Decizia nr. 436/2022

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta- Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 32.612/245/2018 al Tribunalului Iași - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.755D/2019.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modalitatea de aplicare a legii. Or, instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată fără a putea modifica sau completa un text de lege emis de către legiuitor. În subsidiar, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Face referire la

Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016 , arătând că nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție. Cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. Părțile interesate se pot adresa instanței și se pot prevala, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile acordate de

Legea fundamentală

prin

art. 21 . Determinarea acestor cheltuieli se realizează de către instanță pe baza unor criterii legale, obiective, pentru fiecare cheltuială în parte, fapt ce exclude subiectivitatea instanței de judecată. Pretinsa încălcare a prevederilor

art. 16 din Constituție

nu poate fi reținută, dispozițiile criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor care promovează căile de atac prevăzute limitativ de către legiuitor, în temeiul

art. 61 din Constituție .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 26 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.612/245/2018 al Tribunalului Iași - Secția penală, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Maria Georgescu cu ocazia soluționării unei contestații formulate de aceasta împotriva unei sentințe penale, pronunțate de Judecătoria Iași, solicitând anularea cheltuielilor de judecată.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia face referire la sentința penală pronunțată de Judecătoria Iași într-o cauză în care a avut calitatea de persoană vătămată, precum și la situația de fapt ulterioară pronunțării acestei hotărâri. Susține că prin obligarea sa la plata de cheltuieli judiciare, spre deosebire de situația inculpatului în cazul căruia cheltuielile rămân în sarcina statului, instanța judecătorească l-a încurajat pe acesta la nepăsare, obstrucționându-i persoanei vătămate posibilitatea „recuperării unui drept“.

6.

Tribunalul Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile

art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală

se aplică în mod egal tuturor persoanelor care declară apel, recurs în casație ori introduc o contestație sau oricare altă cerere la instanțele judecătorești, persoane care vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauzele penale în cazul în care li sa respins ori și-au retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea. Textul criticat nu prevede nicio derogare de la plata acestor cheltuieli judiciare pentru nicio persoană, astfel că dispozițiile

art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală

nu încalcă principiul egalității în drepturi. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale

art. 21 alin. (1) , instanța judecătorească face referire la

Decizia nr. 752 din 18 septembrie 2007

și

Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016 . Prin faptul că este posibilă obligarea unei persoane care a formulat o cerere sau o cale de atac la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauzele penale, în cazul respingerii sau retragerii cererii formulate, nu se aduce atingere dreptului acelei persoane de a se adresa justiției și de a-și exercita drepturile sale procesuale.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală , cu următorul conținut: „În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea.“

11.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 16 alin. (1)

referitor la egalitatea în drepturi și

art. 21 alin. (1)

privind accesul liber la justiție.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, răspunzând unor critici de neconstituționalitate similare, prin

Decizia nr. 526 din 15 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 22 decembrie 2021,

Decizia nr. 746 din 21 noiembrie 2019

și

Decizia nr. 742 din 21 noiembrie 2019 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 23 ianuarie 2020, precum și prin

Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

13.

Cu acele prilejuri, Curtea a constatat, în esență, că cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. În cazurile referitoare la declararea apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea și nu împiedică părțile interesate să se adreseze justiției și să se prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale

art. 21 . Mai mult, prevederile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, conform

art. 126 alin. (2) din Constituție .

14.

De asemenea, prin

Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iunie 2019, Curtea a statuat că determinarea cheltuielilor se realizează potrivit prevederilor

art. 272-275 din Codul de procedură penală , conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și pe cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În acest context, cheltuielile judiciare avansate de stat semnifică toate sumele de bani cheltuite pe parcursul desfășurării procesului penal, din bugetul de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop, conform

art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală , din bugetul Ministerului Justiției, al Ministerului Public sau al altor ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite de procedurile desfășurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în cuprinsul

art. 272

și

273 din Codul de procedură penală . În acest sens,

art. 272 alin. (1) din Codul de procedură penală

reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal. La acestea se adaugă, conform prevederilor

art. 273 alin. (1) din Codul de procedură penală , sumele cuvenite martorului, expertului și interpretului, reprezentând restituirea cheltuielilor de transport, întreținere, locuință și a altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor în fața organelor judiciare. Referitor la acestea din urmă,

art. 273 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală

reglementează modul de stabilire a respectivelor sume, martorul, expertul și interpretul care sunt salariați având dreptul la venitul de la locul de muncă pe durata lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea în fața organului de urmărire penală sau a instanței. Pentru cazul în care persoanele anterior enumerate nu sunt salariate, aceleași dispoziții legale prevăd că martorul care are venit din muncă este îndreptățit să primească o compensare, iar expertul și interpretul au dreptul la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și în condițiile prevăzute prin dispoziții legale. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum este deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere. Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularitățile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experților sau interpreților.

15.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și ale

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 32.612/245/2018 al Tribunalului Iași - Secția penală și constată că dispozițiile

art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2022.