Decizia nr. 105/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (8) și ale art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aprobată prin

Legea nr. 523/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrolsub" - S.A. - Suplacu de Barcau în Dosarul nr. 1.519/2002 al Judecătoriei Marghita.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca nefondata, arătând ca dispozițiile legale criticate nu contravin art. 41 din Constituție, întrucât măsura confiscării este urmare a transportului ilegal de mărfuri. Totodată, se susține ca sunt supuse confiscării și veniturile obținute din vânzarea produselor care au fost folosite la săvârșirea unei contravenții.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 4 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.519/2002, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (8) și ale art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aprobată prin

Legea nr. 523/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrolsub" - S.A. - Suplacu de Barcau într-o cauza având ca obiect soluționarea plângerii acesteia împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esenta, ca dispozițiile criticate, care instituie o prezumție de "proveniență ilicită" pentru mărfurile neinsotite de documente legale și, respectiv, posibilitatea confiscării "veniturilor obținute din vânzarea produselor", încalcă prevederile art. 41 alin. (7) și (8) din Constituție, care stabilesc ca averea dobandita licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobândirii se prezuma, precum și posibilitatea confiscării numai a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni sau contravenții. Totodată, în susținerea excepției sunt invocate și dispozițiile art. 51 din Constituție.

Autorul excepției apreciază ca printr-o lege ordinară nu se poate institui o prezumție contrară prezumției stabilite prin Constituție. De asemenea, se mai arata ca veniturile obținute din vânzarea produselor prevăzute la art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 nu se încadrează în nici una dintre categoriile de bunuri la care se referă art. 41 alin. (8) din Constituție.

Judecătoria Marghita considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vederea asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata în ceea ce privește dispozițiile art. 32 alin. (8) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, care contravin dispozițiilor art. 41 alin. (7) teza a doua din Constituție, iar cu referire la dispozițiile art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din ordonanța, considera ca excepția este neîntemeiată, textul respectiv fiind conform cu dispozițiile art. 41 alin. (8) din Constituție.

Avocatul Poporului considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se arata ca "susținerile autorului excepției pornesc de la premisa eronată ca proprietatea trebuie ocrotită în orice condiții, și anume inclusiv atunci când legea este incalcata. În realitate însă garantarea dreptului de proprietate, respectiv desfășurarea libera a activității comerciale, implica respectarea de către toți comercianții a obligațiilor ce le revin în aceasta calitate, în speta utilizarea documentelor prevăzute de lege. Textele constituționale care conțin prevederi referitoare la protecția proprietății private au în vedere, în mod evident, desfășurarea activității comerciale în condițiile respectării prevederilor legale privind dreptul de proprietate", ceea ce "rezultă din întreaga economie a dispozițiilor art. 41 din Constituție".

Referitor la dispozițiile art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, Avocatul Poporului arata ca măsura confiscării "este urmarea faptului ca veniturile confiscate sunt obținute din vânzarea produselor care au folosit la săvârșirea unei contravenții prevăzute de art. 56 alin. (1) lit. m) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, respectiv neutilizarea documentelor fiscale speciale (facturile fiscale speciale sau avizele speciale de însoțire a mărfii)". Conform punctului de vedere al Avocatului Poporului, "prevederile art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 constituie tocmai o aplicare legală a acestei dispoziții constituționale [art. 41 alin. (8)], întrucât se referă la venituri obținute din vânzarea produselor folosite în săvârșirea unei contravenții". Avocatul Poporului face referire și la Decizia Curții Constituționale nr. 8/2002, care a stabilit ca "instituirea de norme de conduita implica și instituirea de sancțiuni, în speta sancțiuni contravenționale, constând inclusiv în confiscarea cantităților de bunuri care fac obiectul contravenției sau confiscarea contravalorii acestora, atunci când acestea au fost comercializate cu încălcarea regimului legal, care, în speta, impune utilizarea documentelor fiscale speciale".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (8) teza a doua și cele ale art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 523/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002.

Textele criticate pentru neconstituționalitate au următorul cuprins:

- Art. 32 alin. (8): "Fiecare transport de uleiuri minerale va fi însoțit în mod obligatoriu de documentele prevăzute la alin. (1). În lipsa acestor documente se considera ca marfa are proveniență ilicită."

- Art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a: "(2) Prin derogare de la prevederile

art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează: [...]

- cu amendă de la 1.500.000.000 lei la 2.000.000.000 lei, confiscarea cantităților de produse astfel comercializate și confiscarea veniturilor obținute din vânzarea produselor, cea de la lit. m)."

Totodată, art. 56 alin. (1) lit. m) al ordonanței prevede că "neutilizarea documentelor fiscale speciale" constituie contravenție.

Textele constituționale invocate de autorul excepției sunt: art. 41 alin. (7) și (8), precum și art. 51, care au următorul cuprins:

- Art. 41 alin. (7) și (8): "(7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, pot fi confiscate numai în condițiile legii."

- Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."

Critica de neconstituționalitate formulată cu privire la cele doua dispoziții ale Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 523/2002 , se bazează, în esenta, pe susținerea ca art. 32 alin. (8) teza a doua din ordonanța de urgență instituie o prezumție de proveniență ilicită a bunurilor care nu sunt însoțite de documentele speciale și, implicit, a veniturilor obținute din comercializarea acestora. În acest fel, susține autorul excepției, printr-o lege se instituie o prezumție contrară celei stabilite de Constituție. Pe de altă parte, se considera ca veniturile obținute din vânzarea produselor prevăzute la art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a nu se încadrează în nici una dintre categoriile de bunuri la care se referă alin. (8) al art. 41 din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:

Instituirea, potrivit art. 41 alin. (7) teza a doua din Constituție, a prezumției caracterului licit al dobândirii averii nu poate duce la constatarea ca prezumția prevăzută de art. 32 alin. (8) teza a doua din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, care se bazează pe lipsa documentelor a căror obligativitate este prevăzută la teza întâi, ar fi neconstitutionala.

Faptul ca prin transportul uleiurilor minerale fără documentele prevăzute de lege - facturi fiscale speciale sau avize speciale de însoțire a mărfii - se încalcă o norma legală care reglementează regimul juridic special al produselor supuse accizelor, autorul săvârșind astfel o contravenție, constituie, eo ipso, o cauza de inlaturare a prezumției generale de dobândire licita a averii. O altfel de interpretare ar duce la concluzia eronată ca proprietatea ar trebui ocrotită în orice condiții, inclusiv când legea este incalcata.

În consecința, art. 32 alin. (8) teza a doua din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, stabilind o prezumție specială cu privire la proveniență unor bunuri în condițiile nerespectării legii care reglementează regimul juridic special al acestora, nu încalcă prezumția generală de dobândire licita a averii, instituită de art. 41 alin. (7) al Constituției. Pe de altă parte, art. 41 alin. (8) al Constituției, text invocat de însuși autorul excepției, prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenții, pot fi confiscate în condițiile legii. Aceasta înseamnă ca interdicția confiscării averii dobândite licit și prezumția caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (7) al art. 41 din Constituție, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții potrivit alin. (8) al aceluiași articol. În acest cadru, în mod evident, se includ și sumele de bani rezultate din vânzarea unor astfel de bunuri, astfel cum prevede art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, întrucât, astfel, în cazul când bunurile respective nu au putut fi confiscate, cel care le-a comercializat între timp, cu încălcarea legii, ar beneficia de produsul contravenției săvârșite. În sensul textului constituțional, și banii rezultați din valorificarea produselor folosite la comiterea contravenției sunt bunuri rezultate din contravenție, ceea ce duce la concluzia ca prevederile art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 sunt constituționale.

În aceste condiții, Curtea retine ca textele legislației privind regimul accizelor, criticate ca fiind neconstituționale, nu contravin art. 51 din Constituție, cum susține autorul excepției. Dispozițiile legale criticate sunt, de asemenea, conforme cu prevederile art. 1 al Protocolului adițional la Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care, reglementand protecția proprietății, stabilește, la alin. 2, ca aceste dispoziții "nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le apreciază necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi".

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (8) și ale art. 56 alin. (2) liniuța a 11-a din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aprobată prin

Legea nr. 523/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrolsub" - S.A. - Suplacu de Barcau în Dosarul nr. 1.519/2002 al Judecătoriei Marghita.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2003.