Decizia nr. 115/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 38/2002 30 ianuarie 2002 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judici…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent șef
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Casa judeteana de pensii Bistrita-Nasaud în dosarele nr. 5/F/1999 și nr. 38/F/2000 ale Tribunalului Bistrita-Nasaud.
La apelul nominal lipsesc toate părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere ca excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 285C/2002 și nr. 286C/2002 au un conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 286C/2002 la Dosarul nr. 285C/2002, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin încheierile din 21 aprilie 2002, pronunțate în dosarele nr. 5/F/1999 și nr. 38/F/2000, Tribunalul Bistrita-Nasaud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Casa judeteana de pensii Bistrita-Nasaud, creditoare în doua cauze comerciale ce au ca obiect soluționarea cererilor de suspendare a procedurii falimentului față de debitoarea Societatea Comercială "Agroindustriala" - S.A. Jelna.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca dispozițiile
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1). Astfel, considera ca suspendarea procedurii falimentului la care s-a depus oferta de achizitionare a pachetului majoritar de acțiuni creează o situație privilegiată instituțiilor publice implicate, în speta Agenția Domeniilor Statului, în defavoarea celorlalte categorii de creditori, care nu au posibilitatea de a-și exprima acordul cu privire la privatizare și care nu și-ar mai putea indestula creanțele din banii rezultați în urma acestei proceduri.
Tribunalul Bistrita-Nasaud, insusindu-și motivarea autorilor excepției, considera ca
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
este neconstitutional. În acest sens, susține ca textul de lege criticat aduce atingere și art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece "nici
Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
și nici legile specifice privind privatizarea societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului (cum sunt
și
Legea nr. 137/2002 ) nu conțin dispoziții referitoare la recuperarea creanțelor tuturor creditorilor, în afară de unele scutiri ori eșalonări ale creanțelor bugetare".
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Astfel, arata ca suspendarea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului, în cazurile prevăzute la art. III, este o măsura temporară, luată de judecătorul-sindic "până la privatizarea societății sau pentru o perioadă de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungită cu încă un an numai în cazuri temeinic justificate", măsura ce se înscrie în limitele statuate în art. 49 din Constituție cu privire la restrangerea unor drepturi sau libertăți fundamentale. De asemenea, considera ca, în cazul în care societatea comercială este privatizata prin vânzarea pachetului majoritar de acțiuni, închiderea procedurii poate fi dispusă de către judecătorul-sindic numai în condițiile prevăzute în contractul de privatizare, care trebuie să cuprindă clauze cu privire la modul de satisfacere a creditorilor societății comerciale privatizate, mai ales a creditorilor privati, deoarece societatea în cauza poate fi scutită de la plata obligațiilor bugetare. Guvernul mai retine ca nici critica de neconstituționalitate a
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
în raport cu art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție nu este intemeiata, deoarece textul legal criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate și nu creează o situație discriminatorie între diferiții titulari ai acestui drept în ceea ce privește protecția juridică a acestui drept real. În acest sens se arata ca creditorii se pot adresa instanțelor judecătorești pentru satisfacerea creanțelor, imediat ce suspendarea procedurii a încetat.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, ordonanța publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002.
Aceste dispoziții legale au următoarea redactare: "(1) Exercițiul acțiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute de
se suspenda, la cererea instituției publice implicate, față de societățile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale deține cel puțin 50% + 1 din capitalul social, ce înregistrează obligații bugetare de peste 50% din totalul datoriilor înscrise în evidența contabilă, aflate în proces de privatizare, cuprinse în programe speciale care să conducă la creșterea atractivității acestora pentru privatizare ori pentru care s-au înregistrat scrisori de intenție pentru achiziționarea pachetului de acțiuni.
(2) Suspendarea va fi pronunțată de instanța competența pentru o perioadă de un an, care va putea fi prelungită, în cazuri temeinic justificate, cu maximum un an.
(3) În termen de 15 zile de la pronunțarea hotărârii de suspendare, administratorul sau, după caz, lichidatorul va fi obligat să prezinte instituției publice implicate un raport cu privire la ansamblul operațiunilor efectuate în cursul procedurii de lichidare judiciară.
(4) În urma privatizării societății prin vânzarea pachetului majoritar de acțiuni, judecătorul-sindic va pronunța, la cererea instituției publice implicate, o încheiere prin care va dispune închiderea procedurii în temeiul prevederilor contractului de vânzare a acțiunilor."
În susținerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, se invoca încălcarea următoarelor prevederi constituționale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
- Art. 41 alin. (1) și (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."
Examinând excepția, Curtea retine ca autorul excepției susține ca dispozițiile legale criticate creează un regim discriminatoriu între diferitele categorii de creditori ai societăților agricole aflate în procedura falimentului, prin avantajarea Agenției Domeniilor Statului, care preia sumele de bani rezultate în urma procedurii privatizării, procedura asupra căreia ceilalți creditori nu au posibilitatea să își exprime acordul. Curtea observa, de asemenea, ca Tribunalul Bistrita-Nasaud extinde critica de neconstituționalitate. Astfel, considera ca, în contextul lipsei unor prevederi legale care să reglementeze modul de recuperare a creanțelor de către toți creditorii, textul de lege criticat contravine art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție.
Aceste argumente nu pot fi primite. Din analiza textului de lege supus controlului, Curtea retine ca acesta este un text de procedura, deci fără efect cu privire la dreptul substanțial al creditorilor.
De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 . Astfel, prin Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate, a constatat ca "Suspendarea exercitării acțiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de
nu încalcă principiul liberului acces la justiție, dat fiind ca, prin însăși natura ei, această măsură constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanța competența, pe o perioadă limitată, potrivit
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
după constatarea de către judecător a îndeplinirii condițiilor prevăzute în alin. (1) al aceluiași articol [...]". Totodată, s-a arătat ca "procedura suspendată pe cale judiciară urmează a se închide tot pe cale judiciară fie în condițiile prevăzute de
art. 117 și următoarele din Legea nr. 64/1995
- dacă nu s-a realizat privatizarea -, fie în condițiile prevăzute de art. III alin. (4) din ordonanța criticata, în urma privatizării prin vânzarea pachetului majoritar de acțiuni". De asemenea, Curtea a reținut în decizia sa ca "titularii drepturilor de creanta care au solicitat deschiderea procedurii față de societatea comercială ajunsă în stare de incapacitate de plată au posibilitatea ca, la închiderea procedurii speciale prevăzute de
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 , să-și recupereze creanțele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, în condițiile dreptului comun, de la succesorii societății privatizate".
Cu privire la critica de neconstituționalitate a
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
în raport cu art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție, se constată că, prin Decizia nr. 273 din 22 octombrie 2002, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra acestui aspect, arătând ca aceste dispoziții constituționale nu au incidența, textul de lege criticat vizând exclusiv procedurile prevăzute de
în caz de insolventa a debitorilor comercianți aflați în incapacitate vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele disponibile. Asa fiind, suspendarea acestor proceduri nu aduce atingere dreptului de proprietate al titularilor creanțelor, putând doar sa determine întârzierea realizării acestor drepturi. Pentru aceleași considerente s-a arătat că nu poate fi reținută nici încălcarea principiului ocrotirii egale a proprietății private, indiferent de titular.
În sfârșit, Curtea observa ca în speta nu este vorba de o problemă de constituționalitate, ci de una de interpretare și aplicare a legii, care însă intră în competența instanței de judecată, judecătorul-sindic putând pronunța închiderea procedurii în condițiile dispozițiilor
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6) și al
art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Casa judeteana de pensii Bistrita-Nasaud în dosarele nr. 5/F/1999 și nr. 38/F/2000 al Tribunalului Bistrita-Nasaud.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.