Decizia nr. 157/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, ale art. 14 alin. (1) și (5) , în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 38/2003 30 ianuarie 2003 (prevederi anume) privind salarizarea și alte drepturi ale politistilor
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 21 alin. (1)
și a
art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, a sintagmei „de până la“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 14 alin. (1) , a
art. 14 alin. (5) , precum și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii săi de sindicat Cristina Ana Maria Stuparu și alții în Dosarul nr. 5.022/62/2019 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.053D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.089D/2020, nr. 2.079D/2020, nr. 2.112D/2020, nr. 2.197D/2020 și nr. 2.474D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , în ceea ce privește sintagma „de până la“, a dispozițiilor
art. 14 alin. (1) , în ceea ce privește sintagma „de până la“, ale
art. 14 alin. (5)
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , în ceea ce privește sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, ridicată de același autor în numele și pentru membrii săi Daniela Eva Tirchineci și alții în Dosarul nr. 36.844/3/2019 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul
art. 21 alin. (1)
și a dispozițiilor
art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , a sintagmei „de până la“ din cuprinsul
art. 14 alin. (1) , a dispozițiilor
art. 14 alin. (5)
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , respectiv textul „structurile centrale ale instituțiilor din“, ridicată de același autor în numele și pentru membrii săi Gheorghe Dediu și alții și Cătălin Dan și alții în dosarele nr. 1.954/63/2020 și nr. 2.486/63/2020 ale Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (1)
și
(5)
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , ridicată de același autor în numele și pentru membrii săi Dana-Aurelia-Doina State și alții în Dosarul nr. 37.856/3/2019* al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, respectiv excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , referitoare la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, ridicată de același autor în numele și pentru membrul său Ionuț Bălinișteanu în Dosarul nr. 14.682/3/2019* al Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.089D/2020, nr. 2.079D/2020, nr. 2.112D/2020, nr. 2.197D/2020 și nr. 2.474D/2020 la Dosarul nr. 1.053D/2020, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (1)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 14 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.022/62/2019, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul
art. 21 alin. (1)
și a dispozițiilor
art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, a sintagmei „de până la“ din cuprinsul
art. 14 alin. (1) , a dispozițiilor
art. 14 alin. (5)
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv textul „structurile centrale ale instituțiilor din“.
8.
Prin Sentința civilă nr. 1.850 din 10 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 36.844/3/2019, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , în ceea ce privește sintagma „de până la“, a dispozițiilor
art. 14 alin. (1) , în ceea ce privește sintagma „de până la“, ale
art. 14 alin. (5)
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , în ceea ce privește sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“.
9.
Prin Încheierea din 27 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.954/63/2020, și prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.486/63/2020, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul
art. 21 alin. (1)
și a dispozițiilor
art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , a sintagmei „de până la“ din cuprinsul
art. 14 alin. (1) , a dispozițiilor
art. 14 alin. (5)
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , respectiv textul „structurile centrale ale instituțiilor din“.
10.
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 37.856/3/2019*, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (1)
și (5) și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 .
11.
Prin Sentința nr. 385 din 21 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 14.682/3/2019*, Tribunalul Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , referitoare la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“.
12.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor săi de sindicat Cristina Ana Maria Stuparu și alții, Daniela Eva Tirchineci și alții, Gheorghe Dediu și alții, Dana-Aurelia-Doina State și alții, Cătălin Dan și alții și Ionuț Bălinișteanu în cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale.
13.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (4) și (5)
privind separația puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor, ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 31
privind dreptul la informare și ale
art. 73 alin. (3) lit. j)
referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul funcționarilor publici.
14.
Astfel, se arată că sintagma „de până la“ din cuprinsul
art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
nu reglementează diferențiat categoria polițiștilor care îndeplinesc condițiile prevăzute în
alin. (1) al art. 21 . Din cauza acestei omisiuni a legiuitorului, se creează premisele discriminării dintre funcționari publici aflați în situații identice pentru că ordonatorul principal de credite va putea stabili aceste diferențieri.
15.
În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a
art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
se arată că nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului țin de statutul acestei profesii, care, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , trebuie să fie reglementat prin lege organică. De asemenea,
art. 28 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, anterior modificării aduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 , prevedea că drepturile salariale ale polițistului, inclusiv sporurile, se stabilesc prin lege. Prin ordinul ministrului de interne, act normativ cu putere inferioară legii organice, ordonatorul de credite nu se va rezuma la aplicarea
Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 , ci o va putea completa, prin stabilirea unor criterii suplimentare față de cele stabilite prin lege pentru acordarea compensației. Ordonatorul principal de credite a delegat această competență ordonatorilor secundari de credite, cuantumurile sporurilor, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate din
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se astfel
art. 1 alin. (4) și (5) ,
art. 31
și
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție . Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale.
16.
Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului de interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai prin lege.
17.
Autorul mai susține că puterea acordată ministrului de interne de a stabili noi criterii nu poate fi justificată nici prin raportare la o eventuală diferențiere obiectivă între diversele niveluri de risc sau pericol pe care le implică munca desfășurată de beneficiarii sporurilor. Aceasta pentru că însuși
art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
stabilește sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației.
18.
Prevederile
art. 14 alin. (1) , în ceea ce privește sintagma „de până la“, și cele ale
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
sunt neconstituționale pentru aceleași motive pentru care sunt contrare Constituției și prevederile criticate din
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 . Autorul consideră că, începând cu
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , toate reglementările legale care au statuat cu privire la sporurile reglementate de textele normative criticate în prezenta cauză sunt neconstituționale. De altfel, prin
Decizia nr. 318 din 21 mai 2019 , Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile
art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. În final, autorul prezentei excepții solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“.
19.
Cu referire la
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , se arată, mai întâi, că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare cu privire la destinatarii articolului, care este imprecisă. De pildă, printr-un ordin al ministrului clasificat s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne sunt privilegiați față de angajații din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sau al inspectoratelor de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă, se stabilesc salarii diferențiate.
20.
Prevederile
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
sunt contrare standardelor de calitate a legii, pentru următoarele motive: acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Dar, potrivit
art. 7 din Legea nr. 218/2002
privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, și
art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001
privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 . Din cauza neclarității acestui text, a fost posibilă excluderea din câmpul său de aplicare a angajaților celor două instituții publice anterior evocate. Cu toate acestea, apreciază autorii excepției, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unei criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate după eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere.
21.
Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.
22.
Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
23.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
24.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile din
Constituție , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
25.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale art . 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
26.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, ale
art. 14 alin. (1)
și
(5)
și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul conținut:
–
Articolul 21
alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 :
Polițiștii care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigări, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit beneficiază de un spor de până la 30% din salariul de bază.
Unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.“;
–
Articolul 14
alin. (1)
și
(5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 :
(1)
Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială, beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.
(...)
(5)
Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.“;
–
Articolul 23
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 :
Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.
27.
Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că majoritatea prevederilor din
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
[printre care se află și dispozițiile
art. 21 alin. (1) și (2)]
au fost abrogate la 1 ianuarie 2010 prin
art. 48 alin. (1) pct. 9 din partea a III-a din capitolul VI din Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. De asemenea, reține că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022 a
Deciziei nr. 294 din 17 mai 2022
- prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
-, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, dispozițiile
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
au fost modificate, având în prezent următorul conținut: „Unitățile, categoriile de personal și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.“
28.
Având însă în vedere
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională urmează să analizeze excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , ale
art. 14 alin. (1)
și (5), în redactarea anterioară intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 , și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 .
29.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art . 1 alin. (1) ,
(4) și (5)
privind caracterele statului român, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării legilor, ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 31
privind dreptul la informare și ale
art. 73 alin. (3) lit. j)
referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul funcționarilor publici.
30.
Examinând excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 , Curtea reține că, prin
Decizia nr. 294 din 17 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , reținând, în esență, că, pentru intervalul 1 ianuarie 2011-30 iunie 2017, prin
Decizia nr. 318 din 21 mai 2019 , a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 , care, în esență, aveau același conținut cu cele cuprinse în
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
31.
Față de datele sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, care sunt anterioare pronunțării
Deciziei nr. 294 din 17 mai 2022 , și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 14 alin. (5)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
32.
Chiar dacă, în temeiul
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești conform
art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă , dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla spre soluționare pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării
Deciziei nr. 294 din 17 mai 2022
în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu,
Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, și
Decizia nr. 481 din 21 septembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 16 ianuarie 2024).
33.
Referitor la dispozițiile
art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , Curtea reține că acțiunile judecătorești formulate de autorii prezentelor excepții de neconstituționalitate vizează acordarea sporului prevăzut de aceste dispoziții, dar începând cu momente ulterioare intervalului în care prevederile
art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
erau aplicabile. Ca atare, așa cum a statuat Curtea prin
Decizia nr. 294 din 17 mai 2022
sau prin
Decizia nr. 429 din 29 septembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 28 februarie 2023, paragraful 52, aspectul că unele soluții legislative au fost preluate succesiv în legislația ulterioară nu determină aplicarea actului normativ primar și nici calificarea acestuia ca fiind în vigoare, fapt relevat prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale. În aceste condiții, în mod similar cu soluția Curții Constituționale din deciziile
nr. 294 din 17 mai 2022
și
nr. 429 din 29 septembrie 2022 , excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
este inadmisibilă, întrucât aceste dispoziții nu au legătură cu cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești în care aceasta a fost ridicată.
34.
În ceea ce privește dispozițiile
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , prin
Decizia nr. 294 din 17 mai 2022 , paragraful 68, Curtea a reținut că susținerile autorilor excepției din acea cauză - în mod identic cu cele ale autorului excepției din prezenta cauză - aduc în discuție modalități de interpretare și aplicare a acestor dispoziții. Or, așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, interpretarea normelor supuse controlului de constituționalitate este realizată de instanțele judecătorești, conform
art. 126 alin. (1) din Constituție . Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
este inadmisibilă.
35.
Referitor la dispozițiile
art. 14 alin. (1)
din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , prin
Decizia nr. 294 din 17 mai 2022 , paragraful 69, Curtea a reiterat jurisprudența sa potrivit căreia sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute, care, conform
art. 73 alin. (3) din Constituție , constituie obiectul de reglementare al legii organice, și, în consecință, a constatat caracterul neîntemeiat al acestei critici.
36.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în redactarea anterioară intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii săi de sindicat Cristina Ana Maria Stuparu și alții în Dosarul nr. 5.022/62/2019 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrii săi Daniela Eva Tirchineci și alții în Dosarul nr. 36.844/3/2019 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrii săi Gheorghe Dediu și alții și Cătălin Dan și alții în dosarele nr. 1.954/63/2020 și nr. 2.486/63/2020 ale Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și în numele și pentru membrii săi Dana-Aurelia-Doina State și alții în Dosarul nr. 37.856/3/2019* al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
2.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și ale
art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de același autor în aceleași dosare ale acelorași instanțe, precum și de același autor în numele și pentru membrul său Ionuț Bălinișteanu în Dosarul nr. 14.682/3/2019* al Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal.
3.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția ridicată de același autor în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că dispozițiile
art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.