HG nr. 348/2003

Articolul I

Instrucțiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 859/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 29 august 2002, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. După punctul 2.14, la alineatul (4) al articolului 2 din lege se introduce punctul 2.15 cu următorul cuprins:
"2.15. Intra sub incidența art. 2 alin. (7) din lege următoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanțare, în conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentând diferențele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile și reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferența dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri și/sau servicii și cota standard, precum și cele prevăzute în legi speciale.
Facilitățile fiscale de natura scutirilor/reducerilor de impozit pe profit, prevăzute în acte normative speciale, în care nu s-a prevăzut în mod expres cerința constituirii de rezerve sau surse proprii de finanțare, precum cele cuprinse în reglementările privind zonele defavorizate, protecția specială și încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, zonele libere, brevetele de invenție, reducerea cu 20% pentru crearea de noi locuri de muncă și altele asemenea în condițiile legii, nu intra sub incidența prevederilor alineatului precedent."
2. Punctul 9.4 va avea următorul cuprins:
"9.4. Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se aplică asupra diferenței dintre totalul veniturilor, mai puțin veniturile neimpozabile, și totalul cheltuielilor, mai puțin cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Aceasta diferența se calculează cumulat de la începutul anului.
În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevăzute la art. 8 din lege, cu excepția celor prevăzute la lit. c)."
3. Punctul 10.3 va avea următorul cuprins:
"10.3. Gradul de îndatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat și capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înțelege totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituții financiare, împrumuturi de la acționari, asociați sau alte persoane, credite furnizori.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercițiului și alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.
Capital împrumutat
Gradul de îndatorare = ────────────────────
Capital propriu
Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile se vor avea în vedere următoarele:
a) Pentru împrumuturile angajate de la alte entități decât instituțiile de credit autorizate se va aplica limita prevăzută la art. 10 alin. (5) din lege, indiferent de perioada în care au fost contractate.
b) Cheltuielile cu dobânda aferentă împrumuturilor contractate după data de 1 iulie 2002 sunt deductibile aplicându-se limita de deductibilitate prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege după aplicarea limitei de deductibilitate prevăzute la art. 10 alin. (5) din lege, după caz.
c) În scopul aplicării art. 10 alin. (5) din lege nivelul ratei dobânzilor recunoscute la calculul profitului impozabil este:
- rata dobânzii de referința este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit, publicată de Banca Naționala a României în Monitorul Oficial al României, Partea I;
- ratele dobânzilor LIBOR și EURIBOR sunt cele din ultima zi a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit corespunzător perioadei contractuale.
Ministerul Finanțelor Publice publică, prin ordin al ministrului finanțelor publice, nivelul ratelor dobânzilor LIBOR și EURIBOR.
d) Modul de calcul al dobânzii conform art. 10 alin. (5) din lege va fi cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor.
e) Rezultatul exercițiului luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârșitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.
Cheltuielile cu dobânzile insumate cu pierderea neta din diferențele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în limitele prevăzute la art. 10 alin. (2) din lege.
În anul 2003, în vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută obținute de la alte entități, cu excepția celor obținute de la bănci, sucursalele acestora și cooperativele de credit, române sau străine, de la societăți de leasing pentru operațiuni de leasing și/sau de credit ipotecar, nivelul ratei dobânzii anuale este de 9%, respectiv 2,25% trimestrial. În cazul leasingului financiar, utilizatorul nu aplica limita prevăzută la art. 10 alin. (5)."

Articolul II

Normele de aplicare a

Legii nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 598/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 22 iunie 2002, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

"(5) Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru următoarele activități:

a) vânzarea, direct sau prin intermediari, către persoane fizice în scop de locuinta a imobilelor sau părților de imobile aflate în proprietatea statului, date în folosință înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată;

b) livrările de bunuri dobândite după data de 1 iulie 1993, pentru care nu au avut drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată."

2. Alineatele (3), (4) și (7) ale articolului 8 vor avea următorul cuprins:

"(3) Pentru transportul de persoane prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din lege locul prestării este considerat a fi în țara în care se afla locul de plecare al transportului. Când locul plecării transportului de persoane se afla în străinătate și locul sosirii este în România, locul prestării este considerat a fi în străinătate, iar când locul plecării transportului de persoane este în România și locul sosirii este în străinătate, locul prestării este considerat a fi în România. Pentru transportul de bunuri se aplică aceleași reguli, cu excepția transportului aferent bunurilor importate în România, pentru care locul prestării este considerat a fi în România. Pentru orice transport care are locul prestării în România taxa pe valoarea adăugată este datorată de prestator dacă operațiunea este taxabila. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată beneficiază de dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. d) din lege, pentru orice transport care are locul prestării în străinătate.

(4) Pentru operațiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege locul prestării este situat în țara în care beneficiarul își are stabilit sediul activității sau, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul acestuia, către care serviciile sunt prestate. Atunci când persoane străine efectuează prestări de servicii de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, către beneficiari, indiferent de statutul lor juridic, care au sediul activității sau domiciliul în România, taxa pe valoarea adăugată este datorată de beneficiari, dacă operațiunile în cauza sunt taxabile. Aceasta se achită sau, după caz, se evidențiază în decontul privind taxa pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 29 lit. D. d) și e) din lege. Când persoane impozabile din România prestează servicii de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, pentru beneficiari care au sediul activității sau domiciliul în străinătate, locul prestării este considerat a fi în străinătate, iar prestatorii din România au dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. d) din lege.

......................................................................

(7) Orice persoană străină care nu este înregistrată în România ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, dar efectuează prestări de servicii taxabile pentru care locul prestării este considerat a fi în România, cu excepția celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, datorează taxa pe valoarea adăugată și este obligată să își desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România. În situația nedesemnarii unui reprezentant fiscal, beneficiarii prestărilor de servicii respective datorează taxa pe valoarea adăugată, care se achită sau, după caz, se evidențiază în decontul privind taxa pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 29 lit. D. f) din lege."

3. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22^1, cu următorul cuprins:

"Art. 22^1. - (1) Pentru operațiunile de leasing cu bunuri imobile nu se aplică scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege.

(2) În sensul art. 9 alin. (2) lit. o) pct. 2 din lege, prin închirierea amplasamentelor pentru staționarea vehiculelor se înțelege serviciile de parcare.

(3) În sensul art. 9 alin. (2) lit. o) pct. 3 din lege, mașinile și utilajele fixate în bunuri imobile sunt cele care pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi.

(4) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au continuat după data de 1 martie 2003 regimul de taxare pentru contractele în derulare, se considera ca au optat tacit pentru regimul de taxare pentru operațiuni de natura celor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege.

(5) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de impozite și taxe, dar neinregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum și cele înființate după data de 1 martie 2003, dacă optează pentru regimul de taxare al operațiunilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege, vor solicita înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, urmând procedurile privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe. După dobândirea calității de plătitor de taxa pe valoarea adăugată vor notifica în scris organelor fiscale competente asupra bunurilor imobile sau părților de bunuri imobile, pentru care optează pentru regimul de taxare. În situația în care numai o parte dintr-un imobil este utilizata pentru realizarea operațiunilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege și se optează pentru taxarea acestora, în notificarea transmisă organului fiscal se va înscrie în procente partea din imobil destinată acestor operațiuni. Formularul pentru notificarea opțiunii (modelul este prevăzut în anexa nr. 3 la norme) se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite și taxe. Regimul de taxare pentru operațiunile prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege se aplică de la data înscrisă în notificare. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor imobile dobândite anterior datei de la care aceste persoane devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă.

(6) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru orice operațiune prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege. Opțiunea se notifica organelor fiscale teritoriale conform procedurii descrise la alin. (5) și se aplică de la data înscrisă în notificare.

(7) Persoanele care au optat pentru regimul de taxare pentru orice operațiune prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege nu mai pot aplica regimul de scutire pentru operațiunile respective timp de 5 ani. După această perioadă persoanele impozabile pot anula opțiunea. Formularul pentru notificarea anulării opțiunii (modelul este prevăzut în anexa nr. 4 la norme) se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite și taxe.

(8) Prin derogare de la prevederile alin. (7), persoanele prevăzute la alin. (4), care la data de 1 martie 2003 au optat tacit pentru taxarea operațiunilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege, pot renunța oricând la aceasta opțiune în vederea aplicării regimului de scutire. Formularul pentru notificarea anulării opțiunii (modelul este prevăzut în anexa nr. 4 la norme) se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite și taxe. Dacă ulterior vor opta pentru taxare, se vor conformă prevederilor alin. (7).

(9) Persoanele impozabile care trec de la regimul de taxare la cel de scutire pentru orice operațiune prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege au obligația sa recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru bunurile imobile achiziționate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proporțional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operațiunilor scutite și proporțional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de scutire. Recalcularea este operata într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate recalcularea taxei deduse aferente acestor lucrări este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecărei lucrări de modernizare. Pentru recalculare se va tine cont de suma taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa pe valoarea adăugată dedusă aferentă achiziției, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea recalcularii lunare se împarte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de taxare, iar rezultatul se înmulțește cu recalcularea lunară. Fracțiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibila obținută prin recalculare se înregistrează din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum și în jurnalul pentru cumpărări și se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de scutire.

(10) Exemple de recalculare a dreptului de deducere:

1. O persoana impozabilă dobândește la data de 15 iunie 2001, prin achiziție sau investiții, un bun imobil având o valoare de 30 miliarde lei, care este utilizat ca sediu de firma 70%, iar 30% este închiriat. Activitatea persoanei impozabile consta în editarea, tipărirea și vânzarea de ziare și reviste, care sunt taxabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, precum și editarea, tipărirea și vânzarea de cărți, operațiune scutită de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestui imobil a fost de 5,7 miliarde lei, din care s-au dedus 4,56 miliarde lei conform pro rata definitivă de 80% din anul 2001. La sfârșitul anului 2002 taxa dedusă s-a recalculat conform art. 61 alin. (9) în funcție de pro rata definitivă de 70% pentru anul 2002, rezultând din recalculare suma de 570 milioane lei care s-a înregistrat pe cheltuieli. În anul 2002 au fost efectuate lucrări de modernizare care au mărit valoarea bunului imobil cu 10 miliarde lei, pentru care taxa pe valoarea adăugată aferentă este de 1,71 miliarde lei, din care s-a dedus suma de 1,2 miliarde lei, conform pro rata definitivă de 70% din anul 2002. Lucrările de modernizare au fost finalizate în data de 9 iunie 2002. De la data de 1 martie 2003 persoana impozabilă aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru închirierea suprafeței de 30% din imobil. Recalcularea dreptului de deducere se efectuează astfel:

A. Recalcularea pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă dobândirii bunului imobil

- Taxa pe valoarea adăugată 5.700 milioane lei

aferentă bunului imobil

- Taxa dedusă inițial 4.560 milioane lei

- Diferența de taxa rezultată 570 milioane lei

din recalculare la sfârșitul

anului 2002

- Taxa dedusă efectiv pentru 3.990 milioane lei

bunul imobil (4.560-570)

- Taxa dedusă aferentă părții

din bunul imobil care este

închiriată

3.990 milioane lei x 30% = 1.197 milioane lei

- Recalcularea pentru perioada 15 iunie 2001 - 1 martie 2003

1.197 milioane lei : 5 ani = 239,4 milioane lei

239,4 milioane lei : 12 = 19,95 milioane lei

7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni

21 de luni x 19,95 milioane lei = 418,95 milioane lei

1.197 milioane lei - 418,95 milioane lei = 778,05 milioane lei

B. Recalcularea aferentă lucrării de modernizare din anul 2002

- Taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru modernizare 1.200 milioane lei

- Taxa dedusă pentru modernizare aferentă părții din bunul imobil care este închiriată

1.200 milioane lei x 30% = 360 milioane lei

- Recalcularea pentru perioada 9 iunie 2002 - 1 martie 2003

360 milioane lei : 5 ani = 72 milioane lei

72 milioane lei : 12 = 6 milioane lei

7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni

9 luni x 6 milioane lei = 54 milioane lei

360 milioane lei - 54 milioane lei = 306 milioane lei

Sumele de 778,05 milioane lei + 306 milioane lei, rezultate din recalcularile efectuate la lit. A și B, reprezintă diferența de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna martie, în roșu, și corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna martie 2003.

2. Același exemplu, în situația în care persoana impozabilă nu a avut și operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată în anul 2001:

A. Recalcularea pentru T.V.A. aferentă dobândirii bunului imobil

- Taxa dedusă inițial 5.700 milioane lei

- Taxa dedusă aferentă părții din bunul imobil care este închiriată

5.700 milioane lei x 30% = 1.710 milioane lei

- Recalcularea pentru perioada 15 iunie 2001 - 1 martie 2003

1.710 milioane lei : 5 ani = 342 milioane lei

342 milioane lei : 12 = 28,5 milioane lei

7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni

21 de luni x 28,5 milioane lei = 598,5 milioane lei

1.710 milioane lei - 598,5 milioane lei = 1.111,5 milioane lei

B. Recalcularea aferentă lucrării de modernizare din anul 2002

- Taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru modernizare 1.710 milioane lei

- Taxa dedusă pentru modernizare aferentă părții din bunul imobil care este închiriată

1.710 milioane lei x 30% = 513 milioane lei

- Recalcularea pentru perioada 9 iunie 2002 - 1 martie 2003

513 milioane lei : 5 ani = 102,6 milioane lei

102,6 milioane lei : 12 = 8,55 milioane lei

7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni

9 luni x 8,55 milioane lei = 76,95 milioane lei

513 milioane lei - 76,95 milioane lei = 436,05 milioane lei

Sumele de 1.111,5 milioane lei + 436,05 milioane lei, rezultate din recalcularile efectuate la lit. A și B, reprezintă diferența de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna martie, în roșu, și corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna martie 2003.

(11) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care trec de la regimul de scutire la cel de taxare pentru operațiunile prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege, pot deduce din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor imobile achiziționate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, o sumă recalculata proporțional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operațiuni și proporțional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxare. Recalcularea se realizează într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate recalcularea taxei aferente acestor lucrări este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecărei lucrări de modernizare. Pentru recalculare se va tine cont de suma taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziției, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea recalcularii lunare se împarte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de scutire, iar rezultatul se înmulțește cu recalcularea lunară. Fracțiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa pe valoarea adăugată dedusă se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum și în jurnalul pentru cumpărări și se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de taxare.

(12) Exemple pentru calculul taxei pe valoarea adăugată care poate fi dedusă potrivit prevederilor alin. (11):

1. Pe exemplul de la alin. (10) pct. 1, persoana impozabilă optează pentru regimul de taxare a operațiunii de închiriere de la data de 1 octombrie 2004.

A. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente bunului

Bunul a fost utilizat 21 de luni în regim de taxare și 19 luni în regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 20 de luni, respectiv 19,95 milioane lei x 20 de luni = 399 milioane lei.

B. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente modernizării

Modernizarea a fost efectuată în luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni în regim de taxare și 19 luni în regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 32 de luni, respectiv 6 milioane lei x 32 de luni = 192 milioane lei.

Sumele de 399 milioane lei + 192 milioane lei se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum și în jurnalul pentru cumpărări și se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna octombrie 2004.

2. Pe exemplul de la alin. (10) pct. 2, persoana impozabilă optează pentru taxarea operațiunii de închiriere de la data de 1 octombrie 2004.

A. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente bunului

Bunul a fost utilizat 21 de luni în regim de taxare și 19 luni în regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 20 de luni, respectiv 28,5 milioane lei x 20 de luni = 570 milioane lei.

B. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente modernizării

Modernizarea a fost efectuată în luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni în regim de taxare și 19 luni în regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 32 de luni, respectiv 8,55 milioane lei x 32 = 273,6 milioane lei.

Sumele de 570 milioane lei + 273,6 milioane lei se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum și în jurnalul pentru cumpărări și se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna octombrie 2004.

4. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

"Art. 32. - Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. g) din lege, se face cu factura fiscală pe care se înscrie <<scutit cu drept de deducere>> sau, după caz, și cu factura externa, precum și cu documente specifice din care să rezulte ca serviciile sunt efectuate pentru nevoile directe ale navelor și aeronavelor care efectuează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri, precum și pentru incarcatura lor."

5. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

"Art. 33. - (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 11 alin. (1) lit. i) din lege, operațiunile efectuate de persoane impozabile, înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate ori cu intermediari care acționează în numele sau contul acestora, privind:

a) servicii prestate în contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție;

b) transportul și prestările de servicii accesorii transportului, aferente mărfurilor în tranzit pe teritoriul României;

c) serviciile poștale efectuate pe teritoriul României de operatorii prevăzuți de

Ordonanța Guvernului nr. 70/2001

pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poștale Universale de la Beijing (1999), aprobată prin

Legea nr. 670/2001 , constând în preluarea și distribuirea trimiterilor poștale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poștale.

(2) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. a) se face cu:

a) facturile externe și facturile fiscale;

b) contractele încheiate cu partenerii externi sau comenzile acestora.

(3) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b) se face cu:

a) documentul specific de transport, declarația vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie <<scutit cu drept de deducere>> și, după caz, factura externa, emise către beneficiarul transportului sau casa de expediție, în cazul transportatorilor;

b) copie de pe documentul specific de transport și de pe declarația vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie <<scutit cu drept de deducere>> sau, după caz, și factura externa, emise către beneficiarul transportului, în cazul caselor de expediție;

c) contractele încheiate cu beneficiarul transportului, cu transportatorul sau cu casele de expediție ori comenzile acestora, factura fiscală pentru care se înscrie <<scutit cu drept de deducere>> sau, după caz, și factura externa, copie de pe declarația vamală de tranzit, în cazul unităților care prestează servicii accesorii transportului mărfurilor în tranzit pe teritoriul României.

(4) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu documentele specifice poștale internaționale."

6. Alineatul (1) al articolului 40 va avea următorul cuprins:

"Art. 40. - (1) Orice persoană străină care nu este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în România, dar realizează operațiuni taxabile, este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România. În situația în care taxa pe valoarea adăugată este datorată de beneficiari, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, persoanele străine nu au obligația sa desemneze un reprezentant fiscal în România. Poate, de asemenea, să își desemneze un reprezentant fiscal orice persoană străină, neinregistrata ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în România, care realizează operațiuni scutite cu drept de deducere în România. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe. Cererea trebuie însoțită de:

a) declarația de începere a activității, care va cuprinde: data, volumul și natura activității pe care o va desfășura în România;

b) copie de pe actul de constituire în străinătate a persoanei impozabile respective;

c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care acesta se angajează sa îndeplinească obligațiile ce îi revin conform legii și în care acesta trebuie să precizeze natura operațiunilor și valoarea estimată a acestora."

7. Alineatele (9) și (10) ale articolului 40 se abroga.

8. Alineatul (4) al articolului 61 va avea următorul cuprins:

"(4) Pro rata se determina ca raport între: veniturile obținute din operațiuni care dau drept de deducere, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obținute din operațiuni care nu dau drept de deducere, subvenții și/sau alocații de la bugetul de stat ori bugetele locale, altele decât cele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) din lege. Prin venituri obținute se înțelege numai veniturile realizate din livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate cu plata și/sau operațiuni asimilate acestora, efectuate de persoana impozabilă, inclusiv subvențiile legate direct de prețul acestora. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care primesc subvenții și/sau alocații de la bugetul de stat ori bugetele locale pentru realizarea de investiții proprii sau pentru finanțarea stocurilor de produse cu destinație specială, nu vor lua în calculul pro rata aceste sume. Nu se includ în calculul pro rata operațiunile prevăzute la art. 29 lit. D. d)-f). Pro rata se determina de regula anual, astfel cum este prevăzut la alin. (5) și (6), situație în care elementele prevăzute la numitor și numarator sunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin excepție, aceasta poate fi determinata lunar, conform prevederilor alin. (8); în acest caz elementele prevăzute la numitor și numarator sunt cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni."

9. Alineatul (1) al articolului 62 va avea următorul cuprins:

"Art. 62. - (1) Documentele legale prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a) din lege, în baza cărora persoanele impozabile pot deduce taxa pe valoarea adăugată, sunt: exemplarul original al facturii fiscale sau alte documente specifice aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 831/1997

pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabila și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora sau prin ordine ale ministrului finanțelor publice emise în baza

Hotărârii Guvernului nr. 831/1997 , bonurile fiscale emise conform

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, pentru carburanții auto achizitionati, dacă sunt stampilate și au înscrise denumirea cumpărătorului și numărul de înmatriculare a autovehiculului. Pentru achizițiile de bunuri supuse accizelor documentul legal de deducere a taxei pe valoarea adăugată este exemplarul original al facturii fiscale speciale utilizate pentru circulația acestor produse, vizata de supraveghetorul fiscal. Facturile fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariaților unei persoane impozabile aflate în deplasare în interesul serviciului, pentru cazarea în hoteluri sau alte unități similare, sunt documente legale de deducere a taxei pe valoarea adăugată, însoțite de decontul de deplasare întocmit conform prevederilor legale."

10. Articolul 63 va avea următorul cuprins:

"Art. 63. - (1) Taxa de rambursat pentru luna de raportare, prevăzută la art. 26 alin. (1) din lege, rezultă din taxa pe valoarea adăugată intermediara de rambursat, determinata ca diferența între taxa dedusă și taxa colectata în luna de raportare și/sau taxa de rambursat din decontul lunii precedente, preluată în decontul lunii de raportare, din care se scad următoarele compensări efectuate în ordinea scadentei:

a) taxa pe valoarea adăugată compensata potrivit art. 29 lit. D. h) din lege;

b) taxa pe valoarea adăugată compensata potrivit art. 17 alin. (2) lit. a) din lege.

(2) Persoanele impozabile care solicită compensarea diferenței de taxa, prevăzută la art. 26 alin. (1) lit. b) din lege, fără a solicita și rambursarea taxei pe valoarea adăugată, vor depune la organele fiscale teritoriale cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la norme, o dată cu decontul de taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat. Compensarea se realizează de către organele fiscale competente și potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(3) Persoanele impozabile care solicită rambursarea cu control anticipat sau cu control ulterior a taxei pe valoarea adăugată nu trebuie să depună cerere de compensare. În aceasta situație se va efectua din oficiu compensarea prevăzută la art. 26 alin. (1) lit. b) din lege de către organele fiscale competente și potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice."

11. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

"Art. 64. - (1) Persoanele impozabile care solicită rambursarea taxei pe valoarea adăugată cu control anticipat, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din lege, vor depune la organul fiscal teritorial cererea de rambursare prevăzută în anexa nr. 2 la norme, pe care au bifat caseta <<rambursare cu control anticipat>> o dată cu decontul privind taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat.

(2) Soluționarea cererilor de rambursare cu control anticipat se realizează în termenul prevăzut de lege, pe baza verificărilor efectuate de către organele de control fiscal în conformitate cu prevederile legale privind controlul fiscal.

(3) Rambursarea cu control ulterior a taxei pe valoarea adăugată poate fi solicitată de persoanele impozabile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt mari contribuabili la data depunerii cererii de rambursare și/sau aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate;

b) obiectul de activitate prevăzut în statut nu include nici una dintre următoarele activități: producția și/sau comerțul cu ridicată de băuturi alcoolice, comerțul cu ridicată al materialului lemnos și de construcție, comerțul cu ridicată al deșeurilor și resturilor. Sunt exceptate unitățile care sunt cotate la Bursa de Valori București sau la burse recunoscute de Bursa de Valori București.

(4) Persoanele impozabile care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3) vor depune la organele fiscale competente cererea de rambursare prevăzută în anexa nr. 2 la norme, pe care au bifat caseta <<rambursare cu control ulterior>> o dată cu decontul privind taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat și balanța de verificare.

(5) Prin ordin al ministrului finanțelor publice vor fi stabilite organele fiscale care au competența să soluționeze cererile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată cu control anticipat și cu control ulterior, precum și metodologia de soluționare a acestora."

12. Articolul 65 va avea următorul cuprins:

"Art. 65. - Prevederile art. 63 și 64 se aplică pentru cererile de rambursare cu control ulterior și cu control anticipat, precum și pentru cererile de compensare, depuse o dată cu decontul lunii martie 2003."

13. Alineatul (3) și alineatul (8) ale articolului 68 vor avea următorul cuprins:

"(3) Pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii care se efectuează continuu - energie electrica și termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice și altele similiare facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitățile livrate și serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea. Facturarea livrărilor de energie termica potrivit

art. 1 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 5/2003

privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice se realizează în conformitate cu normele de aplicare a acesteia. Pentru avansurile încasate se aplică și prevederile alin. (5).

.................................................................................

(8) În cazul bunurilor supuse executării silite, dacă operațiunea constituie livrare de bunuri potrivit prevederilor art. 3 lit. c) din prezentele norme, obligația întocmirii facturii fiscale revine persoanei fizice sau juridice abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor respective, care va proceda astfel:

a) va emite factura fiscală de executare silită, în trei exemplare, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din lege, pentru bunurile vândute prin licitație sau vânzare directa. Originalul facturii fiscale de executare silită se transmite cumpărătorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit;

b) va incasa contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, de la cumpărător, iar taxa pe valoarea adăugată va fi virata bugetului de stat în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării de la cumpărător. O copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adăugată va fi transmisă debitorului;

c) taxa pe valoarea adăugată din facturile fiscale de executare silită va fi înregistrată de către persoanele fizice sau juridice abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite, în alte conturi contabile decât cele specifice taxei pe valoarea adăugată. În situația în care persoana fizica sau juridică abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, nu va evidenția în decontul privind taxa pe valoarea adăugată operațiunile respective."

14. Alineatul (4) al articolului 70 va avea următorul cuprins:

"(4) Persoanele impozabile care au beneficiat de suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, potrivit art. 29 lit. D.c) din lege, vor evidenția operațiunile respective astfel:

a) înregistrarea obligației de plată a taxei pe valoarea adăugată evidențiată în declarația vamală de import, pentru care beneficiază de suspendarea plății la organele vamale:

4428 = 446

<<T.V.A. neexigibila>> <<Alte impozite,

taxe și vărsăminte

asimilate>>

Operațiunea se înscrie în col. 9 și 10 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinației bunurilor potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme;

b) înregistrarea stingerii obligației de plată a taxei pe valoarea adăugată prin plata efectivă a acesteia:

446 = 512 <<Conturi curente

<<Alte impozite, la bănci>>

taxe și vărsăminte sau alt cont

asimilate>> de disponibilitati

4426 = 4428

<<T.V.A. deductibilă>> <<T.V.A. neexigibila>>

Operațiunea se înscrie în col. 7 și 8 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinației bunurilor potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza documentului de plată a taxei pe valoarea adăugată;

c) înregistrarea stingerii obligației de plată a taxei pe valoarea adăugată prin compensarea efectuată potrivit art. 29 lit. D.h) din lege:

446 = 4424

<<Alte impozite, <<T.V.A. de recuperat>>

taxe și vărsăminte

asimilate >>

4426 = 4428

<<TVA deductibilă>> <<T.V.A. neexigibila>>

Operațiunea se înscrie în col. 7 și 8 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinației bunurilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza notei contabile în care se consemnează operațiunea de compensare pe care se înscrie în mod obligatoriu data."

15. După alineatul (5) al articolului 70 se introduc alineatele (6), (7), (8), (9) și (10) cu următorul cuprins:

"(6) Persoanele care sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată vor evidenția contabil taxa aferentă operațiunilor prevăzute la art. 29 lit. D.d) - f) din lege pentru înregistrarea 4426 = 4427. Operațiunea se înscrie în col. 10 și 11 din jurnalul pentru vânzări și în col. 7 și 8 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinației bunurilor potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme.

(7) Taxa pe valoarea adăugată datorată pentru operațiunile prevăzute la art. 29 lit. D.d) - f) din lege se calculează pe baza cursului de schimb valutar valabil la:

a) data prevăzută în contract pentru plata ratelor de leasing;

b) data plății avansurilor pentru operațiuni de leasing;

c) data primirii facturii emise de prestatorul extern;

d) data plății prestatorului extern în cazul plăților fără factura.

(8) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată trebuie să declare la organele fiscale teritoriale scadentele obligațiilor de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru importurile realizate în condițiile prevăzute la art. 29 lit. D.c) din lege și sumele corespunzătoare fiecărei scadente.

(9) Beneficiarii livrărilor prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege au obligația sa declare la organele fiscale teritoriale scadentele obligațiilor de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru care exigibilitatea a fost amânată și sumele corespunzătoare fiecărei scadente.

(10) Persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, trebuie să declare la organele fiscale teritoriale scadentele obligațiilor de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute la art. 29 lit. D.d) - f) din lege și sumele corespunzătoare fiecărei scadente.

16. Alineatele (2), (3) și (4) ale articolului 71 vor avea următorul cuprins:

(2) În cazul persoanelor înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care nu au evidențiat taxa datorată conform prevederilor art. 29 lit. D.d) - f) din lege în decontul privind taxa pe valoarea adăugată și nu au efectuat înregistrarea contabila 4426 = 4427, organele de control vor proceda astfel:

a) dacă prestările de servicii respective sunt destinate exclusiv realizării de operațiuni care dau drept de deducere, vor dispune înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferente acestor operațiuni la randurile de regularizare din decontul privind taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna în care a avut loc controlul. În aceasta situație nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere;

b) dacă prestările de servicii respective sunt destinate realizării de operațiuni care sunt supuse pro rata, vor calcula diferența dintre taxa colectata și taxa dedusă pentru operațiunile respective potrivit pro rata aplicabilă la data efectuării operațiunilor. În cazul în care controlul are loc în cursul anului în care sunt efectuate operațiunile, pentru determinarea diferenței se va avea în vedere pro rata provizorie aplicată sau, după caz, pro rata lunară. Dacă controlul are loc într-un alt an, pentru determinarea diferenței de taxa datorate bugetului se va avea în vedere pro rata definitivă calculată pentru anul în care a avut loc operațiunea sau, după caz, pro rata lunară de la data efectuării operațiunii;

c) dacă prestările de servicii respective sunt destinate realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere, taxa datorată bugetului de stat este la nivelul taxei colectate.

(3) Taxa datorată conform prevederilor art. 29 lit. D.d) - f) din lege, constatată de organele de control fiscal ca neachitata în termenul legal de persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum și sumele stabilite potrivit alin. (2) lit. b) și c) vor fi achitate în termenele prevăzute de legislația în vigoare privind colectarea creanțelor bugetare.

(4) Orice diferențe de taxa pe valoarea adăugată constatate de organele de control, cu excepția celor prevăzute la alin. (2) lit. a), nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adăugată."

17. Anexa nr. 1 la norme se modifica și se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

18. Anexa nr. 2 la norme se modifica și se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

19. Anexa nr. 3 la norme se modifica și se înlocuiește cu anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

20. Normele se completează cu anexa nr. 4 la prezenta hotărâre.