Decizia nr. 87/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 și art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 1.551/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.125 D/2015.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, prezent personal, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care pune concluzii de admitere a acesteia. Se face trimitere la situația de fapt și se conchide că este necesară reglementarea unor limite maxime ale cheltuielilor de judecată la plata cărora justițiabilii pot fi obligați de către instanțele penale.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la dispozițiile art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 se arată că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât contestația la executare și calea de atac împotriva hotărârii de soluționare a acesteia promovate de autorul excepției în prezentul dosar au fost făcute sub imperiul Codului de procedură penală în vigoare. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală se arată că argumentele aduse în susținerea acesteia vizează modificarea și completarea legii, în sensul reglementării de către Curtea Constituțională a unor grile care să prevadă limitele minime și cele maxime ale cheltuielilor judiciare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 11 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.551/236/2015, Judecătoria Giurgiu - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 și art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Vonica într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare cu privire la cheltuielile judiciare la a căror plată a fost obligat autorul excepției printr-o sentință penală.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că suportarea cheltuielilor judiciare de către persoana care a formulat o cale de atac, atunci când aceasta este respinsă sau retrasă, încalcă prevederile constituționale invocate. Se susține că valoarea acestor cheltuieli este lăsată la aprecierea instanței, care este una subiectivă, și că nu există grile care să limiteze cheltuielile judiciare, aspecte care sunt de natură a contraveni dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din Constituție.

7. Judecătoria Giurgiu - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că suportarea cheltuielilor judiciare în caz de respingere sau retragere a apelului sau a recursului sau a altei cereri de către persoana care a formulat respectiva cerere nu contravine niciunei dispoziții constituționale. Se face trimitere la

Decizia Curții Constituționale nr. 171 din 23 mai 2001 .

8. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la

deciziile Curții Constituționale nr. 752 din 18 septembrie 2007 , nr. 514 din 27 aprilie 2010 și nr. 500 din 19 aprilie 2011.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 192 alin. (2) din Codul de procedură penală din 1968 și art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 192 alin. 2: "În cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea";

- Art. 275 alin. (2): "În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea.".

13. Se susține că textele criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) cu privire la statul român, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, cu privire la dispozițiile art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât cererile formulate de autorul excepției, în cauza dedusă judecății, cu privire la cheltuielile judiciare, au fost întemeiate, în drept, pe dispozițiile Codului de procedură penală în vigoare. Or, conform prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Pentru acest motiv, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 este inadmisibilă.

15. Cu privire la soluția legislativă cuprinsă în art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea reține că aceasta este similară dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, asupră cărora Curtea s-a mai pronunțat, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, prin mai multe decizii, prin care a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate invocate. Cu titlu exemplificativ sunt

Decizia nr. 171 din 23 mai 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 16 iulie 2001,

Decizia nr. 752 din 18 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, și

Decizia nr. 206 din 17 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 10 martie 2009.

16. Prin

Decizia nr. 752 din 18 septembrie 2007 , Curtea a constatat că nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că faptul că, în cazurile referitoare la declararea apelului ori recursului sau al introducerii oricărei altei cereri, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea, nu împiedică părțile interesate să se adreseze justiției și să se prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 21. Mai mult, s-a arătat că prevederile art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, conform

art. 126 alin. (2) din Constituție. Totodată, prin Decizia nr. 206 din 17 februarie 2009 , Curtea a statuat că prevederile art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 nu aduc atingere liberului acces la justiție și nici dreptului la un proces echitabil.

17. Curtea constată că argumentele reținute de către instanța de contencios constituțional prin deciziile anterior analizate sunt aplicabile și în privința dispozițiilor art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală.

18. Referitor la critica potrivit căreia stabilirea cheltuielilor judiciare, în cazurile prevăzute la art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, este lăsată la latitudinea instanței de judecată, Curtea constată că determinarea acestor cheltuieli se realizează potrivit prevederilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum sunt deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere sau nerealizarea unui câștig licit. Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularitățile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experților sau interpreților.

19. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că prevederile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor care promovează căile de atac enumerate în cuprinsul acestor norme legale sau care formulează contestații sau cereri, în situația în care aceste cereri sunt respinse ori retrase.

20. Având în vedere argumentele anterior invocate, Curtea constată că nu poate fi reținută încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul român.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, excepție ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 1.551/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secția penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 1.551/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secția penală și constată că dispozițiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile invocate.

Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2016.