunea legiuitorului privind reglementarea condițiilor acordării indemnizației pentru creșterea copilului ori pentru îngrijirea copilului bolnav, respectiv cerința realizării unui stagiu de cotizare pe o anumită perioada. În sfârșit, se arata ca, pentru aceleași considerente, excepția este neîntemeiată și în raport cu dispozițiile art. 43, art. 45 alin. (1) și art. 46 din Constituție, precum și în raport cu dispozițiile Convenției cu privire la drepturile copilului, iar prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (1) și ale art. 51 nu au relevanta în cauza.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților și cel al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată de autorul acesteia, îl constituie dispozițiile art. 98 alin. (2) și

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , dispoziții al căror conținut este următorul:

- Art. 98 alin. (2): "Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) asigurații care au un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului.";

- Art. 122 alin. (1): "Beneficiază, la cerere, de indemnizația pentru creșterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre părinți, dacă solicitantul îndeplinește condițiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 98 alin. (2) sau (3)."

În esenta, în opinia instanței de judecată care a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate, art. 98 alin. (2) și

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

contravin art. 16 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 43, art. 45 alin. (1) și art. 46 din Constituție, dispozițiilor art. 7 și art. 25 alin. 2 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, precum și dispozițiilor art. 2, art. 3 alin. 1 și 2, art. 26 și art. 27 alin. 1 și 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului, "în măsura în care părintele care a beneficiat anterior de indemnizația pentru creșterea unui copil și din acest motiv nu are stagiul de cotizare pentru a putea solicita indemnizație de creștere a unui al doilea copil".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constata ca, ulterior sesizării sale prin Încheierea din 12 martie 2002, a fost adoptată

Legea nr. 338 din 31 mai 2002

privind aprobarea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Potrivit acestei legi, dispozițiile art. 98 alin. (2) au următorul cuprins: "Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) asigurații care în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului au un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni, realizat în condițiile art. 37 și/sau în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 38." Rezultă ca, în actuala redactare, soluția legislativă de principiu, anterioară modificării, nu a fost menținută și, potrivit celor statuate prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, "Curtea nu se mai poate pronunța asupra constituționalității dispoziției legale în noua sa redactare, deoarece ar depăși limitele sesizării". Asa fiind, excepția de neconstituționalitate a

art. 98 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 , astfel cum a fost invocată, a devenit inadmisibila, având în vedere prevederile

art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată. Potrivit acestor texte, este inadmisibila excepția privind neconstituționalitatea unei legi, ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța care nu mai este în vigoare.

Pentru aceste din urma argumente, și excepția de neconstituționalitate a

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

a devenit inadmisibila, deoarece dispoziția acestui text este o norma de trimitere la o reglementare care nu mai este în vigoare, în redactarea criticata.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (2) și

art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , modificate prin

Legea nr. 338/2002

privind aprobarea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Mures - Secția civilă în Dosarul nr. 1.458/546/2002.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 iulie 2002.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.