Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 289/2002

referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, precum și a dispozițiilor art. 60 din lege

prezumat în vigoare

Data actului
5 noiembrie 2002
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 847 din 25 noiembrie 2002
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 13.325 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 101/1998 26 mai 1998 privind Statutul Băncii Naționale a României
  • Decizia nr. 45/2002 12 februarie 2002 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (3) din Leg…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a

Legii nr. 101/1998 , precum și a dispozițiilor art. 60 din lege, excepție ridicată de Societatea Comercială "Delta Exchange" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.758/2000 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât apreciază ca atât

Legea nr. 101/1998 , în ansamblul sau, cat și prevederile art. 60 din aceasta sunt în concordanta cu dispozițiile din Constituție invocate ca fiind incalcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 2.758/2000, Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 60 din Legea nr. 101/1998 , precum și a prevederilor

Legii nr. 101/1998

privind Statutul Băncii Naționale a României, în integralitate. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Delta Exchange" - S.R.L. din București într-o cauza având ca obiect cererea de anulare a unei decizii a Băncii Naționale a României și a unei hotărâri a consiliului de administrație al acestei bănci.

I. În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 60 din Legea nr. 101/1998

se susține ca acestea încalcă art. 74 alin. (1), art. 48 alin. (2), art. 49 și 128 din Constituție. Încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 74 alin. (1) și ale art. 48 alin. (2) consta, în esenta, în aceea ca prin conținutul sau acest text de lege, care reglementează sancțiunile ce pot fi aplicate de către Banca Naționala a României, termenele în care trebuie să fie formulate și soluționate contestațiile împotriva lor, precum și competența Curții Supreme de Justiție de a se pronunța în legătură cu deciziile Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, "are elemente de lege organică". Totodată, prin art. 60 alin. (3) din lege se încalcă și art. 49 și 128 din Constituție, întrucât contestația formulată la Curtea Suprema de Justiție "nu are natura unui recurs, ea nereprezentand o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești", ceea ce lipsește partea "de cel puțin o cale ordinară de atac".

II. În motivarea neconstitutionalitatii

Legii nr. 101/1998

în integralitatea sa, se arata ca aceasta "a fost adoptată de către Parlament în condițiile legii ordinare, deși în conținutul sau, prin art. 60, are elemente de lege organică", asa încât contravine art. 74 alin. (1) din Constituție.

Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât

art. 60 din Legea nr. 101/1998

nu încalcă dispozițiile art. 74 alin. (1), art. 48 alin. (2) și art. 49 din Constituție, iar cat privește legea în integralitatea ei, nu sunt formulate motive de neconstituționalitate.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arata ca

art. 60 din Legea nr. 101/1998

reglementează sancțiunile aplicabile de către Banca Naționala a României și procedura de soluționare a contestațiilor împotriva acestora, iar nu condițiile și limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică printr-un act administrativ, astfel că nu sunt incalcate prevederile art. 48 alin. (2) din Constituție. Textul criticat nu restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, nefiind, asadar, contrar dispozițiilor constituționale ale art. 49, și, totodată, stabilind competența de judecată a unor decizii de sancționare emise de Banca Naționala a României, este în deplina concordanta cu art. 125 alin. (3) din Constituție. În sfârșit, se considera că nu poate fi reținută nici încălcarea art. 74 alin. (1) și art. 128 din Legea fundamentală, deoarece dispozițiile ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate nu instituie o procedură de votare a legilor organice și nici nu ingradesc exercitarea căilor de atac.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Legii nr. 101/1998

privind Statutul Băncii Naționale a României, în integralitatea sa, precum și ale art. 60 din aceasta. Art. 60 din lege prevede: "(1) Pentru nerespectarea reglementărilor emise de către Banca Naționala a României, în cazurile care nu cad sub incidența Legii bancare, conducerea executivă a Băncii Naționale a României poate aplica următoarele sancțiuni:

a) avertisment scris;

b) amenda de la 1 milion lei la 10 milioane lei; amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat;

c) suspendarea, pe un termen de până la 90 de zile, parțială sau totală, a autorizației acordate de Banca Naționala a României;

d) retragerea autorizației acordate de Banca Naționala a României.

(2) Contestațiile pot fi formulate în termen de 15 zile de la data comunicării sancțiunii și se soluționează de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României în maximum 30 de zile de la primirea acestora.

(3) În termen de 15 zile de la comunicare, deciziile Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot fi contestate la Curtea Suprema de Justiție."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin art. 74 alin. (1), art. 48 alin. (2), art. 49 și 128 din Constituție, care prevăd:

- Art. 74 alin. (1): "Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.";

- Art. 48 alin. (2): "Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.";

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";

- Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională retine următoarele:

I. Critica de neconstituționalitate a

Legii nr. 101/1998 , în ansamblul sau, se întemeiază, în esenta, pe susținerea ca aceasta "a fost adoptată de către Parlament, în condițiile legii ordinare, deși în conținutul sau, prin art. 60, are elemente de lege organică". Elementele de lege organică rezultă, în opinia autorului excepției, din cuprinsul alin. (3) al art. 60, care, stabilind "competența Curții Supreme de Justiție de a judeca în calitate de prima instanța contestațiile împotriva deciziilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României", modifica o lege organică, și anume

Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993 . Se considera ca, în felul acesta, se încalcă prevederile art. 74 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora legile organice se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.

Analizând aceasta sustinere, Curtea constata ca art. 72 alin. (3) din Constituție stabilește domeniile care sunt supuse reglementării prin lege organică, iar, între acestea, lit. h) prevede domeniul organizării și funcționarii instanțelor judecătorești. Curtea constata însă ca nici art. 72 alin. (3) și nici alte texte din Constituție, în care se specifică necesitatea adoptării de legi organice, nu prevăd ca procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești sunt supuse reglementării prin astfel de legi. Pe de altă parte, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". În consecința, dispozițiile legale privitoare la competența și procedura instanțelor judecătorești nu intră în materia legilor organice, astfel ca adoptarea de către Parlament a

Legii nr. 101/1998

ca lege ordinară nu contravine art. 74 alin. (1) din Constituție.

II. Cea de a doua critica vizează dispozițiile art. 60 din lege, în legătură cu care, în esenta, se susține ca sunt neconstituționale, întrucât, pe de o parte, "conțin elemente de lege organică", incalcand astfel art. 74 alin. (1) și art. 48 alin. (2) din Constituție, iar pe de altă parte, contestația formulată, în temeiul acestui text, la Curtea Suprema de Justiție "nu are natura unui recurs, ea nereprezentand o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești", lipsind partea "de cel puțin o cale ordinară de atac", ceea ce contravine art. 49 și 128 din Constituție.

Cu privire la primul aspect al criticii, potrivit căruia conținutul reglementării

art. 60 din Legea nr. 101/1998

aparține domeniului legii organice, Curtea constata ca acesta urmează a fi respins pentru aceleași considerente care au fundamentat și respingerea excepției de neconstituționalitate referitoare la

Legea nr. 101/1998 , în ansamblul sau. De asemenea, invocarea încălcării prin art. 60 alin. (2) din lege a dispozițiilor art. 48 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora condițiile și limitele exercitării dreptului persoanei vătămate într-un drept al său de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, urmează să fie înlăturată. Art. 60 alin. (2) stabilește procedura administrativ-jurisdicțională de soluționare de către Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a contestațiilor formulate împotriva sancțiunilor aplicate de aceasta. Este o procedură jurisdicțională, prealabilă procedurii în fața instanțelor judecătorești, ce nu intră în sfera contenciosului administrativ, nefiind, asadar, incalcate prevederile art. 48 alin. (2) din Constituție.

În legătură cu constituționalitatea

art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998

prin raportare la dispozițiile art. 128 din Constituție, referitoare la "Folosirea căilor de atac", Curtea s-a mai pronunțat, cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate ridicate de aceeași parte în același dosar și având același obiect, prin Decizia nr. 45 din 12 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 28 martie 2002. Prin acea decizie, definitivă și obligatorie, s-a constatat ca "nici o dispoziție a

Legii nr. 101/1998

nu ingradeste exercitarea căilor de atac".

În sfârșit, Curtea constata ca prevederile art. 49 din Constituție, privind restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale cetățenilor, nu sunt incidente în aceasta cauza ce are ca obiect aplicarea unor sancțiuni persoanelor juridice care nu se conformează reglementărilor emise de Banca Naționala a României.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 101/1998

privind Statutul Băncii Naționale a României, precum și a prevederilor art. 60 din lege, excepție ridicată de Societatea Comercială "Delta Exchange" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.758/2000 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 noiembrie 2002.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.