Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 70/2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și a dispozițiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000

prezumat în vigoare

Data actului
18 februarie 2003
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 211 din 1 aprilie 2003
Citat de
7 acte
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 15.032 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 49/2001 29 martie 2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și a…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și a dispozițiilor

art. 180 din Legea nr. 19/2000 , excepție ridicată de Constantin Filimon în Dosarul nr. 8.439/2001 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției și reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului București.

În susținerea criticii de neconstituționalitate, autorul arata ca, întrucât pensiile și asigurările sociale reprezintă forme de protecție socială,

Legea nr. 19/2000

este, conform art. 72 alin. (3) lit. l) din Constituție, o lege organică. Prin urmare, această lege nu poate fi modificată prin intermediul unei ordonanțe a Guvernului, întrucât autoritatea executivă nu este abilitata de a emite ordonanțe în domeniul legii organice. În ceea ce privește prevederile

art. 180 din Legea nr. 19/2000 , autorul considera ca acestea contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece persoanele care nu au beneficiat de pensie până la data de 1 aprilie 2001, dar care au o decizie de pensionare anterioară acestei date, au o pensie diferita de persoanele a căror decizie de pensionare a fost emisă după această dată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că nu sunt incalcate dispozițiile art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât textul de lege criticat nu este de natura a crea vreo discriminare, ci numai aduce precizări cu privire la aplicarea în timp a legii. Privitor la critica ordonanței de urgenta, în ansamblul sau, se arata ca interdicția Guvernului de a reglementa în domeniul legii organice se referă numai la ordonanțele simple, iar nu și la ordonanțele de urgenta, potrivit art. 114 alin. (4) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 15 mai 2002, pronunțată în Dosarul nr. 8.439/2001, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , precum și a dispozițiilor art. I pct. 74 din ordonanța, excepție ridicată de Constantin Filimon.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001

nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituție privind cazul excepțional și urgenta măsurilor în domeniul reglementat și încalcă prevederea constituțională cuprinsă în art. 114 alin. (1) referitoare la imposibilitatea de a se reglementa prin ordonanța în domeniul legii organice. De asemenea, el apreciază ca dispozițiile art. I pct. 74 din aceasta ordonanța contravin art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii, întrucât drepturile de pensie diferă după cum deciziile de pensionare au fost emise înainte sau după data de 1 aprilie 2001. Or, o astfel de diferentiere nu este posibila decât cu încălcarea principiului egalității în drepturi a tuturor asiguraților.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă, exprimandu-și punctul de vedere, considera excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul apreciază ca interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. În ceea ce privește ordonanțele de urgenta, acestea pot fi adoptate în cazuri excepționale, ce impun luarea unor măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public, care ar putea reclama instituirea unei reglementări inclusiv în domeniul legii organice, și nu doar în acela al legii ordinare. De altfel, Guvernul considera ca prin adoptarea legii de aprobare a ordonanței motivul de neconstituționalitate invocat de autorul excepției, chiar real fiind, a fost asanat.

În ceea ce privește critica referitoare la dispozițiile

art. I pct. 74 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , Guvernul apreciază ca acestea nu contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor, ci, dimpotriva, nu fac decât sa aducă precizări referitoare la aplicarea în timp a dispozițiilor

Legii nr. 19/2000 , în scopul asigurării egalității în drepturi a tuturor pensionarilor aflați în situații identice.

Avocatul Poporului arata ca prevederile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu contravin

art. 114 din Constituție, întrucât Legea nr. 19/2000

nu face parte din categoria legilor organice prevăzute de art. 72 alin. (3) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 338/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, precum și dispozițiile

art. 180 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările ulterioare. Textul de lege criticat are următorul conținut:

- Art. 180: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislației anterioare, precum și ajutoarele sociale stabilite potrivit legislației de pensii devin pensii în înțelesul prezentei legi.

(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi sa determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislației anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, datorată conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile art. 80.

(3) Pensionarilor de asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998 - 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona în condițiile prezentei legi, pe lângă punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie și acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operațiunile de indexare și recorelare.

(4) Punctajul mediu estimat, prevăzut la alin. (3), se calculează de CNPAS.

(5) Punctajul mediu anual și punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzător recorelarii prevăzute la art. 168 alin. (3)-(5).

(6) Cuantumul pensiilor se stabilește în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, stabilit conform alin. (2), (3) și (5).

(7) În situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plata cuantumul avantajos."

Textele constituționale pretins a fi incalcate sunt următoarele:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 72 alin. (3): "Prin lege organică se reglementează: [...]

l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială;";

- Art. 114: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței.

(4) În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.

(5) Aprobarea sau respingerea ordonanțelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)."

I. Cu privire la critica de neconstituționalitate a ordonanței în ansamblu, prin raportare la dispozițiile art. 114 alin. (1) din Constituție, în jurisprudenta sa, Curtea Constituțională a statuat ca interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 114 din Constituție, referitor la ordonanțele de urgenta, "deoarece cazul excepțional ce impune adoptarea unor măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementări de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, dacă nu ar putea fi adoptată, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constituționale a instituției" (Decizia Curții Constituționale nr. 34/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998). Ordonanța de urgenta nu este, asadar, o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci un act normativ cu o identitate și finalitate distincte, adoptat de Guvern în temeiul unei legitimari constituționale proprii.

De altfel, față de împrejurarea ca ulterior sesizării Curții ordonanța de urgență a fost aprobată de Parlament prin lege, critica de neconstituționalitate, sub acest aspect, nu mai are obiect, aprobarea de către organul legiuitor fiind de natura sa acopere un asemenea viciu, chiar dacă acesta ar fi fost real.

II. Referitor la critica de neconstituționalitate a

art. 180 din Legea nr. 19/2000 , nici aceasta nu este intemeiata.

În primul rând, nu se poate retine încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât cele două categorii de pensionari, supuse unor regimuri juridice diferite, nu se alfa într-o situație identică, de natura să justifice aplicarea unui tratament egal. Contrar celor susținute de autorul excepției, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifica un tratament juridic diferențiat. Susținerile autorului excepției de neconstituționalitate sunt neintemeiate, cu atât mai mult cu cat o eventuala extindere a incidentei actului normativ asupra unor situații din trecut - pe care critica sa o presupune - ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție.

De altfel, a considera intemeiata o atare critica ar insemna sa negam posibilitatea oricărei modificări a legislației în vigoare, întrucât, de fiecare data, aceasta antreneaza o modificare a regimului juridic și deci un tratament juridic diferit pentru persoane aflate, asa cum considera autorul excepției, în situații identice, ceea ce, desigur, este de neconceput.

În al doilea rând, critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 180 din Legea nr. 19/2000

nu poate fi reținută, întrucât este infirmata de chiar conținutul textului, care reglementează o procedură tehnica prin a carei aplicare, în timp, să fie inlaturate discrepantele inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existenta unor asemenea discrepanțe nu indreptateste însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstitutionala, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru ratiuni evidente, nu este practic posibil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și a dispozițiilor

art. 180 din Legea nr. 19/2000 , excepție ridicată de Constantin Filimon în Dosarul nr. 8.439/2001 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2003.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.