Strategia din 12 decembrie 2002

Hotărârea nr. 1440/2002

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933

din 19 decembrie 2002.

ANEXĂ

")

S

T

R

A

T

E

G

I

A

N

A

Ț

I

O

N

A

L

Ă

pentru

promovarea

noii

economii

și

implementarea

societății

informaționale

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

Aceste evoluții s-au datorat în mare masură atât progreselor tehnologice cât și promovării unor politici noi privind

privatizarea și promovarea competiției pe piața TIC, noilor reglementări tehnice și juridice în do1neniu, noilor strategii naționale și regionale

de dezvoltare

a societății

informaționale. Toate

țările dezvoltate

și-au elaborat

și

implementat

politici

guvernamentale

susținute

privind

cercetarea, dezvoltarea

și

adoptarea

noilor

tehnologii,

consolidarea

infrastructurilor informaționale

naționale,

formarea

și

atragerea

de

specialiști

in

domeniul

TIC (inclusiv din alte țări), educarea populației adulte, cooperarea cu sectorul privat și încurajarea investițiilor în această nouă ramură economică, promovarea de proiecte guvernamentale

n1enite

să

demonstreze

utilitatea

serviciilor

specifice

societății informaționale.

Fenomenul

"digital divide" face obiectul multor dezbateri și progra1ne Ia scară internațională

(

G7,

G8, ONU,

UNESCO,

OECD,

Banca

Mondială

etc.)

fiind recunoscut

faptul că pentru

țările în curs de dezvoltare provocarea este majoră. Diferențele dintre țările cu venituri ridicate și cele cu venituri scăzute se pot amplifica, iar spectrul "digital divide" poate deveni tot mai larg. Nu este vorba numai de conectivitatea

propriu-zisă

la

infrastructura

informațională,

ci

și

de

implicațiile conectivității (sau lipsei sale) asupra creșterii economice și a dezvoltării durabile. "Digital divide" poate redeschide noi divergențe atât

la

scară internațională, cât și între țări.

Construirea noului model de societate ridică astfel

probleme socio-politice

111ajore - atât la scară națională, cât și internațională - de atenuare a fenomenului de excludere de Ia beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale și a unor regiuni/ zone geografice și de coeziune socială, de conservare și promovare a culturii specifice fiecărei națiuni și comunități locale, de protecție a cetățeanului și consumatorului. Soluționarea acestor probleme nu se poate realiza decât printr-un

dialog larg

între autoritățile guvernamentale, reprezentanții mediului de afaceri, ai mediului acade1nic și societatea civilă, atât Ia nivel național, regional, cât și global.

Guvernele și instituțiile acestora

au rolul de a stimula, conduce,

controla și participa

activ la acest

proces de

tranziție către Societatea

Informațională

prin programe

de acțiune concrete și prin

inițierea unui

nou

cadru de reglementări specifice. Prin noile legi, norme, standarde și reglementări care vor fi elaborate, se va stin1l1la, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice Societății Informaționale (comerț

și

tranzacții

electronice,

informatizarea

serviciilor

publice,

accesul cetățeanului și agenților economici la informația publică etc.), iar pe de altă parte, se vor asiguraregulile etice de a munci și trăi într-un nou tip de societate (protecția vieții private și a datelor personale, confidențialitatea tranzacțiilor, protecția consumatorului etc.).

La rândul său,

comunitatea de afaceri

din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor

oferă produse și servicii de înalt nivel tehnologic ,accesibile ca prețuri și tarife. Totodată se formează o nouă cultură a competitivității agenților economici din toate sectoarele în noul tip de economie, econmnia digitală. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea societății

informaționale, prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoașterii și a învățării în condițiile utilizării noilor tehnologii, a cercetării-dezvoltării și inovării tehnologice, participarea activă a

coniunității academice

( instituții de cercetare, de educație și de cultură) devine de asemenea esențială.

Societatea

civilă

are de asemenea atât un rol proactiv prin formularea

de cerințe

și

priorități privind modul de utilizare al noilor tehnologii în folosul întregii

societăți, cât și reactiv față de politicile și reglementările guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atât la nivel de grup (organizații non guvernamentale, asociații profesionale

etc.),

cât

și

la

nivel

individual.

Drepturile

cetățeanului

și

co11su1natorului

în societatea informațională

au noi dimensiuni și se pot manifesta sub noi forme.

1.2 Inițiativele Uniunii Europene privind dezvoltarea Societății Informaționale și trecerea la noua economie bazată pe cunoaștere.

Modelul

societății

viitorului

-

Societatea

Informațională

- a

pus în fața Uniunii Europene

probleme de maximă prioritate și urgență: crearea unui nou cadru de reglementări, promovarea unei noi culturi și a spiritului întreprinzător în afaceri , obținerea

poziției

de

lider în

noile tehnologii

, educarea

și

instruirea

cetățenilor, in:1ple111.entarea unor noi metode de a face afaceri.

In

acest

context

Uniunea

Europeană

,

prin

organismele

sale

politice

și executive a acționat începând din 1993 printr-o serie de decizii strategice și programe, cel 1nai recent docu111.ent strategic fiind

eEurope

-

O Societate Informațională pentru

toți.

Comisia Europeană a luat această inițiativă prin adoptarea Co111.unicării

"eEurope an information Society for Alt"

la 8 decembrie 1999, prin care se propune accelerarea imple111.entării tehnologiilor digitale în Europa și

asigurarea

c0111.petențelor necesare pentru utilizarea acestora pe scară largă. Această inițiativă are un rol central în agenda reînnoirii economico-sociale pe care și-o propune UE, constituind totodată elementul cheie pentru

nîodernizarea economiei europene, pentru

tranziția

la noua economie bazată pe cunoaștere în perspectiva anului 201 O.

Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creșterii și al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Deși Europa este lider tehnologic în nîulte donîenii (ex. comunicații mobile, televiziune digitală),

în

altele - în special în utilizarea Intenîet-ului - a rămas

în

urmă comparativ cu S.U.A. și Canada.

Un recent studiu EITO-2002 (European Information Technology Observatory) precizează că piața TI pentru Europa a fost de 333 mld.Euro în anul 2001, conîparativ cu 483 111.ld. Euro în Statele Unite și 145 mld. Euro

în

Japonia. Piața globală TI în 2001 a fost de 1133 mld. Euro. Conform aceluiași studiu, rata de creștere a pieței TI pentru Europa, inclusiv țările central și est europene, va fi de 5,2% în 2002 și de 8,8% în 2003.

In consecință inițiativa eEurope își propune să aducă Europa în situația de a beneficia

din

plin

de

avantajele

economiei

digitale,

de

a

valorifica

la

maxinî prioritățile sale tehnologice, de a-și crește potențialul educațional și antreprenorial necesar.

Obiectivele cheie

ale eEurope sunt:

•

asigurarea

comunicării

on-line pentru

fiecare

locuință,

școală, întreprindere

ș1 instituție din administrația publică;

•

crearea culturii digitale și antreprenoriale a Europei, de care să beneficieze investitorii dinamici ,care vor finanța și dezvolta aceste idei noi;

•

asigurarea principiului conform căruia tranziția la era digitală să fie un proces care să includă întreaga societate, să asigure încrederea consumatorilor și să întărească coeziunea socială.

Pentru

i1nplernentarea acestor obiective a fost adoptat

planul de acțiune

eEurope

(Feira, 2000), actualizat în 2002, la Sevilia (prin planul de acțiune eEurope 2005). Planul de acțiuni eEurope conține o serie de acțiuni pentru asigurarea accesului ieftin, sigur

și rapid la Internet, pentru asigurarea resurselor umane capabile să dezvolte și să utilizeze noile tehnologii și pentru stimularea utilizării Internet-ului la nivel european. Progresele importante ale țărilor membre UE din anii 2000-2001 au penn.is definirea unui nou plan de acțiune având ca orizont anul 2005. eEurope 2005 se bazează pe progresele

tehnologice

din

d01neniuJ

comunicațiilor

în

bandă

largă

și

al

multi­ platfonnelor de acces, mizând totodată pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de bandă largă și industria de servicii TI și de conținut digital.

Obiectivele

e-Europe

sunt

de

maximă

importanță

nu

nun1ai

pentru

țările 1ne1nbre

UE,

ci

și

pentru

țările din Europa Centrală și de Est candidate la aderare. Ritrnurile de dezvoltare și utilizare a TIC în toate sectoarele econornico-sociale vor influența în rnod direct ritmul procesului de integrare europeană și vor oferi totodată noi

oportunități

de

depășire

a dificultăților întâmpinate

de

țările

în

plin

proces de 1-eforn1ă.

Conrerința 1ninisterială a țărilor din Europa Centrală și de Est, organizată sub patronajul și cu participarea

Comisiei Europene (Varșovia , mai 2000) a decis elaborarea

unui

Plan

de

acțiune

eEurope+

pentru

țările

în

curs

de

aderare, con:1ple1nentar cu cel al țărilor me1nbre UE, dar convergent ca obiective.

eEurope+

a fost lansat oficial de primii miniștri ai țărilor candidate la aderare cu

ocazia

sununit-ului

european

de

la

Goteborg

din

15-16

iunie

2001.

Față

de obiectivele

și

acțiunile

prevăzute

pentru

țările

UE,

planul

eEurope+

conține

un obiectiv

supli1nentar,

care

se

rereră

la

accelerarea

asigurarn

elementelor fundamentale pentru Societatea Informațională în țările candidate la aderare,

prin

dezvoltarea

și

asigurarea

accesibilității

serviciilor

de

comunicație

și

prin adoptarea

elementelor

din acquis-ul

comunitar

specifice

societății

informaționale. Realizarea

obiectivelor eEurope+

necesită o angajare politică

susținută

din

partea țărilor

candidate,

având

în

vedere

că

implementarea

acquis-ului

comunitar

este considerată insuficientă pentru a progresa către Societatea Informațională și a reduce decalajele existente rață de țările UE.

CAPITOLUL2

SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA

2.1

Viziune generală

Societatea inrormațională este un obiectiv al dezvoltării și nu un deziderat în sine, este o componentă esențială a programului politic și economic de dezvoltare și o condiție rnajoră pentru integrarea Ro1nâniei în structurile euro-atlantice. Trecerea la Societatea

InfonnaționaJa

este

unul

din

obiectivele

strategice

ale

Guvernului Rorr1aniei pentru perioda 2001-2004 și una din condițiile de preaderare la Uniunea Europeana.

O condiție esențială în procesul de creare a Societății Infonnaționale îl constituie existența și dezvoltarea continuă a

infrastructurii inforFnaționale și de coFnunicații,

care înglobează, în sens larg:

►

infrastructura de comunicații;

►

calculatoarele și software-ul de bază;

►

resursele informaționale de interes general (nomenclatoare, registre generale, bănci de date de interes public);

și sunt susținute de :

►

cadrul

nonnativ

și

instituțional

necesar

pentru

construirea

și

asigurarea accesului

larg

la

infrastructura

infonnațională

în

condiții

de

maximă perfonnanță, securitate, confidențialitate și la prețuri accesibile;

►

schimbarea

culturală

orientată

spre

utilizarea

serviciilor

societății inronnaționale,

facilitatea

de

dezvoltare

a

capabilităților,

prin

educație

și con-iun1care.

Proiectele și aplicațiile inforlllatice

realizate pe baza acestei infrast,-ucruri trebuie să susțină urrnătoarele procese de reformă politică economică și socială:

per:recționarea

sistemului

politic

și

a

instituțiilor

den:iocratice

prin asigurarea accesului cetățenilor la informația publică;

•

inforn:iatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensație pentru accelerarea decontărilor în economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesării cardurilor de plată;

relansarea economică, creșterea competitivității și stimularea concurenței în

toate

sectoarele

economice dezvoltarea regională și locală;

cu

sprijinrea

prioritară

a

!MM-urilor,

•

reforrnele în sistemul protecției și asigurărilor sociale, asistenței medicale și a educației;

reforrna adrriinistrației publice centrale și locale.

Dezvoltarea progresivă a societății inforrnaționale în România se realizează o dată cu :

1)

Extinderea

și

rnodernizarea

infrastructurii

informaționale

în

vede,-ea reducerii decalajelor existente față de țările vest-europene și din regiune, cât și a interoperabilității cu acestea;

2)

Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare și susținere a domeniului TIC

prin

măsuri

legislative,

fiscale

și

ad1ninistrative;

transformarea

treptată a industriei de produse și servicii TIC, cu prioritate a producției de software, într-un sector economic important;

3)

Realizarea de sisteme și aplicații informatice menite să susțină procesele de re:Fonnă politică, socială și economică din România;

4)

Menținerea

și

creșterea

expertizei

profesionale

în

dorneniul

TIC

și

în special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Infonnațională - societate bazată pe cunoaștere;

5)

Conștientizarea și :Formarea încrederii cetățenilor în TIC;

6)

Faclitarea

accesului

cetățenilor

la

infonnații

publice

și

la

tehnologia inf'orrnațiilor și a comunicațiilor.

2.2.

Dezvolt:area infrast:ruct:urii informaționale și de comunicații

2.2.1.

Infrastructura de colllunicații

"l'elecomunicațiile din România s-au dezvoltat într-un ritm

lent, ca urmare a 1T1.on.opolului existent până la I ianuarie 2003, în domeniul telefoniei fixe. Acolo un.de cornpetiția a fost deschisă, rezultatele sunt remarcabile_

Operatorii GSM

au creat un nou n-iodel de afacere în telecomunicații, contribuind substanțial la dezvoltarea acestui sector.

Piața

telecon-iunicațiilor

pentru

2001

*

în

țările

candidate

la

aderare

a reprezentat 25,9 miliarde Euro, România având 1,9 miliarde Euro, ocupând locul 4, după Turcia (7,6 1niliarde Euro), Polonia (5,94 miliarde Euro), Cehia (2,99 miliarde Euro) și Ungaria (2,88 miliarde Euro).

Telct~onia

vocală

Ron1.ân.ia are

36 de linii telefonice la 100 de locuitori, rață de o medie de

45 în țările Europei Centrale și de Est

La sfârșitul anului 2001 indicatorii lini fixe la 100 locuitori

linii fixe la 100 gospodării

sintetici prezentau următoarele valori: 18

50

Rata de digitizare a rețelei fixe de telecomunicații a atins 65% în 2001.

Radiocom unicat:iile

Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. este operatorul

național pentru

radioco1nunicații

de

bază

care

cuprinde,

conf"orm

licenței

de

operare, ti-ansportul și difuzarea programelor naționale de radio și televiziune, transmisii prin radiorelee de mare capacitate și telecomunicațiile naționale prin satelit. SNR S.A. a realizat o rețea de acces "wireless ", de bandă largă, în tehnologie punct - multipun.ct DMS,

LMDS, pentru crearea unui siste1n național de transport date multi-n1edia. De asernenea, au demarat

investițiile

de

modernizare a emițătoarelor

pentru

posturile pi-oprii de radio și TV.

*)

Sursa: European Commission Studies, PVVC Consulting (1st Report on Monitoring EUCC­ Telecomrnunication Services Sector), July, 2002

Telecomunicatiile

mobile

Telemobil

a fost primul operator român de telefonie mobilă care și-a lansat serviciul NMT 450 în aprilie 1993 .

La sfârșitul anului 1996 au fost acordate două licențe GSM 900: MobiFon, un consorțiu condus de Telesystem International Wireless din Canada (62%), împreună cu AirTouch din SUA (10%), care a lansat

serviciul

Connex pe 15 aprilie 1997. MobilRom, un consorțiu condus de

France Telecon1

Mobile International (71%), a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997. Pri1nul

operator

de

telefonie

mobilă

GSM

1800

este

CosmoRom

subsidiar

al ROMTELECOM.

Numărul de linii telefonice mobile a crescut în anii 1999-2001 cu o rată de peste

1

00%, superioară mediei de 73% din țările UE(august 2001), ajungând la 18 linii n1obile la 100 locuitori.

Televiziunea

prin

cablu

În România televiziunea prin cablu a avut o evoluție deosebită de la liberalizarea sa în 1992. Cu aproximativ 2,2 milioane de abonați, România se află pe locul 6 în Europa datorită tarifelor scăzute (3,5 USD), nealiniate la tarifele europene. În 2001 numărul gospodăriilor conectate la CaTV a fost de 55%, România plasându­ se pe locul 4 în cadrul EUCC, după Malta (71%), Bulgaria și Slovacia (cu 63%).

Transmisiunile

de date

Principalii competitori care au primit licențe pentru instalarea, operarea și întreținerea unor rețele publice pentru comunicații de date sunt: Global One, Logic

Telecom,

MobilRom,

S.N.

Radiocomunicații,

MobiFon,

Institutul

Național

de

Cercetare-Dezvoltare

pentru Informatică (l.C.l.), PC NET Data Network, TotalNet, Astral Telecon1, IIRUC-Digicom, INES Advertising, Media SAT. Majoritatea au acoperire națională.

2.2.2.

Calculatore (hardware și software)

Echipamentele de calcul (hardware)

În segn1entul

de echipamente

de calcul-hardware, calculatoarele personale continuă

să

fie forța promotoare a TI în România, ca în toate celelalte țări central și est

europene.

Numărul total de PC-uri în România era la sfârșitul anului 2001 de 835.000 unități, cu o creștere anuală, în perioada 1999-2001, de 31%, comparabilă ratei medii din țările Europei Centrale și de Est (34%). Deși numărul de 4

PC-uri la 100 de locuitori, este scăzut comparativ cu media de 13 din țările CEE,acest indicator va crește datorită programelor de informatizare

,

ce se află în derulare în România:

program

de

implementare

a centrelor de

inforamare

a cetățenilor

prin n1ijloace

TIC,

instalate

în

locuri

publice,

pentru

a

pern1ite

accesul cetățenilor la informații și tehnologie;

program de dotare a tuturor unităților școlare din România cu labortoare infon11atizate la cheie. Prin acesta , în perioada 2002-2003 se realizează dotarea

tuturor

liceelor

cu

echipamente

TI,

incluzând

calculatoare personale, servere, echipamente de rețea, conexiune la Internet;

programe de modernizare a administrației publice centrale și locale.

O analiză a distribuției de PC-uri, arată că 69% din ele sunt utilizate

în administrație,

bănci, societăți de asigurare, servicii financiare, marea industrie, acolo

unde există și o creștere economică vizibilă. Restul, sunt proprietate personală, fiind utilizate pentru educația copiilor, gestiunea afacerilor, accesul la Internet. Cererea de resurse sporite, administrarea rețelelor, accesul la Internet și, nu în cele din

urmă, implementarea de aplicații informatice în economie, au generat o cerere sporită de servere și sisteme de calcul mari și în România. In țările CEE, piața de servere și sisteme mari a atins 830 mii. Euro la sfârșitul anului 2001, reprezentând 23,6% din piața de hardware.

In țară, cererea de astfel de echipamente a fost în 2001 de 39 n1il.Euro, reprezentând 21% din cererea de hardware.

Produsele

software

Deși se remarcă o rată de creștere continuă de 22% în 2000 și de 83% in 2001, valoarea produselor software față de valoarea echipamentelor hardware achiziționate în România, rămâne scăzută în raport cu cifrele similare din țările CEE.

Reducerea ratei de piraterie

software

(de la 77% în 2000, la 71% în 2001) contribuie

la dezvoltarea armonioasă a pieței de produse software.

Serviciile

informatice

Piața de servicii informatice a avut o creștere semnificativă în anul 2001, unde a atins un prag valoric de 48 mii.Euro, ceea ce reprezintă cca.

10% din piața TI,

cifră apropiată de cea a țărilor CEE

(12,3%)

.

Incepând cu anul 2002, achizițiile publice din domeniul TIC se realizează preponderent pentru soluții informatice integrate. Pe piața globală TI, unde ponderea cea mai mare o au serviciile TI

(40%),

unnate de hardware (36%) și produsele software (24%), acest seg1nent de piață este considerat ca fiind foarte dinamic, dată fiind apariția noilor tehnologii și a noilor paradigme ale societății informaționale.

In 1nomentul actual în România sunt înregistrate circa 4800 de societăți cu activitate principală în domeniul serviciilor informatice. Numărul de societăți de servicii informatice active pe piața românească este în ultimii doi ani în continuă creștere, cu o rată anuală de 20%.

Cifra de afaceri a pieței este concentrată în proporție de 70-75% la București. În provincie, în fiecare județ, primele 10 societăți realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a județului , în ti1np ce la București, primele 25 de societăți realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a pieții de servicii infonnatice a capitalei.

Societățile de servicii informatice din România care au mai mult de 100 salariați sunt mai ales filiale ale unor grupuri străine, care lucrează total sau parțial pentru

piețe externe. Media de mărime a societăților de servicii informatice din Ron1ânia este sub « pragul critic » necesar pentru a oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piața.

Serviciile

și aplicatiile Internet

Serviciile Internet în R01nânia, (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe), sunt

deschise

competiției

pentru

un

număr

foarte

mare

de

furnizori

de

servicii Inten1et (ISP).

•

In prezent, operează în țară, cca.400 de firme specializate de tip ISP, din care peste 50 oferă servicii la nivel național;

•

Numărul înregistrat de calculatoare gazdă (host) era, la sfârșitul anului 2001, de 70.000, pe cca. 30.000 de domenii înregistrate (6% din site-urile web din țările CEE); numărul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca. 2.000.000

•

Accesul cel mai răpândit este dial-up-ul, dar sunt utilizate și legăturile prin linii închiriate, radio și cablu TV;

•

Un număr semnificativ de furnizori ISP au acces internațional prin satelit (VSAT) sau prin fibră optică, printr-un furnizor internațional de servicii Internet.

Utilizarea Internet-ului se poate prezenta prm următorii indicatori (Studiul PWC - July 2002):

•

procentul populației cu acces la Internet

9%

•

numărul de calculatoare de tip host la 1OOO locuitori

3,1

2.3.

Proiecte, aplicații și sisteme informatice

Unele ministere, băncile, camerele de comerț, marile companii și unele societăți dispun de sisteme informatice performante. În IMM-uri tehnologia informației este încă utilizată în mod preponderent pentru aplicații financiar-contabile și birotică.

Proiecte Naționale

-

perioada 2001- 2002

Proiecte naționale în derulare

■

Ministerul de Interne - Evidența informatizată a populației, Sistemul informatic al Poliției de frontieră

■

Ministerul de Interne - Înmatricularea autovehicolelor, Eliberarea pașapoartelor

■

Ministerul sănătății - SI al administrației centrale și al unor Direcții Sanitare Județene

■

Sistemul integrat al asigurărilor de sănătate din România (contract în derulare)

■

SI al principalelor bănci cu filiale în țară

■

Rețeaua cercetării și educației

Proiecte naționale în perspectivă

■

Sistemul informatic cadastral și registrul propietăților agrare

■

Ministerul Muncii și Solidarității

Sociale - Sistemul național al forțelor de muncă; Sistemul național de pensii

■

Sistemul Informatic al Ministerului Justiției

■

Ministerul de Interne - Rețeaua metropolitană de comunicații voce-date; Rețeaua națională de comunicații voce- date

■

Ministerul Apărării Naționale - Rețeaua de Transmisiuni Permanentă Digitală Securizată Strategică

■

Ministerul Apărării Naționale - Rețeaua de Radio Digitală Securizată Operativ- Strategică

■

Sistemul Informatic al Min. Adm. Publice -( e-administration - HG1007/2001)

■

SI ale marilor societăți naționale (Petrom, Conel, Romgaz etc.)

■

Portaluri B2B ale sectorului privat

■

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatizat de Asigurare a Securității Aeriene (ASOC)

■

Ministerul Apărării Naționale - Rețeaua Intranet Digitală

■

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul

■

Parcuri tehnologice de software

■

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatic pentru Managementul resurselor Umane

■

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatic pentru Coordonarea

Informatic și de comunicații pentru forțele desfășurate în zonele de menținere a păcii

•

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul

■

lnfonnatic Logistic

•

Ministerul de Interne

-

Sistemul informatic

de management al străinilor

•

Sistemul informatic de procesare on-on-line

■

a

cererilor de viză

•

Asistarea

întregului

proces

de

planificare bugetara

si de executie bugetara, inclusiv

■

realizarea bugetelor pe programe (ordonatorii

■

principali

de

credite

fiind

conectati

in Intranet-ul Ministerului Finantelor Publice)

■

•

Trezorerie si contabilitate publica in toate unitatile teritoriale si la nivel central

•

Datorie publica externa pe termen mediu si • lung

(partajand

baza

de

date

cu

Banca

Nationala

a

Romaniei

pentru

datoria

pe • termen scurt)

•

Registrul contribuabililor persoane juridice - • emiterea

Codului

Unic

de

Identificare

(colaborare cu Oficiul National al Registrului

Comertului

in cadrul Biroului Unic)

•

Mișcării pe Căile de Comunicații, integrat în sistemul NATO (ADAMS)

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatic pentru supravegherea traficului pe Marea Neagră (SCOMAR)

Ministerul Apărării Naționale - Sisteme Informatice pentru asigurarea securitătii perimetrelor și obiectivelor

,

Sistemul Informatic al Poliției Române

Sistemul de comunicat , ii al Polit , iei de Frontieră

Sistemul Informatic al oficiului National pentru Refugiați

•

Componenta Națională a Sistemului Informatic Schengen

Intarirea

colectarii

veniturilor

statului (Phare, twinning cu Spania - in curs) Intarirea controlului

prin introducerea analizei

factorilor

de

risc

(Phare, twinning cu Olanda - in curs) Monitorizarea

investitiilor din fonduri

•

Gestiunea

declaratiilor

fiscale

persoanelor juridice

ale

publice

si a

procesului

de

achizitii

publice (twinning cu Italia si Franta - in

•

•

Gestiunea

platilor

impozitelor

si

taxelor persoanelor juridice

•

Gestiunea

impozitului

pe

veniturile persoanelor

fizice

(impozitul

pe

venitul

global) - colaborare cu Ministerul de Interne privind Registrul contribuabililor persoane

fizice

•

•

Gestionarea

raportarilor

indicatorilor

economico-financiari ale agentilor economici •

•

Raportarea

indicatorilor

economico­ financiari prin Inten1et, certificat si securizat

- pilot pentru 50 de mari contribuabili

•

Mesagerie, doc mgmt - funcționeaza mesageri parțial doc mgmt

•

•

•

■

curs)

'

Implementarea

sistemelor de asistenta reciproca

si comunicare cu celelalate State Membre ale Uniunii Europene in probleme de TVA si accize -

VIES SEED, CCN-CSI

Schimbarea

sistemului

Trezoreriei pentru a putea participa la TransFonD Integrarea

sistemelor

informatice privind

colectarea

contributiilor

la fondurile de sanațate, asigurari sociale, pensii

etc.

in

cadrul

sistemului

de administrare fiscala

Introducerea

declaratiilor

fiscale electronice, prin Internet

Introducerea platilor electronice Realizarea

strategiei

de

securitate

a informatiilor, a politicilor, standardelor si procedurilor in domeniul securitatii informatiilor si implementarea acestora

Centralizarea bazelor de date distribuite

Proiecte

și

aplicații, finalizate în perioada 2001 -2002

•

Sistem electronic de licitații pentru achizitii publice (e-Procurement) - proiect pilot

•

Sistem electronic pentru achiziții de bunuri și servicii - eMarket- proiect pilot

•

Sistem Informatic e-Job pentru căutarea de locuri de muncă

•

Centre Multimedia pentru cetățeni- proiect pilot

•

Extinderea sistemului informatic de urmărirea bilanțului și obligațiilor fiscale ale agenților economici cu capabilități de preluare pe WEB a documentelor- proiect pilot

•

Identificarea unică a funcționarilor publici prin semnătura electronică și s1nart- carduri- proiect pilot

•

Managen1entul cashflow-ului în cadrul MCTI

•

Managementul documentelor în cadrul MCTI

•

Plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax) - proiect pilot

•

Sistem

Infonnatic

pentru

auditul

securității

infonnatice

și

a

rețelelor

de comunicații

•

Servicii de informare electronică pentru cetățeni - Infochioșc - proiect pilot

•

Sisten1 de preluare pe web a facturilor furnizorilor-proiect pilot

•

Sisten1 electronic de sondare a opiniei publice

•

Sistem Informatic pentru notificarea schimbării adresei de domiciliu

•

Sistem informațional integrat privind comunicațiile naționale Infocom

•

Sistem informațional privind stadiul de implementare a planului e-Europe+ ș1 a dezvoltării TI

•

Sistem financiar integrat ca instrument de management pentru conducerea MCTI

•

Video conferințe organizate pe web

•

Sistem Intranet pentru Ministerul Administrației Publice (în derulare în 2002)

•

Sistem electronic de admitere a elevilor în licee, școli profesionale și școli de ucenici - ADLIC (derulat în 2001 și 2002)

•

Portaluri ale ad1ninistrației publice pentru informarea cetățenilor sau comunicarea cu aceștia ( ex.portalul educațional SEI al MEC)

•

Sisten1 electronic - suport al evaluării și avizării manualelor alternative folosite în învățământul preuniversitar ( proiectul EvalMan 2002)

•

Dezvoltarea

sistemului

de

gestiune

a

Finantelor

Publice

(achizitie

de infrastructură, calculatoare, retea, sistem de comunicatii) - Ministerul Finanțelor Publice

Pe baza analizei rezultatelor proiectelor pilot realizate, GPTI aprobă strategia de extindere la nivel național a acestora.

2.4.

Programele naționale de Cercetare Dezvoltare (CD) și Inovare în sprijinul dezvoltării Societății Informaționale în România

Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare până în 2005, coordonat de Ministerul Educației și Cercetării și aprobat de Guvern, cuprinde 14 programe. Dintre acestea, 3 programe au obiective specifice direct legate de dezvoltarea în România a Societății Informaționale și a noii economii bazate pe cunoaștere:

1.

Societatea Informațională (INFOSOC), care susține activitățile de CD și inovare în sprijinul realizării infrastructurilor, sistemelor și serviciilor necesare dezvoltării

societății infonnaționale, în corelare cu orientările strategice din domeniu și cu prevederile recentelor documente ale UE privind "e-Europe";

2.

Materiale noi, micro și nanotehnologii (MATNANTEC:H), care sprijină cercetarea fundamentală și aplicativă pentru materiale noi, micro și nano-structuri, microsiste1ne integrate, aparatură, dispozitive și instrumente miniaturizate, de înaltă precizie;

3.

Tehnologii în domeniul aeronautic și spațial (AEROSPAȚIAL), care promovează cercetarea și dezvoltarea tehnologică

în

domeniile respective, inclusiv în direcții legate de integrarea sistemelor digitale de poziționare globală și de navigație cu cele de transmisii de date și comunicații.

La nivelul anului 2001, sumele alocate pentru realizarea celor trei programe au reprezentat cca. 10% din totalul fondurilor bugetare alocate Planului Național CDI.

În perioada 1999-2001, pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor informației, comunicațiilor și microtehnologiilor s-au alocat cca. 4,5% din fondurile

bugetare de cercetare, orientate cu prioritate pentru dezvoltarea de produse software și sisteme infonnatice, prin programele INFOSOC, RELANSIN, MATNANTECH etc.

2.5.

Concluzii privind starea Societății Informaționale

în România (pe baza analizei SWOT)

2.5.1.

Puncte tari

1.

Politica

actuală

favorabilă

dezvoltării

domeniului

TIC

și

Societații Informaționale:

crearea

cadrului

instituțional

(înființarea

Ministerului

Comunicațiilor

și Tehnologiei

Informației,

înființarea

Comisiei

de Tehnologii Avansate,

Comunicații

și

Tehnologia

Informației

la

nivelul

Parlamentului României, înființarea Grupului pentru Pr01novarea Tehnologiei

Informației),

a

cadrului

de reglementare

(adopatarea

a o serie de acte normative

specifice Societății înformaționale și cerințelor aquis-ului comunitar),

prezența activă a domeniului

TIC

în

dezvoltarea

cooperarii

internaționale,

crearea

unor facilități pentru dezvoltarea TIC

;

2.

Resursele

și

potențialul

uman

de

înaltă

calificare

recunoscute

pe

plan internațional (cultură generală, creativitate, cunoașterea de limbi străine) ;

3.

Consolidarea

și

creșterea

personalității

comunității

TI

manifestată

prin creșterea

gradului

de

implicare

a

companiilor

TI,

experților

și

asociațiilor profesionale în trecerea la SI ;

4.

Ritmuri

de

creștere,

în ultimii

2-3 ani comparabile

sau

superioare

țărilor candidate la aderare, privind achiziția de PC-uri și numărul de utilizatori de telefonie mobilă. Rata medie de dezvoltare a sectorului TIC în România este de 15% față de rata mondială de 8%;

5.

Posibilitatea extinderii accesului la Internet

datorită ponderii mari a abonaților la TV prin cablu (71%) și a telefoniei mobile;

6.

Consolidarea

pieței

operatorilor

de

telecomunicații

și

dezvoltarea

unei infrastructuri naționale pe fibră optică ( 16.500 Km. In 2001 și prognozat 19.570 kn1. în 2002) ;

7.

Suportul acordat de către autorități investițiilor din domeniul TIC.

2.5.2.

Puncte slabe

1.

Nivelul scăzut al accesului

la magistralele de comunicații și Internet, datorită politicii de prețuri, a monopolului în domeniul telefoniei fixe până la 1 ianuarie 2003 și a nivelului scăzut al investițiilor în infrastructura de acces ;

2.

Nivelul indicatorului PIB/locuitor,

influențează

nivelul de dotare (hardware, software, mijloace de comunicații) al instituțiilor și al cetățenilor

și implicit, asigurarea eficientă a serviciilor și aplicațiilor specifice SI ;

3.

Slaba

aplicare

a

legislației

privind

respectarea

dreptului

de

autor

în domeniul TI, cu unnări asupra nivelului pirateriei software ;

4.

Nivelul mediu al salariilor specialiștilor

din domeniul TIC este mic, comparativ cu țările dezvoltate;

5.

Numărul de PC-uri și penetrarea Internet-ului în școli generale

și

licee se mențin încă scăzute

față de media din țările candidate la aderare în UE ;

6.

Rata de penetrare a telefoniei fixe 20%,

față de o medie de 36% în țările CEE;

7.

Numărul de utilizatori Internet înregistrați (adrese IP) în Rmnânia, este de

33 utilizatori înregistrați/1000 de locuitori

la sfârșitul anului 2001, față de o medie de

145

în țările CEE .

2.5.3.

Oportunități

1.

Ex_istența

unui cadru internațional, care susține cultivarea

potențialului uman, cultural

și a

deciziei politice

în scopul

valorificarii oportunităților oferite de trecerea la SI - bazată pe cunoaștere - și la noua economie ;

2.

Posibilitatea

asigurării

unei

creșteri

economice

durabile,

bazată

pe

noile tehnologii, prin realizarea de produse și servicii cu valoare adăugată mare ;

3.

Posibilitatea

atragerii unor fonduri externe

de la organisme internaționale (cu prioritate UE) pentru proiecte care să asigure modernizarea administrației publice, accesul

cetățenilor

la informația

publică,

dezvoltarea

mediului

de afaceri

și creșterea calității vieții;

4.

Posibilitatea

încadrării în ritmurile de dezvoltare ale SI

cerute de integrarea în UE,

pe

baza

politicilor

și

planurilor

de

acțiune

adoptate

(

eEurope2002,eEurope+,eEurope2005)

;

5.

Creșterea accelerată a cererii de produse și servicii în domeniul TIC, în întreaga lun1e.

2.5.4.

Amenințări

1.

Piața forței de munca 1n domeniul TIC, salariile mari în țările dezvoltate,

conduc la migrația tinerilor specialiști spre aceste țări ;

2.

Numărul

redus

de

politici

de

atragere

a

partenerilor

și

investitorilor strategici, comparativ cu alte țări europene,

(cu capital, tehnologie, piață), care să permiă dezvoltarea în țară a unor competențe pentru realizarea de sisteme, produse-program complexe și a dezvoltării infrastructurii informaționale, pe baza unor tehnologii avansate ;

3.

Decalajul tehnologic existent față de țările dezvoltate în domeniul cercetării, inovării.

În concluzie, prin strategia adoptată, trebuie să se învingă punctele slabe pe care

Ron1ân ia

le

are

în

acest

domeniu,

comparativ

cu

alte

țări,

și

să

se

fructifice oportunitățile existente. Amenințările sunt acele elemente care ar putea fi evitate prin sporirea și întărirea "punctelor tari" prezentate mai sus și prin alegerea unei strategii adecvate.

CAPITOLUL3

-

-

DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR, CA RAMURA ECONOMICA IN ROMANIA

Tranziția către Societatea Informațională presupune dezvoltarea domeniului TIC, care capătă o perspectivă de importanță vitală pentru dezvoltarea României.

Pe baza unor cercetări privind evoluția economiei în România în ultimii

150

ani, în

1995

s-a definit

"paradoxul economiei românești".

Acest paradox a rezultat din faptul

că, deși

în

perioadele ascendente

ale ciclurilor

economice,

precum

și în perioadele descendente ale acestor cicluri, la nivel global și European, România a avut ritmuri mai mari, respectiv mai mici, de dezvoltare, decalajul față de țările dezvoltate a crescut. Acest decalaj, exprimat prin criterii de eficiență, productivitate și nivel de trai, are o explicație posibilă și plauzibilă, în faptul că România, în momentele de răscruce

ale evoluției

nu s-a orientat

spre

realizarea

de produse

și servicii

de perspectivă, bazate pe cele mai noi tehnologii disponibile pe piață.

Perioada

pe

care

o

parcurgem,

care

marchează

trecerea

la

Societatea Informațională, definită ca societate a cunoașterii, presupune realizarea unor opțiuni

strategice

privind

realizarea de produse și servicii, cerute de

evoluția societății moderne, bazate pe TIC, caracterizate de valoare adăugată mare și consumuri reduse de materii prime și energie.

3.1.

Firmele și producția din domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

Numărul de societăți TIC*

1997

1998

1999

2000

2001

Hardware

286

205

224

232

288

Software

2093

2955

3408

4025

4864

Aceast domeniu a trecut

printr-un

proces dificil de adaptare și restructurare, care a evoluat satisfăcător spre acele zone ale pieții în care suntem competitivi, ca de exemplu, industria de software. Tabelul de mai jos confirmă acestă evolut , ie:

*societăți care au depus bilanțurile contabile

Sursa: Registrul Comerțului, Ministerul Finanțelor, aprilie

2002

Intre anii

1997

și

200 I

industria TIC din România a produs echipamente de calcul,

transmisii

date,

telecomunicații,

software

și

servicii

cu

o

rată

de

creștere pozitivă -

care a atins

66%

în anul

2001,

fată de

1999 -

ajungând la peste

2

mld. $ în

2001,

confom1 tabelului de mai jos:

Tabel: Producția TIC în România

(milioane

$)

1997

1998

1999

2000

2001

Echipamente de calcul

Echipan1ente de transn1isii date

225

198

218

400

460

Sen1iconductori

7

13

14

15

16

Echipamente de telecomunicații

407

510

440

515

570

Alte componente/subansamble

429

531

402

632

711

Echipamente de birotică

14

17

15

16

24

Aparate de măsură și control

88

81

81

122

132

Software și servicii informatice

50

60

100

150

200

Total

1220

1410

1270

1850

2119

Sursă: Ministerul Industriei și Resurselor,

2001

O analiză a datelor din tabelul de mai sus, relevă o serie de aspecte specifice.

Astfel, întreprinderile din domeniul

hardware, care au cunoscut o cădere puternică după 1989, au devenit profitabile prin asamblarea locală de echipamente, in1portate în principal din surse asiatice. Calitatea producției, eficiența procesului de asa1nblare, o proiectare inteligentă și

un

management eficient au dus la realizarea unor echipamente

de calcul și transmisii

date suficient de performante,

care au fost realizate în Rmnânia. Multe firme TIC au primit certificat ISO 9001, pentru acest tip de activitate, producând cca. 50.000 PC-uri anual.

Serviciile de configurare sisteme, vânzare de hardware, instalare, școlarizare și service sunt preluate de un număr de firme integratoare, din domeniul privat, care oferă aceste servicii inclusiv pentru produse software. Aceste firme au în jur de l 0-50 salariați și cifre de afaceri ridicate, datorită faptului că respectivele societăți prestează servicii și pentru firme de succes pe piața internațională.

Firmele străine, din domeniu, au o prezență activă în România, având cca. 50% din piața de

echipamente hardware, pe care le vând prin distribuitori sau asan1blori locali.

Industria de software

cunoaște o dezvoltare deosebită, existând aproxi1nativ 4800 de fin11e cu acestă activitate declarată. Problemele cu care se confruntă sunt legate de cadrul legislativ, precum și de migrarea personalului

înalt calificat. Se estimează că în sectorul software și servicii în informatică lucrau 15.000 angajați

în 1999,

17.600

angajați

în

anul

2000

și

peste

25.000

în

2001.

Efectivul

de informaticieni din România este în continuă creștere fiind determinat de creșterea pieței IT. Industria de software și servicii informatice dispune de resurse umane de înaltă calificare, dar trebuie să suporte o rotație de personal de cca. 40% din efectiv, datorită emigrării masive a specialiștilor.

Există un număr mic de mari societăți de software, cu aproape 400 de salariați și un număr mare de

societăți mici cu

max. 10 salariați. În termeni procentuali, 76% din firme au mai puțin de 1O salariați, 14% au între 1O și

50

de

salariați, 8% au între 50 și 100 de salariați și numai 2% au peste 100 de salariați.

Totuși, această industrie a realizat din producția de

software și servicii infonnatice aproximativ 150 mii.$ în 2000 și peste 200 mil. $ în 2001. Necesitatea de a implementa In aplicații infonnatice legislația românească, folosirea limbii române în interfețele cu utilizatorii, practicile administrative locale și mediul de afaceri au dezvoltat această industrie și pentru soluții autohtone. Piața de software și servicii infon11atice a fost în anul 2000 de 83 mil.$, comparativ cu 56 mil.$ în 1999, cu o creștere de 48% (în valori absolute 102 mii.$) în 2001.

Activitatea miciilor societăți se referă la dezvoltarea de software dedicat pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, construirea și încărcarea de baze de date cu un motor de căutare cunoscut și interfețe românești, vânzarea de software importat. In completare,

firmele

mari

oferă servicii

diversificate

de consultanță,

modelare, dezvoltare,

implementare,

integrare, testare, reinginerie,

întreținere. Aceste finne dezvoltă aplicații și instrumente

bazate pe tehnologii web, aplicații de cmnerț electronic, afaceri electronice, proiectare, dezvoltare pentru arhitecturi distribuite etc. Astfel, în aceste firme s-a concentrat segmentul majoritar al producției de software și servicii TIC.

Industria de software a cunoscut o creștere exponențială și datorită faptului că mari le corporații

producătoare

de software au folosit mâna

de lucru

ieftină și profesional elevată din România, pentru dezvoltarea de software offshore.

Toate marile companii internaționale de software sunt reprezentate în țară și folosesc serviciile unor distribuitori sau dezvoltatori de produse pentru vânzarea și irn . ple1nentarea în România de produse software. Acesta este un segment de piață care ocupă o parte semnificativă _ a forței de muncă specializată în domeniul TIC. Totuși, rămâne

un

potențial

de forță de

muncă superior calificată,

care este capabil

să dezvolte produse competitive și de înaltă tehnicitate.

Industria de software are o perspectivă certă de dezvoltare în România.

3.2.

Piața în domeniul Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor

Piața de TIC în anul

200 I pentru România a fost de

2627

milioane euro și este evaluată

la

3078

milioane euro în

2002,

cu o rată a creșterii de

17%,

cu unnătoarea structură:

Piața românească de TIC

(Valoarea în mil.euro)

Nr.

PRODUS

ANUL

Crt.

1999

2000

2001

2002*

2003*

1

Echipamente de calcul Hardware

Servere

PC-uri și stații de lucru/alte asemănătoare

141

33

108

153

32

120

180

38

142

190

44

146

201

49

152

2

Echipamente de transmisii date Hardware

LAN Hardware

Alte echipamente pentru transmisii date

74

11

63

91

12

79

114

14

100

145

15

130

160

16

144

3

Software și Servicii

Produse Software Servicii informatice

58

28

30

76

34

42

90

42

48

105

50

55

121

56

65

4.

Echipamente de telecomunicații

(centrale PBX, echipainente de

rutare, etc)

384

503

622

708

738

5.

Echipamente terminale

Seturi telefoane mobile

Alte echipamente ten11inale

153

86

67

193

115

87

215

128

87

208

109

99

208

106

102

6.

Servicii carrier

943

1188

1472

1816

2158

7.

Servicii telefonice (incluzând servicii Internet și on-line) Servicii de telefonie mobilă

Servicii pentru linii închiriate și comutare de date

Servicii CATV

477

528

613

747

847

319

476

644

824

1030

19

26

34

43

55

128

158

181

202

226

Echipamente de birotică

Copiatoare

Alte echipainente birotică

50

17

33

45

15

30

48

16

32

51

17

34

55

17

38

TOTAL

1729

2158

2627

3078

3481

* Valori estimate

Sursa: Electronic Year Book, European Information Technology Observatory­ EITO, 2002

In anul 2001, piața de calculatoare (hardware) a fost de 180 mil.Euro, cu o creștere de 17% față de anul 2000. Piața pentru software standard a fost evaluată la

42 rnil.Euro în 200 I, iar piața de servicii informatice la 48 1nil.Euro. Pentru anul 2002 se estimează o creștere de 14-15% pentru acest sector, respectiv la cca. 52 -55 rnil. Euro.

3.3.

Estimarea evoluției pieței Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din România

Piața de TIC în România trebuie evaluată în perspectiva a cel puțin 2-3ani, până în 2004-2005, pentru a defini orientările și opțiunile strategice, asociate cu direcțiile

de acțiune

necesare

pentru realizarea obiectivelor

prioritare,

legate de dezvoltarea acestui sector în țară. În termeni generali, factorii determinanți ce definesc piața sunt:

1.

Cerintele

(cererea),

definite prin așteptările consumatorilor de TIC, satisfăcute prin cumpărarea și utilizarea de servicii și produse. Cererile există în fiecare potențial utilizator de TIC sau pot fi stimulate prin educație și prin alte metode specifice pieței;

2.

Competitia,

a cărei existență conduce la scăderea prețurilor, creșterea calității produselor și serviciilor și implicit a satisfacției cetățenilor;

3.

Dimensiunea

pietei,

definită

prin

volumul

vânzărilor

1

care

se

pot

realiza, exprimat atât prin numărul de cumpărători, cât și prin cantitatea sau frecvența în cumpărarea de bunuri și servicii TIC pe o anumită perioadă.

În evaluarea de ansamblu a pieței TIC ca piață industrială, trebuie să fie avută în vedere proporția diferitelor categorii de consumatori/utilizatori. In cadrul țărilor dezvoltate aceasta este de: cca 25% pentru fiecare din domeniile industrial și financiar-bancar (îtnpreună

50%), cca 17% pentru domeniile comerț și sector public (împreună

34%). În România, datele preliminare furnizate de INSE pentru 2001 aferente dotării tehnice și numărului de utilizatori Internet din întreprinderile cu peste 50 de salariați sunt prezentate în continuare:

1)

(Volumul vânzărilor= Nr. cumpărătorilor x Rata de cumpărare).

Activitate

Utilizatori Internet

(

număr)

Dotare la 31 decembrie 2001 (număr PC, servere,

calculatoare personale)

1998

2001

1998

2001

Industrie-construcții

3774

30502

57383

101159

Comert

1085

7427

9171

21753

Servicii

4989

20214

27534

50153

Asigurări

și

bănci

1026

6034

29586

34620

(sursa: date preliminate INSE,

2001)

Astfel, numărul de utilizatori Internet în cadrul întreprinderilor cu peste

50

de

angajați

a

crescut

de

6

ori,

față

de

1998,

iar

numărul

de

PC-uri,

servere

și calculatoare a crescut, pentru aceeași categorie de întreprinderi, cu

70%,

față de

1998.

Utilizatorii Internet din cadrul întreprinderilor cu peste

50

de angajați sunt structurați după cum urmează:

48%

în industrie și construcții,

12%

în comerț,

31%

în industria de servicii,

9%

în domeniul bancar și de asigurări.

Dotările cu calculatoare personale, servere sau PC-uri este structurată, (pentru întreprinderi cu peste

50

de angajați), pe domenii după cum urmează:

49%

în industrie și construcții,

10%

în comerț,

24%

în industria de servicii și

17%

în domeniul bancar și de asigurări.

O dezvoltare cu participare semnificativă la PIB a domeniului TIC nu

poate fi concepută fără o penetrare pe piața externă, dominată de firmele localizate în țările dezvoltate în prinipal, fapt ce impune ca stategie trei opțiuni:

•

cooperarea cu firmele prezente pe piața ext rnă, oferind acestora avantaje competitive în special prin valorificarea forței de muncă cu pregătire superioară, cât mai bine plasată în ierarhia valorii adăugate la produsele și serviciile folosind TIC;

•

ocuparea unor nișe ale pieței externe, prin oferte atractive, în condițiile asigurării unei infrastructuri de comunicații la nivelul celor existente în țările dezvoltate;

•

concentrarea

pe realizări în domenii care presupun

valorificarea superioară

a

cunoștințelor

și

forței

intelectuale

("Knowledge

-

intensive

fields"), care pot transforma

aptitudinile

intelectuale

în valoare

adăugată

pentru

produse

și

servicii

specifice

societății informaționale, cu obținerea unui profit și a unei poziții favorabile pe plan internațional (ca țară exportatoare de "bunuri cultural-intensive").

Piața internă poate fi analizată cantitativ prin statisticile existente*, până în anul

200

I și prin ritmuri posibile de dezvoltare fie la nivelul mediu prognozat pentru țările vecine și cele din UE, fie cu ritmuri de

2-3

ori mai

mari.

Volumul total al cheltuielilor în domeniu TIC în Europa Centrală și de Est (ECE)

în

2001

a

fost

de

cca

9.153

mii.

EURO,

cu

o

creștere

maximă

în

zona serviciilor

de cca

19%.

La

acest indicator,

se pot prevede

următoarele

niveluri

și ritn1uri pentru Ron1ânia:

Cheltuieli TIC

ca% din PIB

în 2001

Cheltuieli TIC pe cap de locuitor (EURO)

2001

2002

2003

2004

Cu rată de creștere 20%

1,3

19

22,8

27,4

32,9

Cu rată de creștere 50%

1,3

19

28,5

42,75

64,12

Piața TIC din România este evaluată pentru anul 2001 (EITO-2002) la 2627 mii.Euro, iar piața serviciilor Internet în 2001, este evaluată

la 37,2 mii. Euro, urmând să atingă 38 mii. Euro în 2002.

In ipoteza unor ritmuri de 20% și respectiv 50% creștere anuală se poate

.

.

20%

50%

2001

2002

2003

2004

2001

2002

2003

2004

Adrese Internet înregistrate (Web site)

1,2

1,44

1,73

2,08

1,2

1,8

2,7

4,05

Utilizatori Internet înregistrați (IP)

33

39,6

47,52

57,03

33

49,5

74,25

111,4

Calculatoare de tip PC

39

46,8

56,16

67,4

39

58,5

87,75

131,6

Linii telefonice

177

212,4

254,9

305,9

177

265,5

398,2

597,3

Telefoane mobile

162

194,4

233,3

279,96

162

243

364,5

546,8

ajunge la:

I

(nr. /1OOO locuitori)

•

Surse: IDC, Banca Mondială, ANISP, Studiul Roland Berger.

În condițiile creșterii anuale cu rata 50%, în 2004, România poate depăși nivelul mediu pe ansamblul statelor CEE. .În valori absolute (mii de calculatoare de tip PC) piața românească poate depăși piețele țărilor amintite cu mențiunea că acestea au un număr mai mic de locuitori:

(mii PC)

Ani

Rată de creștere

2001

2002

2003

2004

20%

880

1056

1237,2

1485

50%

880

1056

1980

2970

La acest

indicator

(CAGR: 50%), în 2003, România

depășește ca dimensiune a pieței nivelurile atinse de Republica Cehă și Ungaria din anul 2002, cu un CAGR de 20%.

Proiectele guvernamentale anunțate în 2001, asociate cu cadrul legal și de reglementări prevăzut cu creșterea economică în domeniile mari consumatore de TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finanțe-bănci, comerț etc.) pot asigura ritmuri de recuperare a rămânerii în urmă a țării în acest domeniu la cei mai mulți indicatori.

Cerințele în domeniul B2B se preconizează a reprezenta cca. 95,6% din valoarea totală

a

pieței de e-Business în țările amintite, cu o rată de creștere anuală de cca 50%, depășită

însă

de creșterea aplicațiilor B2C ca ritm (cca. 170% în următorii trei ani), însă nu în valori absolute.

In 2001, s-au realizat tranzacții B2C în valoare de cca. 2 inil. EURO, față de 16 mil. EURO în Republica Cehă, 7,4 în Slovacia și 8,6 în Ungaria. Se apreciază

că

domeniul comerțului electronic

va reprezenta un segment

important

al pieței interne

și

externe, impunându-se măsuri și acțiuni ferme de

susținere și

stimulare

a

domeniului.

Dacă

se consideră

datele din

Yearbook of World

Electronic,

ale

Ministerului Industriei

și

Resurselor din 2000 și cu estimările pentru 2001, se pot

evalua

următoarele dimensiuni ale ofertei în domeniul TIC:

Produse și servicii TIC

(mil. USD)

Ani

și

rate de creștere

Produse

și servicii

2001

2002

2003

2004

20%

50%

20%

50%

20%

50%

Echipamente

de calcul

460

552

690

662,4

1035

794,9

1242

Componente

active

16

19,2

24

23,4

28,8

28

34,56

Echipamente

de telecomunicații

570

684

855

820,8

1282,5

984,9

1923,7

Componente și

subansamble

711

853,2

1066,5

1023,8

1605

1228,6

1867,4

Echipamente

de birotică

24

28,8

36

34,56

54

41,5

81

Aparate

de măsură și

control

132

396

198

475,2

297

570,2

445,5

Software și servicii

inforn1atice

200

240

300

288

450

345,6

675

TOTAL

2119

2773,2

3169,5

3328,2

4752,3

3993,7

6269,16

Considerând un ritm mediu anual de 50% și pornind de la un volum al produselor și

serviciilor estimat

în 2001 de 2119 mii. USD,

se

ajunge în 2004 la un

total

de 6269 mil.

USD.

La această dimensiune a pieței interne (cca. 6300 mil. USD)

ar

trebui

obținut

un

volum

la export de produse și servicii, în special în domeniul

aplicațiilor și software-ului,

de minimum 3000 mil. USD

(:::::

50%) ,

în vederea

acoperirii eforturilor care

se fac pentru dezvoltarea infrastructurii

informaționale și

de

comunicații,

precum

și

în domeniul educației și formării de specialiști pentru a fi Ia nivelul cerințelor din

UE.

3.4.

Evaluarea potențialului de export în domeniul Tehnologiei Informației și Cornunicațiilor

Domeniul TIC va trebui susținut să atingă

,parametrii

de performanță

corespunzători

unui

volum

de export ridicat. In notația de la 1 la 1 O,

acești

parametri

au,

pentru România,

comparativ

cu

alte țări

din diferite zone geografice, următoarele

valori*:

•

lnternational

Trade Center, Martie 2002, Bucharest, anexa 8 din volumul

Information Technology

-

Country Profil Export Potential

(Romănia)

Nr crt

Țara

Parametrul

= ....

(

a

o

....

- " C " !J ' ·

=

.. C . ! . J.

= rl'.l.

= "0

= -

C!J

....

rFJ

ț:)

Q)

Q)

" o "'

.. C . J .

;,<

QÎ

1.

Avansul tehnologic (capacitatea de C&D, inovare, marketing și comercializare pentru C&D)

6

4

8

7

10

8

7

2.

Mediul de afaceri (stabilitatea economică și legislativă, transparența legislației, infrastructura informațională și de comunicații

5

4

5

8

9

7

8

3.

Dreptul de proprietate intelectuală (nivel de protecție, sancțiuni)

4

2

5

9

9

8

7

4.

Deschiderea pieței (barierele non-tarif pentru produse și servicii TIC din alte țări)

8

8

5

6

7

5

7

5.

Pregătirea/deschiderea pentru e-Business (legi privind semnatura digitală, certificarea și autentificarea, securitatea

informațională)

4

3

5

8

10

5

5

6.

Competitivitatea națională în domeniul TIC (calitate, preț, timp de livrare, imagine pe

piață - brand image)

5

4

5

9

10

9

8

7.

Avantaje naționale specifice (cultură, creativitate, acces la capital, limbi străine

folosite, acorduri cu OMC)

7

6

5

8

10

7

7

8.

Indicele de clasificare după potențialul de export

6

4

8

9

10

9

8

1-4 capacitate redusă

5-6

capacitate medie 7-1 O

capacitate mare

Se poate observa că principalii parametri care determină potențialul de export sunt:

1.

Avansul tehnologic

, obținut prin efort de Cercetare/Dezvoltare propriu sau în alianțe cu parteneri strategici (exemplul Rusiei, Koreeii, Mexicului, Finlandei);

2.

Mediul de afaceri

( exemplul Finlandei, Koreeii, Mexicului)

3.

Dreptul de propietate

( exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic)

4.

Pregătirea pentru e-business

(exemplu: Finlanda)

5.

Competitivitatea națională în TIC

(exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic)

6.

Avantaje naționale specifice

(exemplu: Finlanda, România, Koreea, Mexic).

CAPITOLUL4

ORIENTĂRI ȘI OPTIUNI STRATEGICE ÎN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI DE COMUNICAȚII ÎN ROMÂNIA

Societatea Informațională se bazează pe o

abordare orientată către cetățeni. Această abordare trebuie să asigure integrarea cunoașterii și experienței cetățenilor în acest proces, ca o forță conducătoare către o nouă societate, bazată pe cunoaștere.

Societatea Informațională este bazată pe partajarea informației și participarea în condiții egale a tuturor componentelor societății, Guvern, sector privat și societate civilă. Contribuția acestor componente este vitală în eforturile de a permite tuturor cetățenilor să beneficieze de serviciile Societății Informaționale.

Definirea direcțiilor

principale pentru strategia de dezvoltare a Societății Informaționale are la bază unnătoarele cerințe:

■

Asigurarea accesului la informații și la cunoaștere

Indivizii

și

organizațiile

trebuie

să

beneficieze

de

accesul

la

informație

și

la cunoaștere, cu precădere în domeniul public. Informația trebuie să fie ușor accesibilă. Statul trebuie să

extindă oportunitățile de furnizare a informațiilor pentru toți, pnn crearea de conținut digital.

■

Dezvoltarea capacității umane prin educație, instruire și formare

Cetățenii trebuie să aibă

acces la dobândirea noilor abilități în scopul de a participa activ la Societatea Informațională și să beneficieze pe deplin de posibilitățile pe care aceasta le oferă. Aceste abilități vor fi obținute în școala primară, generală și în liceu, în cadrul formării Ia locul de muncă, dar pot fi obținute și prin educație continuă și la distanță.

■

Dezvoltarea

capacității

naționale

de

cercetare-dezvoltare

și

inovare

în domeniul TIC

Politicile guverna1nentale trebuie să susțină întărirea capacității de CD și inovare în domeniul

TIC, pentru a pennite realizarea

unor

progrese

semnificative

pe plan național,

ca

și

creșterea

capacității

de

integrare

și

a

competitivității

pe

plan internațional în aceste domenii cu impact major în dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere.

■

Crearea

unui

mediu

favorabil

de

dezvoltare,

inclusiv

cadrul

legal,

de reglementări și politici generale

Pentru a maximiza beneficiile sociale și economice ale Societății Infonnaționale, Statul trebuie să creeze un mediu de încredere, transparent și un cadru legal și de regle1nentare ne-discreționar, care să încurajeze inovația tehnologică și competiția, și astfel să încurajeze investițiile necesare, în principal din partea sectorului privat, pentru dezvoltarea infrastructurii și a noilor servicii.

■

Promovarea serviciului universal la un preț accesibil

O infrastructură dezvoltată în mod adecvat reprezintă o precondiție pentru accesul sigur și ieftin la informație, de către toate componentele societății. Imbunătățirea conectivității prezintă o importanță specială și este atât responsabilitatea sectorului

privat cât și a sectorului public, între care se pot dezvolta parteneriate, inclusiv pentru dezvoltarea comunităților locale.

■

Imbunătățirea

securității

informației

la

nivel

global

și

a

rețelelor

de comunicații

Societatea Infonnațională presupune îmbunătățirea potențialului creativ al oamenilor și

a

modului

în

care circulă

informația.

În același

timp,

siste1nele

globale

de comunicații și de informare pot fi utilizate și în scopuri incompatibile cu cele pentru care au fost dezvoltate.

Este necesar ca Statul să acționeze hotărât pentru a preveni utilizarea rău-intenționată a resurselor informaționale și a tehnologiilor.

4.1

Obiective globale și priorități

Utilizarea largă a tehnologiilor informaționale și de comunicații (TIC) conduce la implicații

profunde în viața social-economică și la transformări

fundamentale

în modul de a realiza produsele și serviciile, în comportamentul uman. Valorificarea superioară

a

acestor

tehnologii

poate

asigura

un

progres

economic-social

ce caracterizează Societatea Informațională, cu condiția îndeplinirii unor obiective și orientări de natură strategică și prin politici adecvate stării societății în care trăim:

1.

Consolidarea democrației și a institiuțiilor statului de drept

prin participarea cetățenilor la viața politică și facilitarea accesului nediscriminatoriu la informația publică,

i1nbunătațirea

calității

serviciilor

publice

și

modernizarea

administrației publice ( e-govern1nent, e-administration) ;

2.

Dezvoltarea economiei de piață și trecerea progresivă la noua economie

creșterea competitivității agenților economici și crearea de noi locuri de muncă în sectoare de înaltă tehnologie prin dezvoltarea comerțului electronic, tele-lucrului , a unor noi 1netode de management a afacerilor, de management financiar și a resurselor umane, integrarea capabilităților TIC în noi produse și servicii , dezvoltarea sectorului TIC.

3.

Creșterea calității vieții

prin utilizarea noilor tehnologii în domenii precum : protecția socială, asistența medicală, educație, protecția mediului și monitorizarea dezastrelor, siguranța transporturilor etc. și pe această cale

integrarea

în structurile euro-atlantice

și în Societatea Informațională Globală.

4.

Consolidarea

și

dezvoltarea unei ramuri a economiei naționale care să asigure realizarea de produse și servicii competitive pe piața internă și externă,

cerute de evoluția lumii contemporane. O ramură a economiei bazată pe produse și servicii care valorifică TIC pe piața internă și, mai ales, la export, ar permite ocuparea resursei umane în activitățile caracterizate de eficiență maximă, comparativ cu alte ramuri, prin faptul că produsele și serviciile specifice SI conțin o cotă ridicată a valorii adăugate,

asociată

cu consumuri

minime

de resurse

materiale

și de energie.

O asem·enea

opțiune

corespunde

previziunilor

privind

evoluția

societății

umane

în secolul XXI, fiind susținută de experiența ultimilor zece ani în

țări de dimensiuni n1ici, cun1 sunt Irlanda, Finlanda sau Israelul.

In ulti1nii ani au intervenit schimbări importante în evoluția societății, cu un in1pact n1ajor asupra modului în care gândim, muncim, interacționăm, petrecem timpul liber și în mod special, asupra modului în care realizăm lucrurile și serviciile. Schimbările majore care au impus acest impact și care vor marca evoluția societății în perspectiva noului mileniu sunt legate în principal de globalizarea competiției și a piețelor și de progresele obținute în domeniul TIC.

In acest context ce definește Societatea Informațională, asistăm la i1npunerea cunoașterii ca un factor critic, determinant, al creșterii economice și al standardului de viață, fapt susținut prin consens în declarațiile din ultimii ani ai OECD și WB. Cunoașterea acumulată în lume poate fi transformată în bunuri

și

servicii de către cei care au acces la această cunoaștere prin noile TIC. De la o diviziune a lumii în raport cu accesul la cunoaștere și la utilizarea noilor TIC

("global digital divide")

se poate ajunge prin strategii adecvate, elaborate la nivel național și global, la noi oportunități oferite dezvoltării societății la nivel planetar

("global digital opportunity"),

așa cum se arată la "The Okinawa Summit of the G7/G8", în iulie 2000. Cunoscutul dicton

"cunoașterea este putere"

devine o realitate

în condițiile Societății Infonnaționale și a globalizării. Globalizarea și noile TIC impun realizarea produselor și serviciilor la nivelul standardelor existente pe piața externă/globală, în special pe piața internă a UE, în care aceste standarde sunt la nivelul cel mai ridicat.

5.

Realizarea produselor și serviciilor inovative la acest nivel nu se poate asigura decât prin

menținerea

și

dezvoltarea unei capacități de cercetare-dezvoltare­ inovare

susținută de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri și servicii. Conștientizarea acestei stări impune elaborarea unei strategii a dezvoltării econorn_iei naționale și a unor sectoare viabile ale acesteia care să facă față c01npetiției pe piața internă și externă, mai ales a UE.

Având exe1nplul țărilor amintite mai sus (Irlanda, Israel, Finlanda), România trebuie să facă o opțiune fundamentală pentru dezvoltarea unei ramuri a econom1e1 care

să

realizeze

produse

și

serv1c11

bazate

pe

TIC,

cerute

de

Societatea Informațională.

4.2

Opțiuni strategice pentru dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informației

și

Comunicațiilor

Plecând

de

la

poz1ț1a

actuală

a

României

în

statisticile

privind

Societatea Informațională , realizate pentru țările candidate la aderarea în UE, se impun opțiuni majore și rapide, care să permită recuperarea rămânerilor în unnă și obținerea unei poziții pe măsura potențialului de care dispune țara.

4.2.1.0pțiuni în domeniul hardware

In domeniul hardware este greu de conceput o dezvoltare altfel decât alături de un investitor strategic (dispunând de capital pentru echipamente, tehnologii avansate, piață) care să fie motivat, în primul rând printr-o prezență semnificativă pe piața internă, departe de a fi saturată. În acest domeniu pot fi alese unele nișe pe piața internă sau la export, pentru produse care pot fi menținute prin cercetare-dezvoltare­ inovare, la un nivel competitiv ridicat, pe durate medii-lungi.

O altă opțiune în domeniul fabricației ar fi aceea pentru o poziție de furnizor pentru anumite componente și subansamble, cu un nivel de competitivitate corespunzător, susținut de asemenea prin activități de cercetare-dezvoltare-inovare.

În concluzie,

pentru acest do1neniu,

se poate continua fabricația de asamblare,

cu componente și subansainble de import, pentru cerințele pieței interne și, eventual, un export

nesemnificativ pentru produse complexe, însă cu o poziție satisfăcătoare de subfurnizor pentru anumite componente și subansamble.

4.2.2. Opțiuni în domeniul software

In domeniul software există un potențial deosebit și o perspectivă ce poate fi atinsă numai printr-o abordare realistă, pragmatică. Plecând și de

la

evaluările unor experți străini*

asupra

stării acestui domeniu, se pot recomanda câteva căi de urmat, ținând cont de piață (internă, externă) și tipul activității cerute pentru a satisface cererea (activități de tipul serviciilor și activități mai complexe care urmăresc realizarea de produse-program standard, pe domenii de aplicație). În acest cadru se pot defini patru opțiuni:

A.

Servicii la cerere pentru piața internă

B.

Produse-program complexe pentru piața internă

C.

Servicii la cerere pentru piața externă

D.

Produse-program complexe pentru export

Pe baza acestor opțiuni se pot

defini mai multe strategii, cu scenarii posibile de realizare:

1.

O strategie orientată pe cererea pieței interne,

bazată pe opțiunile A și B, care presupune înlăturarea unor bariere care se opun dezvoltării acestei orientări, cu1n

ar fi:

costurile mari presupuse de realizarea de produse program complexe, cu o pregătire corespunzătoare a specialiștilor implicați (analiști și proiectanți de aplicații și sisteme complexe, alături de programatori-codificatori), inclusiv a n : ianagementului de proiect;

preferința pentru software de import;

pirateria și di1nensiunea încă redusă a pieței interne pentru produse program complexe;

insuficiența educare a consumatorilor în domeniul comerțului electronic; absența unor informații de piață suficiente și seminificative, care să permită planificarea și realizarea, mai ales de produse program complexe.

2.

O strategie orientată pe export,

bazată pe benefică și pieței interne, însă cu necesitatea

opun

și dezvoltării acestei orientări, cum ar fi:

opțiunile C și D, care poate fi înlăturării unor bariere care se

asigurarea

unei

infrastructuri

informaționale naționale

la

nivelul

țărilor dezvoltate;

asigurarea unor cercetări de piață și a unor contacte cu parteneri externi; dezvoltarea pieței interne la nivelul cerințelor pieței externe;

susținerea obținerii

unor profituri care să permită dezvoltarea mai rapidă, datorită

intrării

mai

târziu

pe

piață

(time-to-market

întârziat

față

de cornpetitori);

restructurarea pregătirii specialiștilor pentru activități presupuse de cele două opțiuni.

Richard Heeks & Mihaiela Grundey: "România, Hardware and Software lndustry", 1998, IDPM-UK

"Remania at the Cuting Edge of Information Technology", World Bank Groups, May 2000, Washington DC.

Oportunități și limitări în dezvoltarea economiei Internet în România. Roland Berger Strategy Consultants, Oct. 2000.

În concluzie,

pentru

acest domeniu, se pot proiecta mai multe căi de unnat cu următoarea ordine de priorități:

1.

Consolidarea elaborării de

Servicii la cerere pentru piața internă

pentru acele servicii care sunt competitive pe piața internă;

2.

Trecerea la

Export de servicii,

în diferite formule, care să permită cunoașterea pieței și acumularea de know-how;

3.

Trecerea la elaborarea de

Produse-program complexe pentru piața internă,

ceea ce presupune consolidarea firmelor românești pe piața internă și asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialiști în domeniu (analiști și proiectanți de aplicații complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităților CD și de inovare,

în

special

la

nivelul

agenților

economici

de

profil,

dezvoltarea parteneriatelor strategice

4.

Trecerea la elaborarea de

Produse-program complexe pentru export,

ceea ce presupune

consolidarea

firmelor

românești

pe

piața

externă

și

asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialiști în domeniu (analiști și proiectanți de aplicații complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităților CD și de inovare

,

în

special

la

nivelul

agenților

economici

de

profil,

dezvoltarea parteneriatelor strategice pe plan internațional, în special în nișe de piață care pot oferi avantaje competitive României;

Se remarcă faptul că pentru primele trei căi prezentate (1,2,3), există o experiență pozitivă în țară, care trebuie stimulată și generalizată, inclusiv prin crearea de parcuri științifice și tehnologice în domeniul software în marile orașe

și centre universitare, pentru a valorifica și stabiliza tânăra generație de specialiști, care se pot forma și afirma în țară.

4.3

Scenarii

privind

dezvoltarea

domeniului

Tehnologiei

Informației

și Cornunicațiilor

Pe ansamblul celor două domenii prezentate, fabricația de echipamente și software, din punctul de vedere al strategiei și politicii guvernamentale există mai multe scenarii de sprijin, cu tot atâtea căi de urmat:

Scenariul cu acțiuni "în forță",

de tipul economiilor centralizate;

Scenariul cu acțiuni de urmărire pasivă ("laisser faire")

a evoluției dmneniilor considerate, care se poate numi al "statului minimal" (ca intervenție);

Scenariul cu acțiuni promoționale, de incurajare și motivare prin mecanisme de

piață

a

realizării

obiectivelor

urmărite,

care

se

poate

numi

al

"statului promoțional".

Calea scenariului "în forță" este de neconceput în cadrul noii orientări a țării, iar calea scenariului

"statului

minimal" ar însemna o desconsiderare a interesului

național , România urmând a face ceea ce nu au făcut economiile cele mai liberale, în USA, Japonia, UK, care au sprijinit începând cu anii '50-'60 domeniul TIC prin progran1e speciale și fonduri pentru cerecetarea-dezvoltarea universitară și

de firmă cu fonduri i1npresionante. Calea "statului minimal"

ar însemna o rămânere în unnă inadimisibilă cu

pierderea

de timp

la scară

istorică.

Se pune deci

problema

urmării

unei

căi a statului promoțional, care să valorifice la maximum ceea ce poate oferi statul și piața într-o perioadă de timp cât mai scurtă.

Pentru

a urn--ia această cale, trebuie să se plece de la o evaluare corectă / obiectivă

a

stării

indicatorilor

ce

definesc

SI

și

să

se

asigure

la

nivelul

factorilor con--ipetenți

(Guvern,

Parlament,

Asociații

profesionale

si

patronale),

intervent11 pro1noționale pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei bazate pe TIC prin:

•

asigurarea unei infrastructuri informaționale naționale la nivelul țărilor dezvoltate

•

sti1nularea invesțiilor în domeniul TIC;

•

asigurarea

pregătirii

și

competențelor

cerute

pentru

opțiunile

strategice

din don--ieniul software-ului;

•

stin--iularea cercetării -

dezvoltării pentru a susține exportul în domeniul TIC și cooperarea internațională;

•

realizarea de studii de piață în domeniul TIC;

•

acțiuni

promoționale

pe

piața

externă

și

încurajarea

producției

destinate exportului;

•

asigurarea dreptului la proprietate intelectuală și reducerea pirateriei software;

•

sprijinirea

firmelor

autohtone

de

produse

și

servicu

TIC

și

încurajarea pa1·teneriatelor

care să faciliteze

transferul de tehnologie (know-how), inclusiv externalizarea anumitor servicii (outsourcing);

•

asigurarea restructurării și privatizării :firmelor de stat din don--ieniul TIC

și crearea unor parcuri științifice

și tehonologice în domeniu;

•

asigurarea

cadrului

legal

și

al

reglementărilor

cerute

de

utilizarea

TIC

și

de dezvoltarea SL

În concluzie, se poate spune că trecerea de la "statul proprietar/autoritar" la "statul

pro1noțional'' trebuie să se facă direct, evitând faza intermediară a "statului 1ninin--ial'\ care ar însemna pierderea unui timp prețios în consolidarea și dezvoltarea unei ra1nuri a economiei care sa realizeze produse și servicii competitive în condițiile globalizării, cerute de Societatea Informațională.

În aceste condiții, urmărind și natura intervențiilor protnoționale prezentate n--iai sus, rezultă câteva orientări care, la rândul lor, generează acțiuni și proiecte, cu responsabilități, resurse și indicatori de urmărire și evaluare, cu prioritate privind:

-

•

dezvoltarea in.fi astructurii ieforrnaționale

într-un rit1n accelerat, însă asociat cu realizarea

condițiilor

de

valorificare

a

infrastructurii

prin

servicn

cu

valoare adăugată care să motiveze investițiile, mai ales dacă sunt de stat sau cu garanții

guvernan--ientale;

con1,pletarea

și

consolidarea

cadrului legislativ

și

de don,eniului

TIC

și

a

i1npactului

acestor

tehnologii econo1nică;

reglen1,entări specifice

în dezvoltarea

social-

•

stinn,tlarea

cererii pe piața

internă

din

partea

agenților

economici,

sectorului public(prin

cerere

agregată)

și

la

nivel

de

fan--iilie/persoană,

în

paralel

cu fncuraJarea exportului și pătrunderii pe piața externă,

inclusiv în parteneriat cu firme de prestigiu care dispun de capital, tehnologii avansate și piață;

•

orientarea forn1,ării de specialiști

pentru a permite in--iplicarea într-un tin--ip minin--i Ia realizarea de produse și servicii specifice TIC, în partea superioară a ierarhiei valorii

adăugate

(fazele

de

specificare-concepție-proiectare),

scutind

firmele rornâncști de cheltuieli suplimentare și pierdere de timp în raport cu competiția, la livrarea de produse și servicii pe piața internă și la export.

Pe acest fundal de sprijin și condiții favorabile promovării

domeniului TIC, fin--i--iele pot

adopta diferite

s1:ra1:egii de

dezvol1:are:

1.

Realizarea

de produse complexe, de un interes mai larg în utilizare, pe baza

unor

activități

de

cercetare-dezvoltare

propru

și

în

cadrul

unor proiecte costisitoare, însă cu o valoare adăugată n--iare;

2.

Realizarea de produse și servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, în urma analizei realizate

în--ipreună cu aceștia;

3.

Realizarea

de

produse

prin

generalizarea

unor

soluții

rezultate

dintr-o experiență

anterioară,

prin

ceea

ce

s-ar

nurni

"servicii

transfon--i--iate

în produse", care satisfac o cerere curentă a unui client;

4.

Realizarea și dezvoltarea de aplicații pe baza unor tehnologii și orientări noi, a unei inovări ce rezultă dintr-o cercetare proprie sau valorificată de la instituții

de cercetare-dezvoltare prin costuri mai mici, dacă cercetarea­ dezvoltarea

a

fost

susținută

de

programe

guvernatnentale

(de exemplu progran--iul INFOSOC).

Pe baza obiectivelor globale specifice evoluției societății moderne către o societate infonnațională ca societate bazată pe cunoaștere, precu1n și a opțiunilor strategice posibile a fi adoptate în Ro1nânia, se poate trece la definirea și selectarea unor

obiective prioritare,

specifice/adaptate țării noastre, susținute de direcții de acțiune, cu responsabilități, ter1nene și resurse necesare, cu un sistem adecvat de evaluare și urmărire a obiectivelor propuse.

CAPITOLULS

OBIECTIVE PRIORITARE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE

5.1

Consolidarea infrastructurii informaționale naționale și a industriei TIC

Consolidarea infrastructurii informaționale naționale,

va unnări cu prioritate dezvoltarea infrastructurii de comunicații la nivelul cerințelor actuale.

a)

Furnizarea de servicii de comunicații pe scară largă

Expansiunea

economiei

bazate

pe cunoaștere

are

loc

în

contextul

în

care majoritatea

țărilor candidate

la integrarea în UE nu au liberalizat încă sectorul

de telecomunicații și înaintea transpunerii și implementării aquis-ului, nu numai pentru telecon1unicații, ci și pentru alte sectoare. Există o nevoie primară de a asigura tuturor cetățenilor

posibilitatea

serviciilor

de

comunicații

accesibile,

așa

încât,

info­ excluderea să fie evitată. România trebuie să asigure tuturor

cetățenilor

accesul

la servicii de telecomunicații de bună calitate și accesibile tuturor. Soluția nu se va baza probabil

numai pe rețele fixe, ci pe o varietate de tehnologii (fixe, mobile, cablu TV). Jn acest scop direcțiile de acțiune, pe termen scurt și mediu sunt:

Nr. crt.

a. l

a.2

a.3

a.4

a.5

a.6

a.7

a.8

Promovarea și susținerea unei piețe

Ministere de deschise și concurențiale pentru servicii

resort, ANRC, ale societății informaționale și de

Sector privat comunicații , care să poată asigura

prestații de calitate la tarife avantajoase, coerente și accesibile

Dezvoltarea de tehnologii și servicii noi

Ministere de ale societății informaționale

resort, ANRC,

Sector privat

Accelerarea și liberalizarea completă a

Ministere de sectorului de telecomunicații

resort, ANRC,

Sector privat

Dezvoltarea accelerată a rețelei publice

MCTI,,

de telefonie, prin asigurarea

unui

ritm

ANRC, Sector anual de 500.000 noi abonați telefonici

privat

Asigurarea serviciului universal de

MCTI, ANRC, telefonie, prin telefonizarea localitățiilor

Sector privat cu o populație de peste 1OOO de locuitori

Asigurarea disponibilității serviciilor

MCTI, ANRC, telefonice de baza capabile să permită

Sector privat accesul la Internet

Inființarea de centre publice de acces la

MCTI, MAP, resurse Internet și multimedia, având în

MEC, Sector vedere și zonele mai puțin favorizate

privat

Inființarea rețelei naționale de

MAP, MCTI, infochioșcuri pentru a permite cetățenilor

Administrația

Acțiune continuă

2001-2007

2001-2003

2001-2004

2002-2004

2001-2004

2002-2004

2002-2004

care nu posedă la domiciliu calculator cu conexiune Internet, accesul la resursele de informații și servicii ale ad1ninistrației publice

locală, Sector privat

b)

Dezvoltarea industriei naționale de produse și servicii TIC

Opțiunea pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei în d01neniul TIC trebuie să se bazeze pe avantajul concurențial specific acestei ramuri pornind de la o realitate exprimată prin:

1.

Dezvoltarea sectorului IT din România care să fie competitiv pe piața externă. Se va pune accent pe dezvoltarea de produse complexe și inovative, cu valoare adăugată mare;

2.

Alinierea pieței interne la evoluțiile și exigențele piețelor externe;

3.

Posibilitatea dotării cu factori de ordin general sau specializați care să asigure cmnpetitivitatea ramurii (infrastructuri, resurse umane cu specializări diferite, tehnologii

noi,

know-how,

management

de

proiect,

cercetare-

dezvoltare­ inovare

etc.).

În perspectiva

pe termen mediu, consolidarea poziției României, ca partener credibil

și

recunoscut pe o piață extrem de competitivă cum este cea din domeniul tehnologiilor

informaționale și de comunicații de înaltă performanță, depinde de capacitatea de realizare a unor progrese tehnologice semnificative în acest domeniu.

În

acest

sens

se

impune

dezvoltarea

și

concentrarea

potențialului

și

a infrastructurii de cercetare existente în domeniu, atât în sectorul public, cât și în cel privat,

în

vederea

realizării

de tehnologii,

sisteme,

instrumente,

echipamente

și servicii competitive, care să facă față cerințelor pe piața internă și internațională.

Nr. crt.

Acțiune

'

•••·

'

i

Respo11salHld

t: ':: (J]ijQrdo

l:î ;

tbr

Perioada

b.1

Restructurarea întreprinderilor cu capital de

stat

din domeniul TIC ș1 dezvoltarea de întreprinderi noi

MIR

MCTI, APAPS,

MIMMC

2001 - 2004

b.2

Crearea parcurilor științifice

ȘI

tehnologice ș1 a incubatoarelor de afaceri /parcuri industriale

MCTI, MIR, MAP, MFP, MEC,

MDP,Sectorul privat

2001

-

2004

b.3

Elaborarea

de politici de realizare a proiectelor la nivel național, pentru a dezvolta industria națională de TIC

GPTI,

Ministere de resort

2002 - 2003

b.4

Sti1nularea implementării sistemului de management al calității specifice secorului TIC

MCTI, MIR, MIMMC,

Sector privat

2002-2005

b.5

Elaborarea politicilor fiscale și a

legislației pentru susținerea dezvoltării sectorului TIC

MCTI, MFP

2001 - 2004

b.6

Stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiții prioritare din domeniul TIC sau cu componente TIC pentru

care se va urmări atragerea de investitori semnificativi

MDP,

MCTI, MAP, MEC

2002-2004

b.7

Stin.ularea realizării de parteneriate strategice pentru proiecte naționale în dorneniul SI

MCTI, MAP,

Agenția Română pentru Investitori

Străini

2001 - 2004

b.8

Restructurarea pregătirii resurselor

u1nane din domeniul TIC la toate nivelurile.

MEC,MCTI

2002-2004

Dezvoltarea activităților de CD și de inovare în domeniul TIC

Nr. crt.

Acțiune

Responsabil

/

Coordonator

Perioada

b.9

Dezvoltarea programelor CDI naționale care susțin dezvoltarea Societății Informaționale

MEC, MCTI

2002 - 2004

b.10

Dezvoltarea centrelor de cercetare perfonnane, a centrelor virtuale, a rețelelor de cercetare și a celor de servicii științifice și tehnologice, din

domeniul TIC

MEC, MCTI

2002 - 2004

b.11

Stimularea activităților CD proprii aleagenților economici din domeniul TIC

MEC, MCTI,

MIR

2002 -2004

b.12

Dezvoltarea capacității de difuzare, aplicare și utilizare a tehnologiilor infonnaționale evoluate la agenții

econon11c1

MEC, MCTI

2002-2004

b.13

Dezvoltarea parteneriatelor și a colaborării științifice și tehnologice pe plan internațional în domeniul TIC; participarea la programele internaționale CDI specifice

dorneniului TIC (PCVI/ICT, colaborări bilaterale, etc)

MEC, MCTI

2002 -2004

5.2.

Asigurarea accesului pe scară largă la serviciile Internet

c)

Asigurarea accesului rapid și ieftin la Internet

In

contextul

Societății

Informaționale,

cetățenii,

instituțiile

private

sau

de

stat, organizațiile guvernamentale sau neguvernamentale trebuie să aibă acces la rețele de comunicații

moderne și la servicii disponibile prin aceste rețele. Strategia pentru trecerea la noua economie și implementarea Societății Informaționale are în vederea introducerea noilor tehnologii TIC și crearea cadrului legislativ, care să încurajeze competiția și să aibă ca efect reducerea prețurilor, creșterea

vitezei de acces la serviciile Internet și aplicații multimedia.

Nr. crt

c. l

Crearea unui cadru concurențial pentru fumizarea serviciilor de acces la Internet care să ducă la reduceri

se1nnificative de prețuri

MCTI, ANRC,

Sector privat

2001-2004

c.2

Introducerea și asigurarea competiției în rețelele locale de acces

MCTI, ANRC,

Sector privat

2002-2004

c.3

Dezvoltarea infrastructurii de con1unicații de date, voce și imagini la mare viteză, ca suport pentru realizarea Societății Informaționale

MCTI, ANRC,

Operatori publici de servicii de transport de date, Furnizori de conținut informațional și servicii Internet, Asociațiile profesionale

2002-2007

c.4

Realizarea de proiecte pilot în zonele izolate geografic pentru a asigura accesul la informație

MCTI, MAP, MFP, MEC

2002 - 2007

c.5

Creșterea performanțelor tehnice a produselor românești și asigurarea securității sistemelor de comunicații de date

MCTI, MIR,

Furnizori de conținut informațional

.

.

..

ȘI

serv1cn

Internet, Asociațiile

2002-2007

profesionale

c.6

Realizarea unui proiect experi1nentare 1Pv6

pilot

de

MCTI, MEC,

Sector privat

2002-2004

c.7

Crearea unui cadru concurențial pentru fumizarea de linii închiriate care să ducă la reduceri semnificative de prețuri

MCTI,

Operatorii publici de servicii de transport de

date, ANRC

2002-2004

c.8

Introducerea serviciilor de televiziune digitală, incluzând capabilități de Internet

MCTI, ANRC,

Sectorul privat

2002

- 2010

c.9

Promovarea interoperabilității și

standardizării infrastructurii de transport de infonnații

MCTI, ANRC,

privat

MAP

Sector

2002

- 2004

c.10

Dezvoltarea rețelelor alternative de con1unicatii

-

interconectarea

lor

pentru transmisii de date

Ministere de resort, Sector privat

2001

- 2007

d)

Dezvoltarea rețelelor de mare viteză pentru cercetare și educație

Obiectivul primordial pentru dezvoltarea rețelelor pentru cercetare și educație constă în realizarea unei infrastructuri performante de comunicații

de date care să permită

participarea

unui

număr

mare

de

specialiști

din

institute

de

cercetare

și studenți din

universități,

la schimbul

internațional de informații,

la dezvoltarea de aplicații

și servicii

noi, programe noi de cercetare

în concordanță cu Prograinele Uniunii Europene.

Se va pune accent pe utilizarea noilor tehnologii pentru comunicații de date care să

asigure calitatea accesului la servicii electronice și să răspundă cerințelor de trafic constant pentru aplicații de tip multimedia.

Nr.

Acțiu11.e

crt

d.1

Lansarea de programe de cercetare, vizând tehnologiile Societății

Info rmaționale

d.2

Participarea la rețelele de cercetare, laboratoare/echipe virtuale, institute virtuale

MEC, MCTI,

,

MAP

MEC, MCTI

2001 - 2004

2002 - 2004

d.3

Realizarea de rețele metropolitane pe

MEC, MCTI, fibră optică în marile orașe, pentru

MAP conectarea institutelor de cercetare și

Academia învățmânt superior la rețeaua națională

Română,

de cercetare-dezvoltare, învățământ și

Sector privat

mediul academic

d.4

Realizarea infrastructurii de

MEC, MCTI,

2002-2007

2002-2007

comunicații necesare pentru creșterea perfonnanțelor rețelei naționale de cercetare-dezvoltare și educație și conectarea acesteia la rețelele europene

de același profil

MAP,

Academia Română, Sector privat

d.5

Cresterea performanțelor Rețelei naționale de cercetare -dezvoltare și

educație pentru realizarea de echipe virtuale (GRID)

MEC

2002 - 2004

d.6

Subprogram de suport tehnologic pentru activități de înaltă tehnologie în IMM-uri

MIMMC,

MEC

2002 - 2004

d.7

Crearea unei rețele de laboratoare de cercetare în domeniul TIC

MEC, Sector privat

2002 - 2004

d.8

I nfi ințarea de centre virtuale de suport tehnologic pentru IMM-uri, accesibile prin Inten1et

MEC, MIMMC,

MCTI, Sector privat

2002 - 2004

d.9

Crearea unei baze de date a cercetării ro1nânești

MEC

2002-2003

d.10

Promovarea introducerii TI în instituții publice, instituții de educație, cercetare și cultură

MEC, MCTI, MCC, MAP,

Administrația locală

2002 - 2007

d.11

Crearea rețelelor de campus universitar, capabile de comunicare n1ulti1nedia și integrarea unei rețele de ca1npus

ro1nânești

performante

în

cainpusul virtual european

MEC

2002-2007

d.12

Crearea rețelei informatice naționale

educaționale a ad1ninistrației publice, capabilă de comunicare multimedia

MCTI, MAP,

MAP

2002-2005

5.3

Educarea

și

pregătirea resurselor umane pentru Societatea Informațională

e)

Educația

și

instruirea tineretului pentru Societatea Informațională

Unul dintre obiectivele cele mai importante îl constituie conectarea tutun școlilor la Internet. Toate clasele din școli trebuie să aibă acces la Internet , să exis un număr suficient de mare de calculatoare multimedia,

conexiuni de mare viteză software adecvat.

Nr.

crt.

Acțiune

e.1

Introducerea sistemului de educație asistată de calculator in învătământul preuniversitar și conectarea la standarde educaționale moderne bazate pe TI

Asigurarea accesului tuturor profesorilor și elevilor din toate școlile la resursele TI prin dotarea cu laboratoare informatizate la cheie, dotate cu calculatoare, server local, echipamente de comunicatie și Internet , software educațional bazat pe multimedia

Dotarea liceelor din România în pri1na parte a anului 2003

MEC, MCTI,

Sectorul privat

2002 - 2010

e.2

Asigurarea disponibilității serviciilor și a resurselor educaționale pe Internet, precu1n și a platformelor e­ learning pentru profesori, elevi și părinți (de exemplu: accesul copiilor defavorizați, accesul la patrimoniul cultural digitizat, materiale didactice 1nultin1edia în mai n1ulte limbi,

selectarea celor 1nai bune practici)

MEC, MCTI,

Sectorul privat

2002 - 2004

e.3

Participarea la programele Uniunii Europene referitoare la educație,

instruire, cultură și Societatea Infonnațională

MEC, MCTI,

Sectorul privat

2003 - 2007

e.4

Instruirea tuturor cadrelor didactice și adaptarea programelor școlare pentru profesori, în scopul utilizării noilor tehnologii TIC pentru

dezvoltarea metodelor de predare inovatoare și practice

MEC,

Sectorul privat

2002 - 2007

e.5

Adaptarea programelor școlare

prin

integrarea noilor metode de învățare bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor. Normarea

modului

în care se folosește tehnologia informației în invățământ

MEC

2002 -

2004

e.6

Realizarea proiectelor pilot, a schi1nburilor de practici și coordonarea eforturilor de cercetare prin participarea la programele Uniunii Europene privind SI și

educația

MEC, MCTI,

MIE, Sectorul privat

2002 - 2007

e.7

Stimularea dezvoltării de aplicații și 1nateriale educaționale electronice pentru învățământul preuniversitar. Crearea unei piețe a produselor educaționale electronice. Încurajarea

concursurilor de creație între elevi

MEC

2002 - 2010

e.8

Introducerea n1anagementului inforn1atizat la nivel național în siste1nul educațional. Dotarea elevilor cu "s1nart-carduri" și realizarea schi1nbului automat de informații între instituțiile care le

acordă facilități (MEC, SNCFR, MI)

MEC

2002 -2007

e.9

Asigurarea accesului tinerilor funcționari publici la resurse educationale pe Internet și la platfonne de e-learning

MAP, INA

2002-2005

e.10

Dezvoltarea culturii manageriale în răndul conducătorilor IMM și angajaților acestora cu privire la utilizarea tehnologiei informației ca

instrument de promovare a afacerilor

MIMMC

2002-2006

f)

Munca în economia bazată pe cunoaștere

Populația activă trebuie să acumuleze cunoștințe de tehnologia informației pentru a se adapta schimbărilor ce apar în cerințele de forță de muncă.

Acțiune

Dezvoltarea posibilității de a dobândi cunoștințe în d01neniul tehnologiei informației prin sistemul de învățare continuă

MEC, Sectorul privat

2002 -

2010

2002 -

2010

MMSS, Sectorul privat

Asigurarea condițiilor pentru perfecționarea organizării muncii prin munca la distanță, munca în regim de program redus, cu acordul partenerilor sociali

f.3

2002 -

2010

MMSS, Sectorul privat

Creșterea semnificativă a numărului centrelor de instruire și a cursurilor în don1eniul IT

f.2

f. 1

Nr.

crt.

Se vor iniția acțiuni largi pentru a asigura permanent cursuri de TI

pentru forța de muncă, acordând o atenție deosebită recalificării șomerilor. Eforturile pentru calificarea forței de muncă trebuie să fie combinate cu un cadru de condiții de modernizare a organizării muncii, în special pentru încurajarea „muncii la distanță".

f.4

Pr0111ovarea unei rețele de centre de învățare și instruire pentru instruirea și de formare continuă a absolvenților în domeniul tehnologiei informației și comunicaților

MEC, MMSS,

Sectorul privat

2002 -

2010

f.5

Crearea de puncte de acces la Internet în locuri publice și/sau înființarea la nivelul comunităților a centrelor multifuncționale și multimedia, prin care să se asigure accesul la Internet și la facilitățile necesare lucrului cu

calculatorul

MAP, MCTI,

Sectorul privat

2002 -

2010

g)

Crearea condițiilor pentru utilizarea nediscriminatorie a serviciilor specifice Societății Informaționale

Utilizarea

pe scară largă a TIC

conduce la eliminarea distanțelor; poate distribui mai echitabil resursele cunoașterii și poate genera noi servicii pentru cetățenii cu nevoi speciale, într-o modalitate pro-activă și mult mai flexibilă. Accesibilitatea la informație și servicii on-line este o precondiție pentru asigurarea trecerii la o Societate Informațională deschisă tuturor. Este de asemenea necesară obținerea mai multor informații

în

ceea

ce

privește

„info-excluderea", pe baza

colectării

de

date,

a tendințelor

de111ografice,

a

situației

socio-economice,

precum

și

a

drepturilor persoanelor cu invalidități și a accesului acestora la tehnologii de asistență.

Nr.

Acțiune

Perioada

crt.

g.1 Întreprinderea de acțiuni vizând

MCTI, MIE, adoptarea standardelor de

MAP,

accesibilitate a produselor de

Sectorul privat, tehnologia informației ("Design for

Organisme de all"), în special pentru îmbunătățirea

standardizare gradului de utilizare a forței de muncă

și integrarea socială a persoanelor

handicapate sau cu nevoi speciale

2002-

2010

g.2

Revizuirea legislației și a standardelor

MCTI, MIE, MJ,

2003 -

relevante, în scopul de a se asigura

MAP, Organisme conformitatea cu principiul

de standardizare

2004

ac cesibilității

g.3

Adoptarea liniilor directoare privind

MCTI, MAP,

2002 -

website-urile publice din cadrul

MIP

2003

Inițiativei de Accesibilitate la Web

(WAI - Web Accesibility Initiative)

g.4

Asigurarea înființării și conectării în

MCTI, MEC,

2002 -

rețea a centrelor naționale de excelență

MAP, MIMMC,

2004

de tip "Design for all"

Sectorul privat

5.4

Stimularea realizării și utilizării serviciilor specifice Societății Informaționale

h)

Accelerarea comerțului electronic

In România, reforma economică, creșterea investițiilor străine, dezvoltarea rapidă a piețelor orientate către Europa, precum și puternicele interconexiuni cu companiile din UE, oferă oportunități de modernizare și avansare rapidă în special în domeniul tranzacțiilor

electronice.

Dezvoltarea

infrastructurii

și

a

asigurării

accesului

la mijloacele de comunicație la prețuri acceptabile, cât și politicile de susținere a IMM pot duce la o dezvoltare rapidă și la creșterea semnificativă a cererii.

Pentru accelerarea comerțului electronic sunt necesare câteva condiții adecvate: utilizarea siste1nelor de plată securizate,

o bună logistică de distribuție, aplicarea semnăturii electronice,

creșterea încrederii agenților economici ș1 a consumatorilor în acest nou tip de comerț.

Se va urmări crearea tuturor acestor condiții pentru a atinge nivelul de dezvoltare corespunzător al comerțului electronic.

Nr.

crt.

h. l

Definitivarea și adoptarea cadrului de

MCTI,

MAP,

2001-2003

reglementări și a cadrului instituțional

specific comerțului electronic in

alte ministere de resort, Sectorul

concordanță cu acquis-ul comunitar și cu reglementările UE ( Semnătura

privat

electronică, comerțul electronic..)

h.2

Propunerea de facilități pentru încurajarea investițiilor agentilor

economici în n1ijloaceTIC și adoptarea comerțului electronic

MCTI, MFP,

Sectorul privat

2002-2007

h.3

Organizarea de acțiuni de promovare a

comerțului electronic; sprijinirea IMM pentru construirea și întretinerea unui

MCTI, MIMMC,

Sector privat

2001-2004

portal ( site web) pentru promovarea

economiei digitale ( e-business,

e-con11nerce)

h.4

Extinderea și perfecționarea sistemului

de plăți electronice în sistemul financiar-bancar

MFP,

Asociația Națională a Băncilor, MCTI

2002-2007

h.5

Stabilirea cadrului de reglementări pentru prevenire fraudelor și a

MCTI,

MI, MJ,

OPC, Sectorul

2002-2004

accesului neautoriozat la informații

privat

h.6

Utilizarea comerțului electronic în

MCTI, MFP,

2001 - proiect

achizițiile publice

celalate

pilot

ministere și instituții din administrația publică

2002 - 2004

generalizare

h.7

Continuarea susținerii la nivel guven1an1ental a proiectelor pilot de comerț electronic și a generalizării acestora ( Piața virtuală, e-achiziții publice, Rețeaua Naținală de Servicii

Informatizate, soluție B2B pentru servicii vamale, Cyber Center, etc)

GPTI

2001( proiecte pilot)

2002-2005

( generalizare)

h.8

Realizarea, la nivelul unor comunități locale de până la 20000 de locuitori, de proiecte pilot pentru introducerea Cărții Electronice de Identitate, care conține și semnătura digitală

MAP,MCTI, MI, MSF, MMSS, CNASS,

Administrația locală

2002-2004

h.9

Introducerea la nivel național a Cărții Electronice de Identitate

MAP, MCTI, MI, MSF, MMSS, CNASS,

Administrația locală

2002-2007

h.10

Stimularea !MM-urilor pentru realizarea de pagini Web în scopul prezentării activităților și a produselor

pron1ovate la export

MIMMC

2002-2006

i)

Guvernarea electronică, acces electronic la serviciile publice

"e-Government"

reprezintă oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetățeni și mediul de afaceri. Asigurarea disponibilității informațiilor publice prin Internet, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână este una dintre prioritățile Guvernului Ron1âniei. "Site"-urile ministeriale vor facilita accesul direct la informații publice sau la angajații diferitelor departamente.

Oferirea de servicii publice în format electronic reprezintă o alternativă mai eficientă și mai ieftină, care permite Guvernului să fie mai aproape de cetățeni și să-și adapteze serviciile conform cerințelor acestora.

Strategia de trecere la "e-government" include o combinație a următoarelor ele111ente:

•

Încurajarea competiției pe piața de telecomunicații;

•

Reforma

și modernizarea

administrației centrale și locale prin metodele tehnologiei informației și prin aplicarea strategiei sectoriale "e-Ad1ninistrație" și

a

principiilor

de

e-business.Realizarea achizițiilor

publice

în

forn1at electronic;

•

Atragerea

investițiilor

în

domeniul

"e-govemn1ent"

ș1

pro1novarea parteneriatului public-privat.

e-Government este alcătuit din patru mari componente:

I.

interacțiunea dintre Guvern/Administrație și Cetățean ( G2C)

II.

interacțiunea dintre Guvern/Administrație și mediul de afaceri( G2B)

III.

interacțiunea dintre Guvern/Administrație și angajații acestora (G2E)

IV.

interacțiunea dintre diferite instituții ale Guvernului și Administrației Publice (G2G).

Pentru a funcționa eficient, "guvernarea electronică" necesită o infrastructură de comunicații adecvată, precum și asigurarea securității necesare furnizării de servicii publice în fonnat electronic. Eficacitatea "guvernării electronice" va fi determinată de încrederea cetățenilor și a mediului de afaceri în utilizarea Tehnologiei Informației. "e-Govermnent"

se bazează pe interoperabilitatea dintre sisteme și eficientizarea costurilor datorită reutilizării componentelor și practicilor.

În luna februarie 2001, Comunitatea Europeană a propus o listă de 12 servicii publice ce trebuie să fie incluse în serviciile oferite cetățenilor prm intennediul 1nijloacelor electronice.

Furnizarea

acestor serv1c11 în

format electronic

se poate

face pe

diferite niveluri de co1nplexitate:

Nivelul 1

-

Informare:

furnizarea informațiilor despre serviciile publice;

Nivelul

2 -

Interacțiune uni-direcțională:

descărcarea de formulare de pe Internet;

Nivelul 3

-

Interacțiune bi-direcțională:

procesarea formelor, inclusiv autentificare;

Nivelul 4

-

Tranzacții:

transmiterea informațiilor, luarea deciziilor și a livrării (inclusiv efectuarea plăților prin mijloace electronice).

I)

Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației și cetățeni

(G2C)

e-Government oferă o alternativă cetățenilor la modul clasic de interacțiune, în sensul că aceștia pot alege

unde

și

când

să acceseze serviciile publice care le sunt destinate.

Cetățenii

doresc ca în procesul

de

interacțiune

electronică

cu Guvernul, ușurința și adaptabilitatea serviciilor publice să fie însoțite de protecția datelor cu caracter personal. Ei doresc să poată avea încredere în noua manieră de a interacționa cu Administrația.

Lista serviciilor publice de bază propuse de către Comunitatea Europeană pentru a face parte din serviciile oferite prin intermediul mijloacelor electronice, în cadrul "e-government", este următoarea:

•

taxele pe venit : declarație, notificare;

•

servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul oficiilor de n1uncă;

•

contribuții la securitatea socială (facilități acordate șomerilor, deduceri pentru copii, costuri medicale, burse pentru studenți);

•

docun1ente personale (pașaport și licențe pentru conducătorii auto);

•

înmatricularea mașinilor;

•

cereri pentru obținerea autorizațiilor de construcție;

•

declarații către poliție;

•

biblioteci publice (disponibilitatea cataloagelor, instrumentelor de căutare);

•

registrele de stare civilă;

•

înscriere Ia universități/facultăți;

•

anunțarea schi1nbării de domiciliu;

•

servicii

legate de

sănătate (sfaturi

interactive

referitoare

la disponibilitatea serviciilor în diferite spitale, programări

la

vizita medicală);

Interacțiunea dintre Guvern și cetățean are loc atât la nivel central, cât și local și

necesită

realizarea

interacțiunii

electronice

dintre

cetățean

și

instituțiile guvernamentale centrale și locale .

Pentru

eficientizarea interacțiunii dintre cetățean ș1

administrația publică locală, a fost aprobată prin HG 1007/4.10.2001, strategia "e-Administrație" privind informatizarea administrației publice, care este parte a componentei "G2C" din "e­ goven11nent".

Strategia

e-Administrație

are ca obiective principale :

•

creșterea eficienței operaționale în cadrul administrației publice locale ;

•

informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetățenii fapt ce i1nplică integrarea serviciilor prestate de administrația publică ;

•

asigurarea accesului la informații prin tehnologii informaționale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administrației publice .

și are în componența sa următoarele acțiuni principale :

•

realizarea rețelei naționale a administrației publice ;

•

realizarea rețelei extranet a administrațiilor publice locale ;

•

realizarea de portaluri de informare pentru cetățeni ;

•

realizarea de portaluri de servicii pentru cetățeni ;

•

integrarea registrelor de stare civilă ;

•

realizarea registrului de proprietate ;

•

introducerea cărții electronice de identitate(I.D. card) ;

•

introducerea semnăturii digitale ;

•

n1anagen1entul fluxului de documente;

•

instruirea funcționarilor publici.

Acțiunile cuprinse în strategia

e-Administrație

sunt prezentate în fonnă detaliată în

Anexa

1.

II)

Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației (G2G)

"e-Governn1ent" presupune utilizarea unui

standard pentru schimbul de informații,

prin intermediul căruia utilizatorii pot

crea și partaja docmnente ce rulează

pe orice rețea

locală sau extinsă, ajutând

instituțiile

guvernamentale să integreze

aplicațiile

caracterizate

de

o

mare

diversitate

tehnologică.

Pentru in1ple1nentarea cu succes a "e-government" este necesară definirea unei arhitecturi coerente de aplicații și a unui set pre-definit de servicii generice și instrmnente pentru dezvoltarea,

implementarea

și

administrarea

ulterioară

a

aplicațiilor.

Această arhitectură trebuie actualizată pentru a asigura corespondența cu cerințele utilizatorilor și cu noile tehnologii care apar.

Trecerea la accesibilitatea serviciilor publice prin Internet și tehnologia Web necesită

introducerea

unor tehnologii noi precum

smart-cardurile, semnătura digitală și certificatele electronice, formulare electronice

etc. Pentru a face acest lucru posibil, este necesară

o infrastructură sigură și modernă pentru efectuarea de tranzacții electronice.

III).

Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației și angajații acestora (G2E)

În calitate de angajator, Guvernul își va îmbunătăți eficiența managementului intern, va putea reduce costurile administrative și va putea determina apariția unei noi culturi

"e-government"

prin

utilizarea

mijloacelor

electronice

în

comunicarea

și tranzacțiile

pe

care

le

are

cu

angajații

săi,

funcționarii

publici.

Fiecare

instituție guverna111entală va realiza în cadrul portalului său o componentă "internă", dedicată doar

angajaților

acestora.

Această

componentă

va conține

informații

referitoare

la statutul,

atribuțiile,

structura

și

, forma

de

organizare

a

fiecărei

instituții guven1an1entale.

Fiecare funcționar public va putea accesa informații despre fișa postului său, condițiile aferente, precum și posibilitățile de dezvoltare a carierei profesionale. Prin intermediul

acestei

componente

se

va realiza

și

instruirea

continuă,

în

format electronic, a angajaților din instituțiile guvernamentale.

IV)

Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației și mediul de afaceri

(G2B)

Pentru realizarea interacțiunii electronice dintre Guvern și mediul de afaceri, Comunitatea Europeană a propus un set de servicii publice de bază, care trebuie să fie oferite mediului de afecri și prin intermediul mijloacelor electronice.

Aceste servicii publice de bază sunt:

•

Contribuția socială a angajaților;

•

Taxe ale intreprinderilor: declarație, notificare;

•

TVA: declarare, notificare;

•

•

În111atricularea unei noi întreprinderi;

•

Transrn iterea de date către oficiile de statistică;

•

Declarații vamale;

•

Pennise legate de n1ediu;

•

Achiziții publice ("e-procurement");

Furnizarea în format electronic a serviciilor publice mai sus menționate se va face conform cadrului pe patru nivele propus de către Comunitatea Europeană.

Pentru atingerea obiectivelor 1nai sus menționate și imple1nentarea celor patru con1ponente ale e-government, este necesară realizarea următoarelor acțiuni:

Nr.

crt.

i.1

Realizarea infrastructurii necesare pentru informatizarea administrației publice: realizarea rețelei extranet guverna1nentale care să interconecteze organismele administrației centrale și locale, cu asigurarea interoperabilității rețelelor județene cu rețeaua unică a

administrației centrale

MAP, MCTI,

SGG, Sector privat

2003

(adm.centrală)

2002-2003

( rețeaua națională)

i.2

Realizarea de

portaluri de informații

Ia nivelul administrației centrale,

susținute

prin

acțiuni de creare

prealabilă

a arhivelor și bazelor de

MAP, MJ, MCTI,

MEC,celelalte

2002

(Portalul Legal Unic,

date relevante pentru cetățeni și agenți economici și de reglementări privind modul de creare și exploatare a portalurilor administrației centrale.Un prim portal va fi cel al reglementărilor juridice

ministere

Portalul educațional .

SEI)

i.3

Dezvoltarea sistemului de Web-site-

uri interactive la nivelul ad1ninistrației

centrale

MAP, MCTI,

celelalte n1inistere

2002 - 2004

i.4

Realizarea de

portaluri de servicii

: pentru cetățeni și pentru agenții econo1nici ,bazate pe semnătura electronică și carduri electronice de

identificare a utilizatorilor

MAP, MFP, MMSS, MCTI,

celelalte ministere

2002 - 2004

i.5

l111ple1nentarea unui sistem de "Ghișee electronice de informare" în spații publice furnizând informații privind: legislatia, manifestarile culturale locale, starea mediului , etc.

-proiect pilot

-extinderea în toate localitățile cu peste 20.000 de locuitori

MCTI, MAP,

Asociații profesionale

2001 - 2007

2001

2002 - 2007

i.6

Informatizarea servicilor administrațiilor publice locale și conectarea acestora la rețelele

regionale

MAP,

administrația publică locală

2002-2004

i.7

Integrarea registrelor de stare civilă: servicii de certificare, crearea și adn1inistrarea indexului înregistrărilor de stare civilă, crearea serviciului de notificare a evenimentelor de stare

civilă

MAP,

administrația publică locală

2002-2004

i.8

Crearea și administrarea Registrelor de Proprietate și a serviciilor aferente către cetățeni, agenți economici, tehnicieni, specialiști, finanțiști și notari prin schimburi interactive de date între registrele de proprietate și

administrațiile locale (municipialități)

MAP, MFP,

administrația publică locală

2003-2004

i.9

Asigurarea coerenței informaționale a registrelor de interes național (unicitatea codificării și a identificării entităților componente, a canalelor de colectare și actualizare a informației, definirea interconexiunilor informaționale și a modurilor de validare a acestora, reguli unitare de

acces și securitate )

MCTI, MAP, MI, MFP, MJ,

Oficiul Național de Cadastru, celelalte ministere

2002 - 2004

i.1 O

Promovarea semnăturii digitale în serviciile administrației publice

MAP, MCTI,

celelalte

2002 - 2003

ministere,

administrația locală

i.11

Experimentarea și generalizarea cărții electronice de identitate (ID card)

MAP,

administrația locală

2003 - 2004

i.12

Introducerea managementului infonnatizat al documentelor în instituțiile administrației publice centrale și locale Uudețe și orașe mari) și integrarea acestor sisteme

MAP, celelalte ministere, administrația locală din mari

județe și ..

mun1c1p11

2002 - 2007

i.13

Pregătirea, lansarea și extinderea

sistemului de achiziții publice electronice (e-procurement)

MCTI

2001 - 2004

i.14

Instruirea funcționarilor publici pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii inclusiv prin forme de instruire la distanță

MAP, MCTI,

administrația publică, laboratoare de

instruire

2002 - 2004

i.15

Asigurarea pentru structurile administrației publice a numărului opti1n de specialiști în tehnologia informației , conform standardelor europene

MAP

Celelalte ministere

Ad1ninistrația publică locală

2002-2004

i.16

Organizarea de cursuri de specializare pentru 1nanagerii de infrastructura TIC, personalul de înregistrare a

documentelor și personalul de la ghișeele de lucru cu publicul

MAP, MCTI,

MIMMC, Sector privat

2002 - 2004

i.17

Elaborarea cadrului legislativ pentru concesionarea organizării și accesării bazelor de date publice

MCTI, MJ, MAP, MI

2003 - 2004

i.18

Continuarea susținerii la nivel guveniamental a proiectelor de e- govenunent , cu respectarea recomandărilor UE

GPTI, MCTI,

Ministere de resort

2001( proiecte pilot)

2004-2005

( generalizare)

i.19

Identificarea și evaluarea site-urilor web și a interfețelor electronice existente la nivelul instituțiilor

guverna1nentale

MCTI,

MAP,

MIP

2002-2003

i.20

Definirea

ȘI

adoptarea

UnUI

standard de construire a interfețelor electronice cu

publicul,

existente

la

nivelul

instituțiilor guvernamentale

MCTI, MAP, MIP,

2002-2003

i.21

Crearea

unui portal guvernamental

MCTI,

DAIS,

2002-2004

central care să permită interacțiunea cu instituțiile guvernamentale

MAP

i.22

Definirea unui standard de

interoperabilitate pentru schi1nbul de informații între instituțiile publice

MCTI,

MAP,

MIP, MI

2002-2003

i.23

Proiectarea și implementarea de sisten1e informatice pentru asigurarea celor 12 servicii publice de bază în

format electronic pentru cetățeni

MCTI, MAP, MI

2002-2005

i.24

Proiectarea și implementarea de sisten1e informatice pentru asigurarea celor 8 servicii publice de bază

în

fonnat electronic pentru mediul de

afaceri

MCTI, MFP,

2002-2005

i.25

In1plen1entarea de centre de apel

MCTI,

MAP, MIP

2003-2005

j)

Servicii medicale bazate pe TIC

Folosirea corespunzătoare a tehnologiilor on-line în vederea creșterii disponibilității informațiilor de calitate despre sănătate printre cetățeni va duce la creșterea ponderii medicinei

preventive,

reducând

substanțial

pe

termen

lung

costurile

sociale

și administrative ale diagnosticării și tratamentului. Mai mult, medicina preventivă impune, ca atât cetățenii, cât și profesioniștii din domeniu, să aibă acces la informații medicale de calitate, ușor disponibile prin Internet.

Prin

urmare, principalele criterii de calitate pentru dezvoltarea site-urilor web naționale vor trebui adaptate pentru noi implementări de site-uri cu informație medicală.

Nr. crt.

Acțiune

j.1

Infonnatizarea sistemului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

MSF, CNAS, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

2002-2006

j.2

Informatizarea domeniului sanitar, a Ministerului Sănătății și Familiei și a unităților direct subordonate acestuia

MSF

2002-2006

j.3

Realizarea rețelei Extranet a instituțiilor sanitare prin acces la rețelele de mare viteză :

conectarea spitalelor și clinicilor universitare,

conectarea spitalelor de urgență din municipii,

conectarea celorlalte spitale și

MSF, CNAS,

instituții sanitare,

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

2002-2006

2003

2002 -

policlinici orășenești,

- conectarea centrelor comunale de sănătate

2004

2000 -

2007

j.4

Dezvoltarea unor noi servicii de sănătate asistate de calculator; folosirea cartelelelor inteligente în asistența medicală

MSF, Instituții sanitare, sectorul privat, unități de cercetare,

2001-2004

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

j.5

Realizarea indexului serviciilor medicale și a furnizorilor de servicii ( spitale, policlinici, laboratoare, servicii de urgentă, farmacii, medici de familie, etc.)

MSF, Instituții sanitare, sectorul privat, unități de cercetare,

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

2001-2004

j.6

Dezvoltarea de web-site-uri cu informații de medicină preventivă și educație sanitară, cu respectarea criteriilor de calitate stabilite de UE

și integrarea în circuitul internațional

MSF, CNAS,

instituții sanitare, unități de cercetare,

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

2002-2004

k)

Stimularea creării și diseminării informațiilor și cunoștințelor cu mijloace electronice

Pentru

România, preluarea noilor tehnologii IT în mediile și instituțiile culturale (biblioteci, rnuzee, arhive de patrimoniu cultural) în vederea creării de conținut nou, transpunerea în format electronic a informației și a materialelor culturale, asigurarea unui acces larg de masă și dezvoltarea noilor servicii au o importanță deosebită. Mai 1nult, disponibilitatea serviciilor de informare de înaltă calitate oferite de operatorii publici

și

privați,

vor

permite

tuturor

cetățenilor

să

fie

bine

informați

despre oportunitățile de piață, despre dezvoltările culturale locale, naționale sau europene, sau despre evenimetele artistice. Industria de conținut poate beneficia

direct de această bogăție, transformând-o în valoare economică, în același timp cu generarea unor n1ultiple beneficii, contribuid direct la integrarea României în circuitul de valori culturale europene și internaționale.

Rornânia va

asigura aceste cerințe prin: îmbunătățirea și extinderea accesului la informațiile

din

sectorul

public,

creșterea

producției

de

conținut

într-un

mediu multicultural,

creșterea

dinamicii

pieței

de

conținut

digital,

cu

respectrea reglementărilor privind protecția dreptului de autor.

Nr. crt.

k.1

Digitizarea colecțiilor de fonduri culturale din biblioteci, arhive, muzee și asigurarea accesului larg

la

acestea:

-conectarea Bibliotecilor Universitare

la rețeaua Internet de mare viteză;

MCC, MEC,

Academia Română,

Sectorul privat

2002 - 2006

-realizarea de pagmi web pentru biblioteci, muzee, teatre și alte unități de cultură;

-conectarea bibliotecilor ș1 muzeelor din municipii la rețeaua Internet;

-conectarea

celorlalte

biblioteci

ș1

111uzee

-conectarea teatrelor și a celorlalte unități de cultură

k.2

Intensificarea cooperării dintre instituțiile educativ-culturale și

industria de conținut

MC, MEC,

MCTI, Asociații profesionale

2002 - 2006

k.3

Dezvoltarea și generalizarea proiectelor pilot guvernamentale destinate diseminării informației culturale și facilitarea accesului la

cultură și instituțiile culturale

MCC, MCTI

2001 - 2006

k.4

Crearea unei culturi a informației prin conștientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii

tehnologiilor Societății Informaționale

MCC, MEC, MCTI,

Academia Română

2001 - 2004

l)

Sisteme inteligente de transport

Siste1nul inteligent de transport începe să fie recunoscut ca o nouă opțiune pentru operarea și managementul rețelelor de transport. Implementarea sistemului inteligent de transport și a serviciilor pentru toate tipurile de transport va contribui în mod semnificativ

la îmbunătățirea eficienței și siguranței traficului, ca și a' protecției mediului înconjurător.

Ro111ânia admite faptul că sistemele inteligente de transport pot fi luate în considerare numai alături de modernizarea infrastructurilor existente sau de crearea unei noi infrastructuri, dar nu ca o etapă separată. Dezvoltarea

unor planuri

și strategii naționale realiste, pe termen lung, pentru implementarea serviciilor inteligente de transport va fi avută în vedere în perspectivă.

Acțiuni avute în vedere:

■

analiza traficului pe principalele artere de circulație,

■

siste111.e de informare în timp real asupra traficului,

■

eliberarea automată a certificatelor de transport,

■

introducerea sistemului hărților GPS,

■

utilizarea tehnologiei GIS în transporturi.

m)

Controlul mediului înconjurător (Mediul înconjurător on-line)

Una

dintre

cele

mai

importante

acțiuni

pe

plan

mondial

o

reprezintă

protecția mediului

înconjurător. Standardele scăzute privind obligațiile anterioare, precum și absența protecției mediului înconjurător vor necesita strategii ferme pe termen lung.

Pe de altă parte, integrarea țării noastre în UE presupune implementarea și respectarea legislației UE privind protecția mediului înconjurător.

Țările candidate și UE ratifică în prezent o serie de acorduri privind participarea acestora

la European

Environment

Agency

(EEA)

și

la

European

Environment Infonnation and Observatory Network (EIONET). Calitatea de membru în EEA este benefică

atât

pentru

țările

candidate,

cât și pentru

țările

membre

UE. România recunoaște

importanța dezvoltării rețelei on-line EIONET pentru monitorizarea și acun1ularea datelor despre n1ediu.

În

baza

Legii

622

din

07

noiembrie

2001,

pentru

ratificarea

actului

final

al negocierilor

dintre

Guvernul

României

și Comunitatea

Europeană

de adoptare

a Acordului privind participarea României la Agenția Europeană de mediu și la Rețeaua europeană de informare și obsevare a mediului (EIONET) adoptat la Brussels la

9 oct01nbrie 2000, România participă cu drepturi depline la Agenția europeană de mediu și la Rețeaua Europeană de informare și observare a mediului (EIONET), în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) numărul 1210/90, modificată prin regulamentul

Consiliului

(CEE)

numărul

933/99

și

este

asociată

la Activitățile Comitetului științific al Agenției Europene de mediu,

până când România va deveni membră a Uniunii Europene.

5.5. Securizarea rețelelor, antifrauda TIC și promovarea cartelelor inteligente

n)

securizarea rețelelor de calculatoare

Trebuie avute în vedere cu prioritate două aspecte legate de securitatea rețelelor:

I.

integritatea rețelelor:

disponibilitatea acestora;

2.

caracterul

privat:

dreptul

individual

de

a

controla, informațiile

referitoare

la propria persoană, care pot fi precum și accesul la aceste date.

influența

și

gestiona memorate și stocate,

Modelul de securitate presupune măsuri legate de securitate fizică și măsuri legate de securitatea logică a sistemului:

•

securitatea

fizică,

sau

nivelul

exterior

al

modelului

de

securitate

și

care presupune: salvările pe copii de rezervă a datelor, siguranța păstrării suporților de salvare, protejarea echipamentelor informatice la furt, prevenirea accesului la echipan1ente a personalului neautorizat etc;

•

securitatea logică,

sau nivelul care asigură controlul accesului la resursele ș1 serviciile sistemului, presupune:

•

securitatea accesului: la sistem, la cont, drepturile de acces;

•

securitatea serviciilor: controlul și drepturile.

Cerințele de securitate ale rețelelor au la bază analiza vulnerabilităților, evaluarea amenințărilor și analiza riscurilor. Definirea politicii de securitate va răspunde la următoarele întrebări":

l.

Care sunt amenințările

ce trebuiesc eliminate și care se pot tolera?

2.

Care sunt resursele

ce trebuiesc protejate și la ce nivel?

3.

Cu ce miloace

poate fi implementată securitatea?

4.

Care este prețul

măsurilor de securitate care poate fi acceptat?

o)

Planificarea securității sistemelor de telecomunicații

Asigurarea securității unui sistem presupune ansamblul măsurilor tehnice ș1 non­ tehnice 1nenite să dezvolte managementul și administrarea sistemelor informatice. Planificarea

securității

sistemelor

de

telecomunicații

presupune

parcurgerea următoarelor etape:

a)

Planificarea

cerințelor

de

securitate:

confidențialitatea,

integritatea

datelor, disponibilitatea, controlul și auditul; personalizarea acestei planificări în funcție de domeniul strict de aplicabilitate: în mediul bancar, sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, diplomatic, guvernamental sau universitar.

b)

Evidențierea riscurilor este pasul preliminar în proiectarea arhitecturii securității sistemelor.

c)

Analiza raportului cost - beneficii, prin care se asociază fiecărui risc identificat, un cost în cazul producerii și un cost al măsurilor luate pentru prevenirea sa.

d)

Stabilirea

politiciilor

de securitate:

definirea

politicii

generale,

standarde

și recomandări.

p)

Comerț electronic și cartele inteligente

Securitatea sistemelor informatice va fi privită sub cele trei aspecte de baza:

1.

confidențialitatea

- care se referă la protecția infonnațiilor față de pătrunderea neautorizată în rețea;

2.

integritatea

-

care se referă la păstrarea conținutului exact și complet al datelor;

3.

accesibilitatea

-

care se referă la accesul utilizatorilor la informații și servicii de importanță vitală.

Elaborarea de soluții care să asigure securizarea în mediul Internet, va avea în vedere urn1ătoarele c01nponente:

•

securitatea conexiunii rețelei VPN la rețeaua Internet prin criptare și tunelare;

•

securizarea peri1netrului prin firewall-uri;

•

securizarea monitorizării prin detecția intrușilor, scanare perimetru;

•

identificarea prin autentificare și certificare digitală

•

1nanagementul securității, prin elaborarea unor politici eficiente de securitate.

Un alt aspect i1nportant care va fi perfecționat este modul de abordare al infracțiunilor de

tipul

fraudelor

electronice

în

legătură

cu

semnatura

electronică,

cartelele inteligente, hackingul, răspândirea de viruși informatici, comerțul electronic, protecția datelor personale, pirateria informatică etc.

În vederea creșterii încrederii populației în utilizarea serviciilor informatice, România va acorda

o mare atenție asigurării

securității aplicațiilor

in rețele,

prin

utilizarea cartelelor inteligente, atât în sectorul public, cât și privat.

Nr. crt

Acțiune

Responsabil/ Coordonator

Perioada

Evaluarea securității sistemelor informatice la nivel de instituție, la nivel național, sau re ional

p.1

Promovarea auditării sistemelor informatice, care să conțină:

definirea profilurilor de securitate

-

analize la atac

ȘI

penetrare din exterior

analize de securitate din interior

MCTI, MAP,

Instituții din Sistemul Național de Apărare

2002 -201O

Acțiuni antifraudă pentru prevenirea electronice

și

combatarea

criminalității

p.2

Implementarea politicilor de securizare împotriva atacurilor de tip hacker cracker și prevederea de măsuri de restaurare a sistemului informatic afectat; măsuri legislative pentru sancționarea și pedepsirea criminalității

electronice de tip hacker cracker.

MCTI,

MI,

MJ

2002 - 2010

p.3

Dezvoltarea de programe antivirus specializate pentru contracararea

ȘI

prevenirea atacurilor cu viruși asupra rețelelor

de

calculatoare,

portal

de

securitate informatică.

Institute de cercetare, Industria de software

2002 - 2010

p.4

Promovarea de măsuri pentru combaterea criminalității electronice

MCTI,

MJ,

Instituții din Sistemul Național

de

Apărare

2002 - 2010

p.5

In1plementarea de programe combatere a atacurilor în rețelele telecomunicații mobile și fixe.

de de

MCTI,

Instituții din Sistemul Național de Apărare,

Sectorul privat

2002 -2010

p.6

Securizarea siste1nelor de plăți electronice: asigurarea vitezei, caracterului privat ș1 confidențial, descentralizarea și internaționalizarea acestora:

-

transferul electronic de fonduri

-

banii electronici

-

"e-cash"

MCTI, MFP,

Sector bancar

2002-2010

p.7

Promovarea cartelelor inteligente "smart

MSF,CNAS,

2002-2006

card"

pentru

securizarea

accesului

MCTI,

MFP,

electronic la serv1cn medicale, la plăți

Asociația

electronice,

acces

mobil

Internet,

Națională

a

serv1c11 de

transport

public,

telefoane

Băncilor

publice

p.8

Promovarea

cărților

electronice

de

MSF,CNAS,

2002-2006

identitate,

tip

"smart

card", ca element

MCTI,

MFP,

de

autentificare

ȘI

acces

la

servicii

Asociația

publice

(ex.:

serviciile administrației

Națională

a

publice,

servicii de asigurări sociale)

Băncilor

p.9

Promovarea cardurilor pentru plata

electronică

a

salariilor

funcționarilor

publici

ȘI

încasarea electronică a

in1.pozitelor

și taxelor

MCTI, MFP, MMSS

2001-2004

Conceptul modern al politicilor de securitate informatică

p.10

Elaborarea

de analize privind tipurile de

atacuri

la securitatea sistemelor informatice; clasificarea tipurilor de atacuri; adoptarea de măsuri pentru

evitarea,

contracararea efectelor și

înlăturarea

consecințe lor

datorate

diferitelor tipuri

de

atacuri

MCTI, INSSE,

MI,

Sectorul privat

2002

-

2010

p.11

Determinarea gradului

de vulnerabilitate

a

rețelelor,

evaluarea

amenințărilor la securitatea sistemului

ȘI

dezvoltarea mijloacelor de protecție

MCTI,

Instituții din Sistemul Național

de

Apărare

2002 - 2010

p.12

Promovarea

unui management modern

al

riscurilor de securitate pentru rețele IT&C și recuperarea din dezastre

MCTI,

sector

privat

2002 - 2010

p.13

Realizarea de programe pentru

in1.plen1.entarea

politicilor de securitate

la nivel local,

regional

și național

Institute de cercetare ,

Sectorul privat

2002 - 2010

p.14

Introducerea tehnologiilor

de

securizare

Șl

criptare

în

administrația publică centrală și locală

MCTI, MAP,

Prefecturi, Primării

2002 - 2010

p.15

Promovarea

ȘI

susținerea securității serviciilor

Internet: protocoale,

arhitectura securității,

securitatea

serviciilor,

servere de autentificare,

securitatea

poștei

electronice, securitatea

www

MCTI, Sector privat

2002 - 2010

p.16

Dezvoltarea de sisten1.e de securizare la

MCTI, MAP,

2002 - 2010

nivel

de

comunicații

pnn

criptarea

Instituții

din

datelor care circulă în rețelele locale

ȘI

Sistemul

rețeaua

națională, precum

ȘI

accesul la

Național

de

noduri pe bază de liste de acces

Apărare,

sector privat

p.17

Elaborare

ȘI

adpatarea unor politici de securitate a sistemelor privind accesul la sistemele infonnatice

MCTI,

MI,

MJ, Sector privat

2002 - 2010

p.18

Dezvoltarea de parteneriate cu organismele și institutiile internaționale implicate în pevenirea

Șl

combaterea evenimentelor de fraudă și criminalitate informatică

MCTI,

MI,

MJ, Instituții din Sistemul Național de Apărare

2002 - 2010

p.19

Elaborarea de politici de securitate pentru rețelele marilor companii private

ȘI

publice în

scopul preven1n1

scurgerilor

de

informații

personale:

..

de as1gur - an,

operatori

de

companu

telefonie fixă

ȘI

mobilă, operatori TV, furnizori Internet etc.

MCTI,

MIR,

Instituții din Sistemul Național de Apărare, Sector privat

2002 - 2010

p.20

Reglementarea regimului de securitate al arhivelor electronice

MCTI, MI, MJ

2002 - 2010

p.21

Dezvoltarea programelor educaționale de pregătire a specialiștilor în domeniul

securizării sistemelor informatice

MCTI, MEC, MAP,

Sectorul privat

2002 - 2010

CAPITOLUL6

CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL

6.1 Cadrul legal

Un obiectiv i1nportant al Strategiei este

transpunerea și implementarea Aquis-ului corn unitar referitor la Societatea Informațională.

De asemenea se vor adopta toate reglementările necesare dezvoltării pieței de TIC și încurajării inițiativei private în do1neniu.

Până în prezent, sub aspect legislativ, s-au realizat

progrese în in1plementarea aquis­ ului c01nunitar. Astfel, s-au elaborat și aprobat un număr de acte normative, care reprezintă transpunerea directivelor și deciziilor, care trebuie implementate. România a acceptat Protocolul nr. 4 la Acordul general pentru comerțul cu servicii, prin care se adoptă liberalizarea serviciilor și rețelelor de telecomunicații, inclusiv un calendar de implementare pentru acest proces. Există un număr mare de servicii care sunt deja liberalizate,

cum

ar

fi transmisiunile de date și furnizarea

de servicii

Internet, serviciile

cu

valoare

adăugată,

telefonia

mobilă

celulară,

instalarea

și

operarea rețelelor de cabloviziune etc. Ultimele restricții, cu privire la telefonia vocală și la furnizarea de circuite închiriate vor fi ridicate începând cu O1 ianuarie 2003, moment în care se va consemna liberalizarea completă a pieței serviciilor și rețelelor de telecomunicații.

În anii 2001-2002 s-au adoptat o serie de acte normative menite să liberalizeze și să in1pulsioneze dezvoltarea unui sector TIC robust și eficient, cât și pentru dezvoltarea serviciilor specifice SI în beneficiul cetățenilor. S-a

urmărit realizarea unnătoarelor obiective:

1.

Reglen1entarea, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de comunicații

:

•

OG 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor;

•

OG 527/2002 privind accesul la rețelele publice de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora;

•

Legea nr. 527/2002 privind aprobarea OG 34/2002

privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora;

•

OG 18/2002

privind funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

2.

Dezvoltarea comerțului electronic

conform:

•

Legea nr. 455/18.07.2001

privind semnătura electronică , bazată pe Directiva 1199/93/EC;

•

Nonnele tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică;

•

Legea

nr.

365/2002-

privind

comerțul

electronic,

bazată

pe

Directivele 90/619/EEC, 97/7/EC, 98/27/EC și 2000/31/EC;

•

Normele metodologice pentru aplicarea legii comerțului electronic.

În

elaborarea

acestor

acte

normative

s-a

urmărit

concordanța

cu

Directivele Europene

din

domeniul

Societății

Informaționale.

S-au

stabilit

standarde,

s-au clarificat conceptele de produse și servicii, furnizori și clienți, procese de achiziție în contextul

Societății Informaționale, și s-a abordat

problematica

protecției

datelor personale

și a

protecției

consumatorului, facilitându-se introducerea

și utilizarea semnaturii electronice și dezvoltarea comerțului electronic. De asemenea, s-a ținut cont de condițiile de securitate ale tuturor proceselor și sistemelor implicate.

Se va încuraja și se va susține crearea unui cod de conduită în comerțul electronic. Acest cod trebuie armonizat cu inițiativele europene din domeniu pentru a contribui la creșterea

încrederii

cetățenilor

și

mediului

de

afaceri

în

utilizarea

tehnologiei informației și a comunicațiilor.

3.

Servicii pentru cetățeni și mediul de afaceri

Pentru dezvoltarea și generalizarea unor aplicații care să contribuie la perfecționarea și simplificarea relațiilor cetățenilor și agenților economici cu administrația publică, s-au eleborat următoarele legi:

•

Legea nr. 468/2002

pentru aprobarea

O.G. nr.20/2002

privind achizițiile publice prin licitații electronice;

•

Legea nr. 291/2002

pentru aprobarea

OG nr. 24/2002

privind încasarea pnn m ij Ioace electronice a impozitelor și taxelor locale;

•

OG69/2002 privind regimul juridic al cărților electronice de identitate;

•

Nonnele m.etodologice pentru aplicarea OG69/2002 (proiect)

4.

Crearea unei Societăți Informaționale mai sigure.

Noile tehnologii informatice au propriile vulnerabilități, cu consecințe economice și sociale importante. În concordanță cu inițiativele europene, se impune adoptarea unor măsuri compatibile de combatere a infracțiunilor digitale. S-au adoptat următoarele acte nonnative:

•

Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

În

elaborarea acestei legi s­ au avut în vedere prevederile directivelor europene 95/46/EC și 97/66/EC.

•

Legea nr.676/2001

privind prelucrerea datelor cu caracter personal și protecția vieții

private

în

sectorul

telecomunicațiilor. S-au

reglementat

probleme

ca: interceptarea

mesajelor

transmise,

regimul

jurnalelor

(înregistrarea

traficului Inten1et), gradul de anonimat al accesului on-line.

Pentru

asigurarea

securității

sistemelor

și

serviciilor

specifice

societății informaționale, se află în faza de proiect Legea privind prevenirea și combaterea criminalității

informatice,

care

implementează

convenția

cu

privire

la criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta, în noiembrie 2001

.

ln perspectivă se va aborda și problematica conținutului cu caracter nelegal. În acest sens se are în vedere elaborarea unor acte normative care să trateze aceste aspecte și să le reglementeze în conformitate cu prevederile Consiliului Europei. Securitatea îmbracă două aspecte importante: securitatea informației și securitatea infrastructurii. Se au în vedere un set de standarde și proceduri de audit a securității sistemelor, precum și un portal care să permită raportarea incidentelor cu privire la securitatea sisten1elor infonnatice.

Ca și în cazul cmnerțului electronic, măsurile legislative trebuiesc însoțite de măsuri non-legislative, incluzând încurajarea cooperării între consumatori, principalii jucători din sector și organismele statului în sensul sporirii securității, încurajarea cercetării pentru reducerea vulnerabilităților sistemelor.

5.

Asigurarea accesului la Internet a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități.

În conformitate cu inițiativele europene (proiectul WAI-DA al Con1isiei Europene), sunt în curs de elaborare

norme care să contribuie

la îmbunătățirea

accesului persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap la Internet. S-au avut în vedere următoarele:

standarde ce definesc structura, design-ul și conținutul paginilor web ce facilitează accesul Internet pentru categoriile respective;

standarde pentru dispozitivele periferice asociate; standarde privind ergonomia aplicațiilor; procesul de audit asociat;

încurajarea dezvoltării unei culturi de tip "acces pentru toți".

6.

Dezvoltarea altor servicii specifice societății informaționale,

între care: elaborarea de standarde privind învățământul la distanță;

reglen1entarea regin1ului cărțiilor electronice de identitate în direcția utilizării acestora pentru accesul la serviciile în slujba cetățeanului prestate de administrația locală și centrală, precum și pentru asigurările sociale, votul electronic; reglementarea regimului smart-cardurilor pentru efectuarea plăților electronice etc sprijinirea dezvoltării unui cod de conduită pentru furnizorii de servicii Internet; dezvoltarea unor regle1nentări tehnice pentru aplicațiile e-Govermnent, care să respecte standardele și reglementările internaționale ( ISO, UE, ETSI etc.) privind arhitectura și interconectarea sistemelor, schimbul de informații;

elaborarea cadrului legal și de reglementare a regimului plăților electronice și a banilor electronici.

7.

Restructurarea și stimularea investițiilor în sectorul TIC,

prin:

•

Decizia

guven1ului

privind

strategia

de

privatizare

a

companiilor

TIC

din portofoliul

APAPS, la care statul e proprietar. Privatizarea acestor companii va avea loc prin vânzarea părților companiilor deținute de stat exclusiv investitorilor strategici, care au ca obiect principal de activitateTIC;

•

Cumpărătorii, ca și succesorii lor, trebuie să păstreze desfășurarea de activități TIC cel putin

5

ani;

•

Realizarea cadrului legal pentru privatizarea companiilor de stat și stabilirea unei

strategii

coerente de privatizare și a pedepselor pentru nedesfășurarea de activități TIC ca activități principale.

In plus, atât societățile de TIC, cât și alte societăți din categoria IMM beneficiază de

o

serie de facilități privind scutiri de taxe vamale, taxele pe profit, stimularea exportu lui, obținerea de credite, etc.

Stimularea investițiilor în domeniul TIC beneficiază de asemenea de legislația

generală,

în vigoare privind zonele defavorizate, parcurile industriale și parcurile tehnologice.

Acțiunile care vor fi întreprinse pentru completarea și dezvoltarea cadrului legal, ( legislația primară și legislația secundară) sunt prezentate în cele ce urmează:

Nr.

crt.

•

_.

•.

,-

..

_.·-.·.·._

:'.·-·,

•

. : ··_; _ -_

.

••

iioâ(la

r.1

Continuarea

transpunerii și implementării tuturor acelor părți ale aquis-ului care se referă la Societatea

Infonnațională

Parlament, Guvern, Sector privat

2001-2004

r.2

Transpunerea și implementarea noului pachet de reglementări al UE pentru

serviciile de comunicații

Guvern, MCTI

2003

r.3

Crearea cadrului legal pentru asigurarea

liberei

circulații

a

informației

Guvern, MCTI

2002-2003

r.4

Definirea statutului juridic al documentului electronic, semnăturii digitale, bazelor de date electronice și

comerțului electronic, monedei și plăților electronice

Guvern, MCTI, Sector privat, Sector bancar, MAP

2001-2003

r.5

Stabilirea cadrului legislativ ș1 instituțional

pentru

combaterea

fraudelor electronice și accesului neautorizat la informațiile electronice

MCTI,

MJ,

Sectorul privat, MI, MAP

2002-2003

r.6

Elaborarea și adoptarea de regle1nentări privind limitarea prezenței în rețele a infonnației cu conținut nelegal (ex : pornografie, interzicerea spălării banilor, organizarea de acțiuni teroriste sau rău

intenționate )

MCTI,

MCC,

Sectorul privat, MI

2001 - 2004

r.7

1Inple1nentarea

noilor

reglementări

pentru realizarea serviciului universal în telecomunicații

MCTI, ANRC,

Sector privat

2002 - 2004

· r.8

Elaborarea și implementarea legislației privind reglen1entarea protecției datelor personale:

protecția persoanelor față de prelucrarea și transmiterea datelor cu caracter personal;

libertatea inforn1ării și co1nunicării, inclusiv pe Internet, respectând normele deontologice și profesionale legate de transmiterea și prelucrarea

infonnației în mediul social.

MCTI,

MJ, MI,

MAP

2001 - 2003

r.9

Elaborarea și implementarea legislației, reglementărilor precum și asigurarea cadrului instuituțional privind securizarea rețelelor, a sistemelor infonnatice și antifraudă în dorneniu TIC

MCTI, MJ, MI

2001 - 2004

-

Auditarea și evaluarea legislatiei existente în do1neniul securității sisten1elor infonnatice prin stabilirea necesității lor de reglen1entare pentru dezvoltarea cazuisticii de criminalitate electronică, precum și prin stabilirea necesității lor de reglen1entare pentru alinierea

la

legislația europeană și normele NATO, adoptarea criteriilor de preaderare.

MCTI, Instituții din Sistemul Național de Apărare

MCTI, ORDA

-

Susținerea propunerilor legislative referitoare la securitatea sistemelor informatice

-

Promovarea și impunerea de reglementări în domeniul drepturilor de autor, pirateriei

software, copierii de programe și distribuirii ilegale.

Dinan1ismul sectorului de activitate va implica reconsiderarea și actualizarea periodică a acestui plan de acțiune.

6.2.

Cadrul instituțional

In

prezent,

cadrul

instituțional

prvind

promovarea

Societății

Informaționale cuprinde:

•

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației (GPTI)

--înființat prin HG 271/ 2001

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România este alcătuit din:

-

primul-ministru - președinte;

-

ministrul finanțelor publice;

-

ministrul administrației publice;

-

ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului;

-

ministrul educației și cercetării;

-

ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației;

-

ministrul delegat la Ministerul Educației și Cercetării - pentru activitatea de cercetare;

-

secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației - secretar.

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România are următoarele atribuții principale:

a)

stabilirea direcțiilor strategice pentru trecerea la Societatea Informațională în România;

b)

aprobarea proiectelor directoare și a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, ale instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice, și ale companiilor/societăților naționale sau ale societăților comerciale la care statul este acționar majoritar;

c)

aprobarea și coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, ale instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996;

d)

aprobarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, de care beneficiază companiile/societățile naționale sau societățile cmnerciale la care statul este acționar majoritar;

e)

aprobarea proiectelor din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației care necesită garanții guvernamentale.

Pentru completarea cadrului instituțional în anul 2002 s-au mai înființat :

■

Inspectoratul

General

pentru Comunicații și Tehnologia Informației

(HG 180/2002) - ca instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri extrabugetare, cu atribuții de supraveghere și control a activităților din domeniul comunicațiilor, precmn și implementarea la nivel național a proiectelor de administrație electronică, în conformitate cu strategia națională în domeniul tehnologiei

informației,

gestionarea

frecvențelor

radioelectrice

cu

atribuire neguvernamentală,

monitorizarea

spectrului

de

frecvențe

radioelectrice

cu atribuire

neguvernamentală,

controlul

tehnic

și

certificarea

conformității

cu normele tehnice din domeniul comunicațiilor electronice, poștei, audiovizualului și tehnologiei informației, supravegherea și controlul activităților desfășurate prin rn ij loace

electronice,

operarea

Sistemului

electronic

de

achiziții

publice

și implementarea

la

nivel

național

a proiectelor

de

promovare

a administrației electronice.

■

Comisia de supraveghere a funcționării Sistemului electronic de achiziții publice

(HG 179/2002) pentru exploatarea eficientă a Sistemului electronic de achiziții publice, respectiv analiza și evaluarea funcționării acestuia, asigurarea respectării principiilor liberei concurențe, eficienței utilizării fondurilor publice, transparenței, tratamentului egal și confidențialității operațiunilor, soluționarea

sesizărilor

cu privire la funcționarea Sistemului electronic de achiziții publice, validarea regulilor și procedurilor stabilite de operatorul acestui sistem.

■

Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații

(OU 79/2002) -

pune în aplicare politica națională în domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale; protejează drepturile și interesele utilizatorilor de servicii și rețele

de comunicații

electronice

și de servicii

poștale,

în ceea

ce

privește transparența furnizorilor față de utilizatori relativ la tarife și condițiile de utilizare a serviciilor dar și în privința

prelucrării

datelor cu caracter personal

și a asigurării condițiilor de exercitare a dreptului la serviciul universal al tuturor cetățenilor

României.

6.3 Asigurarea resurselor

Pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea Societății Informaționale se vor aloca resurse financiare specifice, atât pentru realizarea de proiecte, cât și pentru activități de cercetare-inovare.

1. Inițierea, lansarea și finanțarea unor proiecte TIC în aplicații și sisteme de interes național

și a unor

programe de cercetare-dezvoltare

. In acest sens se vor avea în vedere următoarele acțiuni:

Nr. crt.

1

Lansarea și finanțarea de proiecte prioritare de interes național pentru dezvoltarea infrastructurii și

aplicațiilor cu in1pact economico- social

MCTI,MEC, MAP

2001-2004

2

Lansarea și finanțarea de proiecte pilot pentru teme de interes larg (eEurope+)

MCTI, MAP, alte ministere

2001-2004

3

Finanațarea unui program național de cercetare-inovare pentru dezvoltarea Societății Informaționale

MEC

2001-2004

4

Proiecte din domeniul Societății Informaționale rezultate din strategiile sectoriale ale altor instituții, aprobate de GPTI

Ministere, Companii/societăți naționale, societăți naționale la care

statul este acționar majoritar

2002-2006

Aceste proiecte vor fi deschise atât pentru instituții de cercetare cu capital majoritar de stat, cât și pentru companii private.

In

același

timp, se va încuraja atragerea de fonduri din surse externe, precum și participarea specialiștilor români în proiecte internaționale:

A.

Programul "eContent"

al

Comisiei Europene "eContent",

ce are trei direcții principale de acțiune:

Imbunătățirea și dezvoltarea utilizării informațiilor din sectorul public ;

Stimularea

producției

de conținut informațional

într-un mediu

multicultural

ș1 rnultilingv ;

Intensificarea dinamicii de dezvoltare a pieței de conținut digital.

Proiectele dezvoltate pe structura acestor linii directoare tratează conținutul digital al documentelor ca pe surse indispensabile de informații din sfera de cuprindere a administrației

centrale

și

locale.

Totodată

transpunerea

în

format

electronic

a conținutului

materialelor

din

mediile

culturale

reprezintă

un

deziderat

actual important.

De

asemenea,

se

urmărește

crearea

unei

culturi

a

informației

prin conștientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor societății infonnaționale.

In acest sens se preconizează conectarea bibliotecilor, muzeelor și teatrelor la rețeaua Internet, precu1n și crearea de biblioteci virtuale și de librării virtuale (e-librării).

B.

Programul „IST" al Comisiei Europene, dedicat tehnologiilor Societății Informaționale ce face parte din

Programul-cadru 6 de cercetare-dezvoltare. Acest prograin are patru direcții principale de acțiune:

Dezvoltarea

tehnologiilor

din

Societatea

Informațională

care

răspund

unor provocări

majore,

sociale

și

economice,

incluzând

tehnologii

sigure

și

de încredere;

Dezvoltarea infrastructurii de comunicații și informații cu caracteristici de ușurință în exploatare, mobilitate și interconectare globală, pentru acces de oriunde

și

oricând, și furnizarea de aplicații și servicii viabile;

Utilizarea

materialelor

miniaturizate,

moleculare,

cu

scopul

încorporării

de inteligență în obiectele de fiecare zi, în componente și microsistemele din mediul înconjurător;

Dezvoltarea tehnologiei cunoașterii și a interfețelor client inteligente, care permit interacțiunea personalizată și intuitivă cu conținutul digital.

Asigurarea securității rețelelor și a tranzacțiilor prin aceste rețele este o cerință esențială pentru tranzacțiile din sectoarele economice care se bazează pe servicii de tip Inten1et. Proiectele ce au ca acțiune introducerea tehnologiilor de securizare și criptare în administrația publică locală, promovarea cartelelor inteligente "smart card"

pentru securizarea accesului, plăți electronice, folosirea cartelelor magnetice sunt de aceea

prioritare.

Cartea

electronică

de

identitate

va

reprezenta

o

aplicație

de irn . plementare a noilor tehnologii de tip "smart-card" și conține datele personale de identificare ale cetățeanului, semnătura digitală, certificat digital, precum și licența de conducere auto, certificatul de asigurare socială, cartea de alegător.

Una dintre direcțiile prioritare o constituie și dezvoltarea industriei naționale de produse și servicii, iar în acest context se dorește lărgirea capacității de realizare

a

sisten.elor de calcul, sisten.elor de transmisie a datelor, vocii și i1naginii, siste1nelor de prograrne, servicii și api icați i specifice.

C.

Programul

IDA

al

Comisiei

Europene,

dedicat

schimbului

de

date

între administrații

publice.

Acest program are următoarele obiective principale:

llnplen1entarea sistemelor de tip e-democrație și e-guvernare; Definirea de politici europene cu privire la informația digitală; Realizarea unui portal european pentru informații și servicii;

Definirea principiilor de organizare și căutare a informațiilor publice din UE și statele candidate referitoare la cadrul legislativ și de regle1nentări;

Definirea unui sistem de votare prin mijloace electronice;

Realizarea de cercetări de piață pentru servicii electronice destinate !MM-urilor; Pro1novarea

schi1nbului

de

experiență

cu

privire

la cele

mai

bune

practici

de

serv1c11

electronice pe plan internațional.

In

vederea

realizării acestor obiective trebuie să se realizeze

interoperabilitatea sisternelor

informatice

existente,

o

buna

calitate

a

serviciilor

și

monitorizarea feedback-ului după lansarea proiectelor in exploatare.

D.

Programul

Comisiei

Europene

''SaCer

Internet

Action

Plan",

destinat abordării

problematicii

conținutului

ilegal

și

injurios

promovat

prin

Internet.

Acest progran1 s-a lansat ca răspuns Ia controversata problemă a conținutului ilegal și injurios de pe Internet. In acest scop s-a realizat o legătură stabilă între utilizatori și dezvoltato1·ii de aplicații software pe fundalul

politicilor UE.

În baza cotizației pe care România o plătește pentru participarea sa la aceste programme, con1paniile private din dotneniu, institutele de cercetare, instituții din n.ediul

acade1nic

și universitar, precum și instituții guvernamentale, pot participa cu propuneri de proiecte, care în urma unui process de evaluare, pot pri1ni finanțări integrale sau parțiale din fonduri comunitare. Astfel, aceste progra1nme con.unitare reprezintă o i1nportantă resursă pentru finanțarea proiectelor din do1neniul TIC, dar

și

un factor determinant de creștere a competitivității proiectelor ro1nânești. In

acest

dorneniu, un obiectiv important este dublarea în fiecare an a nu1nărului de proiecte finanțate de Comisia Europeană precum și dublarea fondurilor atrase prin intern.ediul acestor programme.

Alte programe:

Proiectele

din

domeniul

Societății

Informaționale,

pot

primi

finanțări

și

prin prog1·arne ale unor instituții internaționale: Banca Mondială,

USATD,

UNDP.

6.4 Proceduri de urmărire, evaluare și raportare

. ·...

···:·

.

;

:·

Indicatori privind ' fUhdzar i :

șelf

1

•

2.

Procentul fa1niHHor

::

c :re

,i

tețill

serv

. . . ......................_...

..

_ . -•·-·

.....

_ . . ..

. . . .

accesul la Internet

procentul familiilor care care dețin

f6 t î1'i

i

1 -It: f telecornuttiCa;ți

i

:

dkipabîle

să furrtizeze

•

•

•••

•

•

3.

4.

Lista problemelo · r

Unnărirea realizării acțiunilor propuse se va face pe baza următorului

sistem de indicatori,

agreat de către

statele

membre ale UE și de către statele candidate:

Indicatori privind dezvoltarea industri TIC:

5.

6.

7.

8.

9.

Venituri în cadrul ramurii .

Nr.

de

firrrie și nr. de angaj

.

Structura veniturilor pe tip

de.activit

Resurse umane și venitul pe angajat,

a'rt

Domenii de utilizare a produselor și

țară

(do1neniu, nr. finne)

Indicatori privind asigurare

11.

Procentul populației care folosește în

12.

Procentul familiilor cu acces Internet

13.

Costurile

entru accesul Ia: Internet •

Indicatori privind dezvolț educație:

naționale de cercetare și e

15.

Numărul de cercetători c

16.

Procentul de cercetători c

17.

Nurnărul de calculatoare cu acce I 8. Procentul de cercetători cu ace

19. Nmnărul de instituții de cercetare cu conexiuni ție mare viteză la Internet

Indicatori pentru securiz cartelelor cartelelor

'i

20.

Numărul de surse

21.

Procentul securitate

de

22.

Auditul: indicatori cu privire măsuri de contracarare

23.

Indicatori cu privire la pirateria informatică.

și

Indicatori privind educația. șiiÎlS Inf'ormațională:

24. Numărul decalculatoarela secundar

din ciclul primar/ secundar/

''"'"'cu

2 7. Procentul ul de profesori ce utili.zea:z.ăiîn

tnod

pl:tiș.nuit Intetrtet--ul pentru predarea altor materii decât cele de tehndlqgiain:foțtrittție'i,

ANEXA

Nr.

1

11. 1

3

Portaluri de servicii

Studiu de fezabilitate

D

Specțficarea

cerințelor

și

D

l'VIAP l'VI.C.T.L

Tr. III 2004

integrate către cetățeni

procedurile de licicație

U Unitatea Permanentă de Administrare a Programu.lui

Tr. II 2005

12. 1

4

Dezvolcarea inițiale

serviciilor

LJ

l'VIAP

l'VIFP

Tr. II 2004

13.

In1plen1entare

Coscuri pencru anul urnzăcor

Studiu de fezabilitate

l'VI.C.T.I.

D

l'VIJ'VISS,

[J

Unitatea

Pern1anentă de Administrare a Programului

D

l'VIAP

Tr.I 2004

Servicii inițiale

Stabilire servicii

CJ

l'VIFP

]'vLC.T.I.

o

:M:MSS,

D

Unitatea

Tr. IV 2004

14.

Portaluri de servicii pentru obținerea certificatelor

Faza I.: acces interactiv Faza 2.: acces automat

Permanentă de Administrare a Progran1u.lui

D

:MAP

C.=1

:MFP

[

l'VIJ

D

:MAP

□

:MFP

D

:M.C.T.I.

o

:Ml'VISS,

Tr. IV 2004

Tr. III 2005

r--7

L

Unitatea

15.

Portal de prezentare

Serviciul Național de identificare de locuri de

Permanentă de Adn1inistrare a Programu.lui

D

CCIND

D

_M_AP

D

:MFP

Tr.

IV 2004

locuri de

1T1llllCa

muncă

I J

:MAP

C

:MFP

D

:M.C.T.I.

D

J'v:[J'v:[

s ,s

LJ

lJnitatea

16.

Portalul pentru.

Permanentă de Administrare a Progran1ului

!7

:Ml'vISS

l-,

CCIND

l'VIAP

Tr. IV

servicii către agenți ecor1orn.ici

LJ

:MFP

D

l'VIAP

D

:MFP

D

:M.C.T.I.

l

i

l'VI:MSS,

Unitatea

2004

Pern1anentă de Administrare a Programu.lui

D

l'VI:MSS

--·- ----------+----------------------------------+--- D ------- C - C -- IN -- D --+

<

17.

Interoperabili-

Studiu de fezabilitate tate între

(Actiun.e 3.1.3)

rețelele

Rețeaua Națională județene

Tr. II 2004

Tr. II 2004

-Tr. II 2005

18.

19.

20. 2

2

Servicii subsidiare și sevicii pentru asigurarea descentralizării c:on1pu.terizare a organismelor adn1inistrației locale

Accesul

la

serviciul de certificare a în.registrarilor

Servicii de susținere primară

Computerizarea registrelor de stare civilă Computerizarea serviciilor on-line către societatea civilă

D D D

[_J

:MAP

:MCTI

:MI

Unitatea

Tr. IV 2004 -Tr.

II 2005

Tr.II 2004-

Tr.IV 2005

Tr.IV2004

-Tr.IV 2006

Tr. II 2004

- -rr.

I

2005

de stare civilă

Permanentă de Administrare a Pro=amu.lui