Strategia din 14 decembrie 2023

PRINCIPII ȘI VALORI

Principiile și valorile avute în vedere la elaborarea SNLAF sunt:

● Protejarea efectivă și coerentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România În implementarea SNLAF și în aplicarea

art. 325 TFUE , toți actorii instituționali implicați acționează proactiv și coordonat; acțiunea lor se bazează pe cooperarea loială și respectarea competențelor specifice fiecărei autorități.

● Responsabilitatea instituțională și managerială

Întreg personalul implicat în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, inclusiv managementul de top trebuie să manifeste responsabilitate în implementarea măsurilor asumate prin SNLAF.

● Transparența măsurilor antifraudă

Transparența în ceea ce privește acțiunile antifraudă întreprinse de fiecare instituție reprezintă un instrument eficient de prevenire și detectare a fraudelor cu fonduri europene. Informațiile relevante trebuie să fie publice, vizibile, într-o formă organizată, integrată și structurată.

● Predictibilitatea și prevenirea

Toți actorii implicați în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România trebuie să fie conștienți de responsabilitățile ce le revin, să le aplice în mod strategic și coerent în activitatea curentă și să le disemineze publicului larg.

Rolul principal în cadrul măsurilor și obiectivelor asumate îl are prevenirea fraudei.

● Proporționalitatea

Orice măsură adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, prin prisma eforturilor angajate și a rezultatelor obținute.

● Eficacitatea în combaterea fraudelor cu fonduri europene

Instituțiile române au responsabilitatea identificării și utilizării mijloacelor și instrumentelor adecvate pentru prevenirea, detectarea și investigarea fraudelor. Se impune elaborarea și implementarea de proceduri pentru cooperarea interinstituțională în vederea identificării și raportării la timp a fraudelor, dar și pentru combaterea

acestora.

● Etica și competența profesională

Domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene este un domeniu specific, cu responsabilități ridicate pentru personalul instituțiilor române cu astfel de atribuții. Este absolut necesară instruirea continuă a acestuia, la cel mai înalt nivel de pregătire profesională pentru a face față provocărilor de orice natură și, totodată, respectarea celor mai înalte standarde de comportament etic și integritate.

c)

PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE

1.

Legislație europeană

Baza legală pentru combaterea fraudei la nivel european este reprezentată de

art. 83 alin. (2) ,

art. 86 ,

art. 310 alin. (6) ,

art. 317

și

art. 325 din TFUE :

Articolul 325 TFUE

(1)

Uniunea și statele membre combat frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri luate în conformitate cu prezentul articol, măsuri care descurajează fraudele și oferă o protecție efectivă în statele membre, precum și în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.

(2)

Pentru a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, statele membre adoptă aceleași măsuri pe care le adoptă pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor lor interese financiare.

(3)

Fără a aduce atingere altor dispoziții ale tratatelor, statele membre își coordonează acțiunea urmărind să apere interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei. În acest scop, statele membre organizează, împreună cu Comisia, o cooperare strânsă și constantă între autoritățile competente.

(4)

Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă, după consultarea Curții de Conturi, măsurile necesare în domeniul prevenirii fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și al combaterii acestei fraude, pentru a oferi o protecție efectivă și echivalentă în statele membre, precum și în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.

(5)

Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Cadrul legal european este completat de:

–

Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului,

–

Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene,

–

Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri,

–

Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom,

–

Regulamentul (UE, EURATOM) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012,

–

Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal - Directiva PIF,

–

Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO),

–

acte normative sectoriale care conțin prevederi privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

2.

Legislație națională

În domeniul administrativ, cadrul legal pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România este constituit dintr-o serie de norme orizontale sau sectoriale, de sine stătătoare sau parte a unui act normativ, reprezentat, în principal, de:

–

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 142/2012 ;

–

Hotărârea Guvernului nr. 875/2011

pentru aprobarea

Normelor metodologice

de aplicare a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările ulterioare.

–

Ordonanța de urgență nr. 70/2022

privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 227/2023 .

În domeniul penal, cadrul legal antifraudă este reprezentat de totalitatea normelor care transpun Directiva PIF, respectiv, în principal, de:

–

Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare,

–

Codul penal și alte legi speciale.

Din punct de vedere instituțional, specificul sistemului național este dat de existența unui serviciu de coordonare antifraudă - AFCOS, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF, care are dublă bază legală, europeană (art. 12a din REGULAMENTUL (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului) și națională ( Legea nr. 61/2011

privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF, cu modificările ulterioare și

Hotărârea Guvernului nr. 738/2011

pentru aprobarea

Regulamentului

de organizare și funcționare al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF).

DLAF este instituția de contact pentru OLAF în România și asigură, sprijină și coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile

art. 325 din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene.

În calitatea sa de coordonator antifraudă la nivelul statului membru, DLAF coordonează sau cooperează, după caz, cu autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, (inclusiv cele alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență), precum și cu ministerele coordonatoare ale acestora și ceilalți parteneri naționali menționați în rețeaua interinstituțională SNLAF.

d)

ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR

Conform prevederilor Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013, DLAF îndeplinește rolul de Serviciu de Coordonare Antifraudă - AFCOS România, este instituția de contact cu OLAF și coordonează, la nivel național, lupta antifraudă, pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin României prin

art. 325 din Tratatul

privind Funcționarea Uniunii Europene.

Potrivit prevederilor

art. 7 lit. a)

și

c) din Legea nr. 61/2011

privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF, cu modificările ulterioare și ale

art. 10 lit. d) din Regulamentul

de organizare și funcționare al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 738/2011 , DLAF are obligația de a elabora, coordona și implementa SNLAF.

La 10 iulie 2020, Parlamentul European a adoptat rezoluția referitoare la protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - combaterea fraudei - raport anual 2018 (2019/2128(INI)); un număr de 3 paragrafe ale rezoluției menționează necesitatea adoptării de către statele membre ale Uniunii Europene de strategii naționale antifraudă:

Parlamentul European:

27.

subliniază că este important să se acorde prioritate elaborării unor strategii naționale de luptă antifraudă de către toate statele membre;

56.

deplânge faptul că numai unsprezece state membre au adoptat o strategie națională de combatere a fraudei; invită toate celelalte state membre să facă demersuri pentru a adopta astfel de strategie; invită Comisia să impulsioneze restul statelor membre să facă demersuri pentru a adopta astfel de strategii; invită Comisia să ia în considerare adoptarea unor strategii naționale de combatere a fraudei, ca o condiție pentru accesul la fondurile europene;

59.

reamintește necesitatea de a include în strategiile naționale de combatere a fraudei metode proactive care să asigure nu numai detectarea fraudelor, ci și prevenirea eficientă a acestora;

Mai mult, la 19 ianuarie 2023, Parlamentul European, prin rezoluția adoptată referitoare la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - combaterea fraudei - raport anual 2021 (2022/2152(INI)), a reiterat cerința privind adoptarea de strategii naționale antifraudă. Astfel, Parlamentul European:

100.

...susține că o coordonare eficace la nivel național și la nivelul UE poate fi realizată prin adoptarea unei strategii naționale antifraudă (NAFS) care să atribuie sarcini și să definească în mod clar procesele și responsabilitățile;

101.

ia act de faptul că, până la sfârșitul anului 2021, 17 state membre adoptaseră sau actualizaseră o strategie națională antifraudă; observă că, dintre cele 10 state membre care nu au adoptat încă o strategie națională antifraudă, patru au raportat că sunt în curs de elaborare a unei astfel de strategii sau pe punctul de a adopta o astfel de strategie; regretă că, în pofida îmbunătățirilor față de 2020, șase state membre sunt încă departe de a adopta o strategie națională antifraudă;

103.

remarcă faptul că, în Raportul PIF 2021, Comisia a recomandat statelor membre să adopte sau să revizuiască o strategie națională antifraudă pentru a ține seama de riscurile legate de MRR.

Raportul PIF al Comisiei Europene - al 33-lea Raport anual privind Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - Combaterea fraudei 2021, menționează că până la sfârșitul anului 2021*1), 17 state membre*2) ale Uniunii Europene adoptaseră sau actualizaseră Strategia națională de luptă antifraudă, iar dintre cele 11 SM*3) care nu au adoptat încă o strategie, 4 SM*4) au raportat că sunt în curs de elaborare sau sunt aproape de adoptarea unei SNLAF, printre care și România.

*1) Al 33-lea Raport anual privind Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - Combaterea fraudei 2021 (Raportul PIF), COM (2022) 482 final, pag. 18

*2) Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, Slovacia, Suedia. Dintre acestea, Germania și Portugalia nu au transmis încă documentele necesare către OLAF. Austria a raportat în 2020 că are o strategie în vigoare până la sfârșitul anului, dar nu a transmis alte actualizări pentru 2021

*3) Belgia, Irlanda, Spania, Cipru, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Finlanda

*4) Belgium, Spain, Luxembourg, România.

Potrivit Comunicării Comisiei Europene (COM(2023) 464 final) referitoare la Al 34- lea raport anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - Combaterea fraudei - 2022, la pct. 3.1. se prevede că: "...în 2022, doar trei state membre au indicat că nu au nicio strategie pentru protejarea intereselor financiare ale UE. Abordările adoptate de celelalte 24 de state membre au variat foarte mult".

Totodată, România atrage fondurile europene alocate pentru perioada de programare 2021-2027, precum și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Conform Strategiei naționale anticorupție 2021-2025, Guvernul României și-a asumat elaborarea SNLAF până la finalul anului 2022.

SNLAF respectă recomandările oferite de OLAF statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul grupului de lucru COCOLAF "Prevenirea fraudei", materializate în ghidurile:

Orientări destinate elaborării strategiilor naționale de luptă antifraudă în domeniul fondurilor structurale și de investiții europene fondurile ESI) din 2014, Pașii de urmat pentru elaborarea strategiei naționale antifraudă - Proiect pilot pentru fondurile structurale și de investiții din 2015 și Ghidul privind strategiile naționale antifraudă din 2016.

Obiectivele și măsurile cuprinse în planul de acțiune au fost stabilite pentru a aborda aspectele identificate în cadrul analizelor prealabile, efectuate de către DLAF, astfel:

–

existența unui cadru legal interpretabil, care să răspundă nevoilor celor implicați în gestionarea optimă și eficientă a fondurilor europene - măsuri din cadrul Obiectivului specific nr. 1.1;

–

necesitatea unei formări profesionale continue în domeniul antifraudă, precum și necesitatea optimizării comunicărilor interinstituționale - Obiectivul specific nr. 1.2, Obiectivul specific nr. 1.3, Obiectivul specific nr. 1.4, Obiectivul general nr. 3, măsuri din cadrul Obiectivul specific nr. 5.1 și Obiectivul general nr. 6;

–

cunoașterea insuficientă a eforturilor antifraudă întreprinse de autoritățile/instituțiile publice cu responsabilități în domeniu, de către publicul larg și de către toți partenerii antifraudă - Obiectivul specific nr. 1.3;

–

necesitatea îmbunătățirii gradului de recuperare a debitelor - Obiectivul general nr. 4;

–

riscul de fraudă nu poate fi ignorat și trebuie să fie văzut ca un set de riscuri noi alături de alte riscuri de management existente pentru a fi gestionat corespunzător - Obiectivul general nr. 2.

e)

OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE

Obiectivele generale ale SNLAF urmăresc ciclul antifraudă, care, conform viziunii europene, cuprinde:

● PREVENIREA FRAUDEI - este o prioritate a strategiei, pentru a atenua riscurile de fraudă, și pentru o cooperare mai strânsă între toate părțile interesate și o coordonare consolidată a acțiunilor,

● DETECTAREA FRAUDEI - este o etapă esențială căreia ar trebui să i se acorde atenția cuvenită în mod proactiv de către toate părțile interesate,

● INVESTIGAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI URMĂRIREA PENALĂ sunt strâns legate între ele. Pentru ca acestea să se desfășoare în mod eficient este nevoie de personal calificat corespunzător, de cooperarea deplină a autorităților de gestiune și control și de o colaborare adecvată între autorități. Cooperarea cu alți actori relevanți de la nivel național și de la nivelul Uniunii Europene este, de asemenea, extrem de importantă,

● RECUPERAREA FONDURILOR ȘI IMPUNEREA DE SANCȚIUNI trebuie să fie eficace și monitorizate riguros de către autoritățile relevante administrative.

Obiectivele generale expuse mai sus sunt completate de alte două obiective generale, respectiv, unul care vizează veniturile la bugetul Uniunii Europene și altul care se referă la cooperarea europeană.

Ultimul obiectiv general este consacrat evaluării SNLAF.

Prevenirea este esențială pentru lupta antifraudă. Este mai ușor și mai eficient din punct de vedere al costurilor să se prevină fraudele decât să se înlăture efectele săvârșirii acestora. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se angajeze pe deplin în elaborarea și punerea în aplicare de mecanisme de prevenire a fraudei.

Un sistem solid și eficient de gestionare și control este esențial, deoarece poate reduce semnificativ riscul de fraudă, chiar dacă nu poate elimina în totalitate această practică.

Măsurile de prevenire se bazează pe capacități administrative puternice, cum ar fi:

–

legislație care să asigure protecția necesară împotriva fraudei (în special eliminarea lacunelor legislative);

–

politică de transparență susținută de o politică extinsă de comunicare - sensibilizarea publicului;

–

un sistem solid de control intern;

–

integritate organizațională și cultură etică în rândul angajaților care lucrează în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene;

–

politică puternică în materie de resurse umane;

–

gestionarea riscurilor de fraudă în mod structurat, practic și orientat;

–

o cooperare strânsă între organismele de la nivel național și Uniunea Europeană.

Este esențial ca autoritățile române să utilizeze pe deplin toate mijloacele și resursele aflate la dispoziția lor pentru a detecta neregulile. Examinarea măsurilor și tehnicilor de depistare utilizate va permite:

–

verificarea faptului că informațiile sunt transmise prin canalele corecte

și în mod eficace, în urma detectării unor cazuri de suspiciune de fraudă;

–

clarificarea sistemului de raportare a neregulilor și a fraudei la nivel național și la nivelul Uniunii Europene și verificarea nivelului de informare a personalului în legătură cu aceste proceduri.

Măsurile de detectare se bazează pe existența unor capacități administrative puternice, cum ar fi:

–

proceduri clare și solide pentru tratarea cazurilor de suspiciune de fraudă și pentru asigurarea unui flux rapid și adecvat de informații către autoritățile competente;

–

o politică clară privind semnalarea neregulilor, care să asigure protecția celor care o folosesc.

Investigarea administrativă și urmărirea penală se concentrează pe:

–

evaluarea normelor juridice, organizaționale și procedurale cu privire la anchetele administrative și/sau penale și/sau urmărirea penală;

–

evaluarea fluidității și a calității fluxului/schimbului de informații între autoritățile relevante în cauză.

Măsurile referitoare la cercetarea și urmărirea penală au în vedere:

–

norme clare și eficace privind fluxul/schimbul de informații între autoritățile administrative și judiciare relevante;

–

o cooperare solidă între autoritățile administrative și judiciare relevante;

–

specializarea organelor de control administrativ, a organelor de cercetare penală și a procurorilor în domeniul cheltuielilor și veniturilor la bugetul Uniunii Europene.

În ceea ce privește recuperarea fondurilor și impunerea de sancțiuni, un element- cheie de descurajare a potențialilor autori ai fraudelor este punerea în aplicare a unor sancțiuni și vizibilitatea acestora.

Examinarea măsurilor și tehnicilor reparatorii va permite:

–

evaluarea normelor juridice, organizaționale și procedurale cu privire la sancțiunile administrative și penale;

–

evaluarea caracterului disuasiv al sancțiunilor.

Măsurile reparatorii trebuie să se bazeze pe capacități administrative solide, precum:

–

un sistem de sancțiuni administrative și/sau judiciare eficace, disuasive și proporționale, care să fie mai aspre decât corecțiile financiare aplicabile în cazul unor simple nereguli;

–

o desemnare clară a autorităților însărcinate cu urmărirea aplicării sancțiunilor și a îndeplinirii obligațiilor stabilite, pentru a se asigura aplicarea lor eficientă;

–

servicii de recuperare eficiente și efective;

–

monitorizare statistică;

–

cursuri de formare profesională, seminare, instrumente practice și manuale.

A.

CHELTUIELI DIN BUGETUL UNIUNII EUROPENE

1.

OBIECTIV GENERAL NR. 1 - CONSOLIDAREA SISTEMULUI NAȚIONAL ANTIFRAUDA PRIN MASURI DE PREVENIRE corespunde primului și celui mai important ciclu antifraudă și urmărește existența unui cadru legal, stabil, previzibil și adaptat realităților instituționale și nevoilor de reacție la fraudă.

Atingerea obiectivului general nr. 1 se realizează și prin obiective specifice formării profesionale, cooperării instituționale și comunicării transparente a demersurilor antifraudă naționale.

Obiectiv specific nr. 1.1. - Analiza și consolidarea, după caz, a cadrului normativ antifraudă și a bunelor practici antifraudă

Un cadru normativ antifraudă solid și predictibil este premisa obligatorie a unei implementări corecte a normelor privind obținerea, gestionarea și utilizarea fondurilor europene; eventualele reglementări neclare vor fi evidențiate și analizate în grupuri de lucru specifice.

Considerând că bunele practici pot sta la baza unui sistem antifraudă solid și unitar, schimbul interinstituțional va fi materializat prin publicarea unei ample colecții de spețe, cu aportul tuturor partenerilor implicați.

Obiectiv specific nr. 1.2. - Creșterea nivelului pregătirii profesionale și a stabilității personalului din domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene în România

Formarea profesională adecvată a personalului cu atribuții în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum și diminuarea fluctuației acestuia sunt elemente de bază pentru o abordare eficientă și coerentă a combaterii fraudei.

Obiectiv specific nr. 1.3. - Creșterea gradului de transparență și comunicare în lupta antifraudă

În aplicarea obiectivelor specifice ale Strategiei, parte a atribuțiilor care revin DLAF în procesul de comunicare, înființarea și funcționarea rețelei de comunicare antifraudă are ca fundament nu doar HG nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF, ci și angajamentele asumate de DLAF la nivelul comunicării publice. Rețeaua comunicatorilor antifraudă, ce va fi coordonată de DLAF, la nivel național, are un rol important în coordonarea activității de comunicare publică. Rețeaua va fi alcătuită din specialiști în comunicare și relații publice din instituțiile partenere cu atribuții PIF din România.

Comunicarea orientată către publicul național se va putea axa pe creșterea gradului de conștientizare a populației asupra domeniului PIF. Elaborarea unui planul anual coordonat de comunicare va pune bazele unor piloni de comunicare asumați în comun de către instituțiile partenere DLAF: strategie, ținte, mesaje comune în domeniul PIF. Este important ca obiectivele și mesajele principale ale comunicării să fie integrate într-un concept unitar.

De asemenea, Rețeaua reprezintă un mecanism de avertizare timpurie în cazul declanșării unei investigații media privind anumite cazuri de posibile fraude cu fonduri comunitare, membrii acesteia având un rol important în formularea unui punct de vedere unitar al instituțiilor implicate.

Obiectivul specific nr. 1.4. Eficientizarea raportării neregulilor

Obiectivul vizează standardizarea și uniformizarea procesului de raportare și asigurarea calității și comparabilității datelor furnizate de autoritățile române având în vedere necesitatea instituirii de către Comisia Europeană a unui sistem digital și interoperabil uniform de colectare de date comparabile privind neregulile și cazurile de fraudă din statele membre ale Uniunii Europene.

Prin acest obiectiv se urmărește cooperarea mai strânsă a autorităților române în ceea ce privește schimbul de informații, îmbunătățirea colectării datelor și sporirea eficacității controalelor.

2.

OBIECTIV GENERAL NR. 2 - EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE DETECTARE A FRAUDELOR/NEREGULILOR

Prin acest obiectiv general, se urmărește maximizarea utilizării mijloacelor și surselor interne sau externe, în vederea eficientizării detectării fraudelor/neregulilor și a raportării acestora la Comisia Europeană.

Obiectiv specific nr. 2.1. Îmbunătățirea activităților de analiză a riscurilor

Obiectivul urmărește gestionarea și analiza riscurilor prin adoptarea unor metode adecvate de abordare și asigurarea unei cooperări și coordonări eficace între autoritățile române; în acest sens va fi creată o rețea de riscuri de fraudă care reunește experți din domeniul gestiunii partajate a fondurilor europene sau din gestionarea fondurilor alocate prin PNRR. În cadrul rețelei se urmărește organizarea unor sesiuni de schimb de experiență și bune practici.

Consolidarea analizelor riscurilor presupune evaluarea periodică a riscurilor de fraudă în vederea identificării unor noi tipuri de riscuri de fraudă pe parcursul implementării programelor, implementarea și urmărirea măsurilor eficiente și proporționale de combatere a fraudelor rezultate în urma evaluării riscurilor și utilizarea de instrumente/ sisteme informatice privind identificarea beneficiarilor și a proiectelor de risc cu fraudă. Membrii rețelei de riscuri antifraudă vor face schimb de bune practici și vor propune soluții pentru eficientizarea activității de evaluare a riscurilor de fraudă.

Totodată, se urmărește familiarizarea utilizatorilor cu instrumentele informatice dezvoltate cu privire la managementul și controlul fondurilor alocate prin PNRR.

3.

OBIECTIV GENERAL NR. 3 - EFICIENTIZAREA INVESTIGAȚIILOR / CONTROALELOR ADMINISTRATIVE

Obiectivul urmărește organizarea de întâlniri/ schimb de bune practici între actorii implicați, pentru identificarea și remedierea deficiențelor întâmpinate în procesul de sesizare a fraudelor către organele penale.

Obiectiv specific nr. 3.1. Optimizarea activității privind sesizarea fraudelor către organele penale

4.

OBIECTIV GENERAL NR. 4 - CONSOLIDAREA COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN DOMENIUL RECUPERĂRII CREANȚELOR BUGETARE

Obiectivul vizează cea de-a patra etapă a ciclului antifraudă care vine să complinească eforturile instituționale derulate în cadrul etapelor anterioare, în care evidențierea corectă și completă a sumelor recuperate/de recuperat este o condiție premisă pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.

Obiectiv specific nr. 4.1. - Creșterea gradului de recuperare a debitelor

B.

VENITURILE LA BUGETUL UNIUNII EUROPENE

5.

OBIECTIV GENERAL NR. 5 - OPTIMIZAREA COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE

Prin intermediul acestui obiectiv se urmărește reluarea primelor două etape ale ciclului antifraudă și în ceea ce privește veniturile la bugetul Uniunii Europene.

Având în vedere faptul că sub aspectul cooperării instituționale în domeniul combaterii fraudei, latura de venituri la bugetul Uniunii Europene este mai puțin dezvoltată decât cea privind latura de cheltuieli din bugetul Uniunii Europene, obiectivul vizează armonizarea acțiunilor actorilor antifraudă implicați .

Obiectiv specific nr. 5.1. - Consolidarea cooperării interinstituționale în activitățile de prevenire și de detectare a fraudei

Obiectivul specific urmărește transparentizarea activităților desfășurate, prin schimb de bune practici între structurile responsabile, precum și specializarea personalului în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene.

C.

COOPERARE EUROPEANĂ

6.

OBIECTIV GENERAL NR. 6. - OPTIMIZAREA FUNCȚIONĂRII SISTEMULUI ANTIFRAUDĂ

Sistemul românesc antifraudă nu este de sine stătător, ci este interconectat cu sistemele europene antifraudă. Schimbul de bune practici și sesiunile de instruire furnizate de instituțiile europene sunt elemente esențiale pentru specializarea personalului antifraudă, pentru adaptarea la noile tipologii de fraudare, dar mai ales în scopul prevenirii fraudei.

Obiectiv specific nr. 6.1. - Consolidarea cooperării cu instituțiile europene

D.

IMPLEMENTAREA SNLAF

7.

OBIECTIV GENERAL NR. 7 - EVALUAREA SNLAF

Obiectiv specific nr. 7.1. - Evaluarea și actualizarea SNLAF

Scopul monitorizării și al evaluării SNLAF este de a determina dacă aceasta este stabilită astfel încât să garanteze îndeplinirea obiectivelor de eficacitate și eficiență a luptei împotriva fraudei și de protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În consecință, strategia ar trebui să fie un document evolutiv, adaptat și actualizat în permanență pentru a se lua în considerare schimbările structurale și/sau organizaționale principale, evoluția tipurilor de fraudă care se pot produce de-a lungul timpului.

Un alt rol al monitorizării este de a facilita colectarea datelor cu privire la îndeplinirea obiectivelor și măsurilor asumate.

Realizarea evaluării nu este un scop în sine. Aceasta urmărește:

–

să examineze dacă măsurile și activitățile stabilite sunt suficient de relevante, eficiente și eficace în ceea ce privește obiectivele specificate;

–

să stabilească în ce măsură activitățile și termenele stabilite în planul de acțiune au fost respectate;

–

să identifice rezultatele pozitive înregistrate, precum și care sunt tendințele și implicațiile pentru următoarea perioadă;

–

să contribuie la formarea unei imagini clare a progreselor realizate în lupta împotriva fraudei;

–

să contribuie la adaptarea mecanismelor și instrumentelor antifraudă funcționale, să efectueze corecturi și să modifice/actualizeze SNLAF și planul său de acțiune în consecință. Acestea ar trebui să țină seama atât de principalele modificări structurale și/sau organizaționale care s-ar fi putut produce, cât și de tendințele observate în modelele de fraudă;

–

să includă propuneri de modificări/amendamente ale SNLAF și componentelor acesteia, pentru a spori eficacitatea și eficiența în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene;

–

să formuleze concluzii care să contribuie la elaborarea de recomandări pentru actualizarea și adaptarea documentului în scopul obținerii unor progrese demonstrabile și a unor efecte și rezultate concrete în combaterea fraudei și protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene;

–

să propună soluții la probleme și metode de a elimina obstacolele în calea punerii adecvate în aplicare a SNLAF.

f)

PROGRAME

OBIECTIV GENERAL NR. 1 - Consolidarea sistemului național antifraudă prin măsuri de PREVENIRE

Obiectiv specific nr. 1.1. - Analiza și consolidarea, după caz, a cadrului normativ antifraudă și a bunelor practici antifraudă

măsuri:

1.1.1.

Înființarea și funcționarea rețelei organizate în baza

art. 325 din TFUE

1.1.2.

Elaborarea contribuției României la Raportul Comisiei Europene privind protecția intereselor financiare și la raportul privind implementarea măsurilor

1.1.3.

Schimb periodic de bune practici în cadrul rețelei organizate în baza

art. 325 din TFUE

1.1.4.

Analiza integrată a oportunității modificării/ completării

OUG nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare

1.1.5.

Analiza integrată a oportunității modificării/ completării

OUG nr. 70/2022

privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate

1.1.6.

Elaborarea și diseminarea unor colecții de spețe relevante (nereguli/fraude) ale structurilor naționale implicate în combaterea fraudei

Obiectiv specific nr. 1.2. - Creșterea nivelului pregătirii profesionale și a stabilității personalului din domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene în România

măsuri:

1.2.1.

Înființarea și funcționarea rețelei formare profesională antifraudă

1.2.2.

Elaborarea planului anual coordonat de formare profesională

Obiectiv specific nr. 1.3. - Creșterea gradului de transparență și comunicare în lupta antifraudă

măsuri:

1.3.1.

Înființarea și funcționarea rețelei comunicare antifraudă

1.3.2.

Elaborarea planului anual coordonat de comunicare

Obiectivul specific nr. 1.4. Eficientizarea raportării neregulilor

măsuri:

1.4.1.

Înființarea și funcționarea rețelei raportare nereguli pentru fondurile europene alocate României raportat la Cadrul Financiar Multianual

1.4.2.

Înființarea și funcționarea rețelei raportare nereguli pentru fondurile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență

1.4.3.

Schimb de bune practici între membrii rețelei prevăzute la 1.4.1

1.4.4.

Schimb de bune practici între membrii rețelei prevăzute la 1.4.2

1.4.5.

Consolidarea colaborării cu organele de urmărire penală prin reuniuni interinstituționale și schimb de bune practici în vederea raportării fraudelor

OBIECTIV GENERAL NR. 2 - eficientizarea sistemelor de detectare a fraudelor/neregulilor

Obiectiv specific nr. 2.1. Îmbunătățirea activităților de analiză a riscurilor măsuri:

2.1.1.

Înființarea și funcționarea rețelei riscuri fraudă

2.1.2.

Schimb de bune practici între membrii rețelei riscuri fraudă

OBIECTIV GENERAL NR. 3 - eficientizarea investigațiilor/controalelor administrative

Obiectiv specific nr. 3.1. Optimizarea activității privind sesizarea fraudelor către organele penale

măsură:

3.1.1.

Schimb de bune practici

OBIECTIV GENERAL NR. 4 - consolidarea cooperării interinstituționale în domeniul recuperării creanțelor bugetare

Obiectiv specific nr. 4.1. - Creșterea gradului de recuperare a debitelor

măsură:

4.1.1.

Reuniuni și schimb interinstituțional de opinii între actorii implicați

OBIECTIV GENERAL NR. 5 - optimizarea cooperării interinstituționale

Obiectiv specific nr. 5.1. - Consolidarea cooperării interinstituționale în activitățile de prevenire și de detectare a fraudei

măsuri:

5.1.1.

Îmbunătățirea cooperării instituționale prin reuniuni și schimb de bune practici în vederea elaborării contribuției României la Raportul Comisiei Europene privind protecția intereselor financiare și la raportul privind implementarea măsurilor

5.1.2.

Sesiuni de formare profesională /Schimb de bune practici interinstituționale

5.1.3.

Schimb de date și informații referitoare la fraudele și neregulile care afectează veniturile la bugetul Uniunii Europene

OBIECTIV GENERAL NR. 6. - optimizarea funcționării sistemului antifraudă

Obiectiv specific nr. 6.1. - Consolidarea cooperării cu instituțiile europene

măsură:

6.1.1.

Activități de instruire/ schimb de bune practici furnizate de instituțiile europene

OBIECTIV GENERAL NR. 7 - evaluarea SNLAF Obiectiv specific nr. 7.1. - Evaluarea și actualizarea SNLAF

măsuri:

7.1.1.

Evaluarea anuală a stadiului implementării SNLAF

7.1.2.

Evaluarea intermediară a implementării SNLAF

7.1.3.

Actualizarea SNLAF

7.1.4.

Evaluarea finală SNLAF

g)

REZULTATE AȘTEPTATE

Prin SNLAF se urmărește coordonarea eforturilor de prevenire a fraudei, întreprinse de toți partenerii naționali, pentru o absorbție ridicată și sănătoasă a fondurilor europene, inclusiv a celor alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru o contribuție bugetară completă a României la bugetul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, SNLAF va duce la o îmbunătățire a percepției instituțiilor și cetățenilor europeni asupra capacității României de a întreprinde acțiuni coordonate și de a fi un partener de încredere.

De aceea, SNLAF vizează consolidarea cadrului legal, prin actualizarea actelor normative incidente sau adoptarea de noi acte, întărirea capacității instituționale prin pregătirea profesională a personalului, prin comunicare interinstituțională și schimb constant de informații.

Totodată, SNLAF oferă cadrul necesar pregătirii instituțiilor față de schimbările legislative ce vor fi adoptate de legiuitorul european și intervenite pe parcursul implementării acesteia.

SNLAF va crea și operaționaliza rețele profesionale care vor asigura infrastructura necesară implementării acesteia și îmbunătățirea cooperării instituționale; valoarea adăugată a SNLAF constă și în faptul că aceste rețele și rezultatul activității lor vor ultraactiva strategia.

Rețelele vor fi constituite din reprezentanți ai ministerelor/autorităților cu competențe în gestionarea și controlul fondurilor europene; în funcție de subiectele dezbătute, la reuniunile rețelelor profesionale pot fi invitați reprezentanți ai altor structuri din rețeaua interinstituțională SNLAF.

Scopul acestor rețele este de a eficientiza comunicarea și schimbul de bune practici pentru personalul instituțiilor respective în cadrul exercitării atribuțiilor curente și preexistente; astfel, pentru constituirea și funcționarea acestor rețele nu există pericolul suprapunerii de competențe sau al necesității suplimentării resurselor umane ori a reglementării de noi atribuții.

h)

INDICATORI

În monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei și a atingerii rezultatelor așteptate la nivel național, precum și a măsurării impactului Strategiei - efecte derivate din acțiunile și măsurile planificate, au fost stabiliți indicatori cantitativi și calitativi, prevăzuți pentru fiecare măsură din Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei naționale de luptă antifraudă, pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, 2023 - 2027. Planul de Acțiune este anexat la prezenta Strategie.

i)

PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE

DLAF este organismul responsabil de coordonarea implementării Strategiei cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Instrumentul prin care se asigură implementarea Strategiei este Planul de acțiune, care conține obiective, măsuri, termene limită de îndeplinire a măsurii și instituții responsabile pentru implementarea măsurilor.

Fiecare instituție responsabilă cu implementarea măsurilor incluse în Planul de acțiune va raporta la DLAF, în cadrul Rețelei

art. 325 TFUE , stadiul îndeplinirii fiecărei măsuri care intră în sarcina sa. Rețeaua

art. 325 TFUE

este instituită în cadrul obiectivului specific 1.1. și reunește reprezentanți ai tuturor instituțiilor române cu atribuții în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, cu responsabilități în elaborarea contribuției naționale la raportul prevăzut de

art. 325 alin. (5) TFUE , precum și în implementarea SNLAF.

Pe baza raportărilor periodice ale instituțiilor implicate, DLAF va realiza anual evaluarea stadiului de implementare a SNLAF.

La mijlocul perioadei de implementare, în semestrul al II-lea 2025, DLAF va realiza raportul de evaluare intermediară; ca urmare a acestui raport, în funcție de gradul de îndeplinire a obiectivelor și de conjunctura legislativă internă și europeană, strategia și planul de acțiune pot fi actualizate pentru a fi adaptate noilor premise.

În anul 2027, DLAF va prezenta raportul de evaluare finală care va cuprinde concluziile exercițiului de implementare și direcțiile de acțiune pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.

j)

INSTITUȚII RESPONSABILE

Instituțiile implicate în elaborarea și implementarea Strategiei sunt cele menționate în capitolul introductiv, la rețeaua interinstituțională SNLAF, și au responsabilitățile menționate în Planul de Acțiune.

k)

IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE

Pentru implementarea acțiunilor, resursele financiare vor fi asigurate din bugetul propriu aprobat al fiecărei instituții.

Pentru măsurile care revin în sarcina instituțiilor naționale partenere implicate în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, este important ca fiecare dintre acestea să își revizuiască prioritățile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugete a resurselor financiare necesare.

Implementarea măsurilor SNLAF se va realiza cu încadrare în bugetele anuale aprobate sau în proiecțiile bugetare pentru anii următori, după caz.

l)

IMPLICAȚII ASUPRA CADRULUI JURIDIC

Ca urmare a implementării Planului de Acțiune SNLAF, vor fi revizuite, după caz, următoarele acte normative:

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2022

privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate.

Planul de acțiune pentru implementarea SNLAF este prevăzut în

anexa

care face parte integrantă din prezenta Strategie.