Decizia nr. 54/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, și ale art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina-Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Gabriel Lupașcu în Dosarul nr. 14.401/180/2018 al Judecătoriei Piatra-Neamț - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.247D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.404D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , excepție ridicată de Bogdan Dumitru în Dosarul nr. 11.115/279/2018 al Judecătoriei Roman.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.
6.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă.
7.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.404D/2019 la Dosarul nr. 2.247D/2019, care a fost primul înregistrat.
8.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la
Decizia Curții Constituționale nr. 539 din 10 noiembrie 2022 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
9.
Prin Încheierea din 18 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.401/180/2018, Judecătoria Piatra-Neamț - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
10.
Prin Încheierea din 27 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 11.115/279/2018 Judecătoria Roman a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 .
11.
Excepția a fost ridicată de Gabriel Lupașcu și de Bogdan Dumitru în cauze având ca obiect contestațiile introduse împotriva unor procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții.
12.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că reglementarea criticată, care stabilește regula de competență teritorială a instanței de la locul săvârșirii contravenției, este derogatorie de la dreptul comun, respectiv de la prevederile
art. 111 din Codul de procedură civilă , care instituie competența teritorială alternativă pentru cererile îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public. Se apreciază că stabilirea prin norme derogatorii de la dreptul comun a unei competențe materiale speciale și exclusive în favoarea instanței pe raza căreia s-a constatat contravenția este o măsură discriminatorie, disproporționată și care favorizează în mod semnificativ și nejustificat organul constatator, acționând ca un veritabil factor de descurajare și, în același timp, de limitare a accesului contestatarilor la justiție.
13.
Se susține că procedura constatării faptei contravenționale este o procedură preponderent scrisă, ce exclude ca în faza de contestare a procesului-verbal de contravenție agentul constatator să administreze probe suplimentare pentru a susține, a explicita și a completa aspectele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție. Or, înscrisurile pot fi administrate la orice instanță din țară, astfel că nu este justificată și proporțională obligația justițiabilului de a se adresa în mod exclusiv instanței pe a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția. Susține, de asemenea, că necesitatea efectuării unor deplasări repetate la distanțe mari, alocarea unor perioade de timp îndelungate, precum și costurile directe și indirecte care pot ajunge la valori însemnate suportate de către justițiabil pentru a-și proteja dreptul au un veritabil efect descurajator pentru acesta și îi limitează în mod efectiv accesul la justiție.
14.
Judecătoria Piatra-Neamț - Secția civilă și Judecătoria Roman apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Stabilirea competenței instanței pentru soluționarea plângerii contravenționale în raport cu locul constatării faptei are ca rațiune facilitatea administrării probatoriului cu privire la situația de fapt. Accesul liber la justiție nu este afectat, deoarece judecata se poate desfășura și în lipsa părților.
15.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
16.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
17.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
18.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 21 aprilie 2022, și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023. La momentul săvârșirii contravențiilor - 27 septembrie 2018 și 14 octombrie 2018 (datele la care au fost încheiate procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor) -, textele de lege criticate aveau următorul cuprins:
–
Articolul 32
alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 : „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.“;
–
Articolul 118
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 : „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.“
19.
Ulterior sesizării Curții,
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
a fost modificat prin
art. I pct. 5 din Legea nr. 152/2019
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 21/2014
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea
Ordonanței Guvernului nr. 81/2000
privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, s-a introdus
pct. 33^1 în Ordonanța Guvernului nr. 21/2014
și s-a păstrat soluția legislativă anterioară, incidentă la momentul săvârșirii faptelor contravenționale, respectiv introducerea plângerii la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.
20.
De asemenea, Curtea constată că
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
a fost modificat prin
pentru modificarea
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, iar
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
a fost modificat prin
pentru modificarea
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, fără a păstra soluția legislativă criticată, respectiv competența exclusivă de soluționare a cauzelor de către judecătoria în a cărei rază de competență a fost săvârșită/constatată fapta.
21.
Având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că soluția legislativă criticată nu mai subzistă în prezent, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , în forma anterioară modificărilor aduse prin
Legea nr. 107/2022 , și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , în forma anterioară modificărilor aduse prin
22.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi și în
art. 21
- Accesul liber la justiție.
23.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra unor excepții motivate în mod similar s-a pronunțat prin
Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, și
Decizia nr. 539 din 10 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 30 ianuarie 2023.
24.
Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
25.
Aplicând aceste considerente în cauzele deduse judecății, Curtea a reținut că agentul constatator și persoana care a săvârșit fapta contravențională sunt în situații diferite, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi. Pe de o parte, agentul constatator acționează în calitate de reprezentant al statului și este împuternicit să apere un interes general, respectiv acela al desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, iar, pe de altă parte, contravenientul trebuie să beneficieze de administrarea unui probatoriu adecvat. Or, în vederea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, ceea ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, are ca efect respectarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
26.
Totodată, Curtea a reținut că stabilirea competenței judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția de a soluționa plângerea împotriva procesului-verbal conduce la facilitarea administrării probelor, spre exemplu, administrarea probei cu martorii aflați la locul săvârșirii faptei.
27.
Curtea a constatat, totodată, că textele de lege criticate instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și anume instanța competentă să soluționeze plângerea, această modalitate de reglementare reprezentând opțiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile
art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată , privind competența și procedura în fața instanțelor judecătorești (a se vedea
Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 18 iulie 2019, paragraful 21).
28.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
29.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriel Lupașcu în Dosarul nr. 14.401/180/2018 al Judecătoriei Piatra-Neamț - Secția civilă și de Bogdan Dumitru în Dosarul nr. 11.115/279/2018 al Judecătoriei Roman și constată că dispozițiile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamț - Secția civilă și Judecătoriei Roman și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.