Decizia nr. 170/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla la soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , excepție ridicată de Constantin Antofie în Dosarul nr. 6.163/2003 al Tribunalului Mehedinti - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, întrucât nu ridica probleme de constituționalitate, ci doar de interpretare și aplicare a legii, de competența exclusiva a instanțelor judecătorești.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 23 octombrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 6.163/2003, Tribunalul Mehedinti - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 din Legea nr. 744/2001 , excepție ridicată de Constantin Antofie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca textul de lege criticat este contradictoriu, întrucât prevederea conform căreia coeficientul egal cu 38,5% se aplică la valoarea de 4.837.851 lei reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002 nu respecta dispoziția anterioară care stabilește ca salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 este de 5.582.000 lei, blocand aplicarea prevederilor

art. 80 din Legea nr. 19/2000 , ceea ce vine în contradictie cu dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, nivelul de trai, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins, precum și cele privind respectarea Constituției și a legilor.

Tribunalul Mehedinti - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimandu-și punctul de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata. Se arata ca prin

art. 80 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările ulterioare, s-a prevăzut ca valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient care nu poate depăși 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, însă

art. 18 din Legea nr. 744/2001

stabilește un coeficient care se aplică la valoarea de 4.837.851 lei reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002, iar nu la valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, care este de 5.582.000 lei. Prin urmare, susținerile autorului excepției, potrivit cărora îi sunt nesocotite drepturile constituționale prevăzute de art. 16, 42 și 48, sunt întemeiate.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul arata ca

Legea nr. 19/2000

reprezintă legea generală în domeniul pensiilor, iar

Legea nr. 744/2001

stabilește bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 și, indirect, posibilitățile financiare de punere în aplicare a

Legii nr. 19/2000 , prevăzând și actualizarea valorii punctului de pensie în funcție de resursele financiare, în cursul execuției bugetare. Astfel, textul de lege criticat nu aduce nici o atingere principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât aceasta egalitate operează în raport cu prevederile legii, iar nu în sensul că toți cetățenii ar beneficia de aceleași drepturi. Se apreciază, de asemenea, ca excepția este neîntemeiată și prin raportare la celelalte prevederi constituționale invocate.

Avocatul Poporului arata ca instituirea unui sistem unitar de pensii constituie o premisa indispensabila pentru recorelarea pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare cu pensiile stabilite potrivit noii reglementări. Susținerile autorului excepției însă au drept obiect modul de interpretare și aplicare a unor texte legale între care exista o anumită legătură și nu examinarea conformitatii acestora cu dispozițiile constituționale, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, nr. 744/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 11 decembrie 2001, text de lege care are următorul conținut:

- Art. 18: "(1) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 este de 5.582.000 lei. Potrivit prevederilor

art. 80 și 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările ulterioare, Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale va stabili valoarea punctului de pensie, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe baza unui coeficient egal cu 38,5% care se aplică la valoarea de 4.837.851 lei, reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002.

(2) Valoarea punctului de pensie, calculată conform prevederilor alin. (1), nu poate fi mai mica decât cea reglementată pentru luna decembrie 2001.

(3) Actualizarea valorii punctului de pensie se realizează, în condițiile prevăzute la

art. 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările ulterioare, în funcție de posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, de regula în ultima luna a trimestrului."

Textele constituționale invocate de autorul excepției ca fiind incalcate au următoarea redactare:

- Art. 16: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";

- Art. 43: "(1) Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistența medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asistența socială prevăzută de lege.";

- Art. 48: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

(2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

(3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârșite în procesele penale." ;

- Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."

Examinând obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constata ca, la data la care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și la care instanța a dispus sesizarea Curții Constituționale,

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , lege cu caracter temporar, era în vigoare. Aceasta și-a încetat aplicarea o dată cu încheierea exercițiului bugetar al anului 2002, asa încât la data pronunțării prezentei decizii nu mai era în vigoare, însă dispoziția criticata din cuprinsul sau a fost preluată de noua reglementare în

art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, nr. 632 din 27 noiembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 3 decembrie 2002.

Aceasta soluție este în deplina concordanta cu practica constanta a Curții care, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, a statuat ca "În cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunța asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării". Asa fiind, Curtea urmează a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile

art. 15 din Legea nr. 632/2002 , text de lege care are următorul conținut: "(1) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 este de 6.962.000 lei. Potrivit prevederilor

art. 80 și 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale va stabili valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe baza unui coeficient egal cu 39% care se aplică la valoarea de 5.809.490 lei reprezentând salariul mediu brut estimat pentru trimestrul I al anului 2003.

(2) Valoarea punctului de pensie, calculată conform prevederilor alin. (1), nu poate fi mai mica decât cea reglementată pentru luna decembrie 2002.

(3) Actualizarea valorii punctului de pensie se realizează în condițiile prevăzute la

art. 81 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, în funcție de posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, de regula în ultima luna a trimestrului."

În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea constata ca, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica având un atare obiect nu este intemeiata.

Împrejurarea ca textul legal criticat este, în opinia autorului excepției, contradictoriu, întrucât suma (4.837.851 lei în vechea reglementare, respectiv 5.809.490 lei în actuala reglementare) la care se aplică coeficientul (38,5% în vechea reglementare, respectiv 39% în reglementarea actuala) pe baza căruia se stabilește valoarea punctului de pensie, diferă de cea utilizata la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (5.582.000 lei pentru bugetul pe 2002 și 6.962.000 lei pentru bugetul pe 2003), determinând neaplicarea prevederilor

art. 80 din Legea nr. 19/2000 , constituie o problemă de corelare legislativă, de competența exclusiva a legiuitorului. Ca atare, întrucât susținerile autorului excepției au drept obiect modul de interpretare și aplicare a unor texte legale, între care exista o anumită legătură, ele nu constituie o problemă de constituționalitate, de natura a face obiectul controlului Curții Constituționale.

Chiar dacă, prin prisma interesului personal al autorului excepției, opțiunea legiuitorului este criticabila, o atare opțiune, impusa de ratiuni evidente, respectiv instituirea unui sistem unitar de pensii, și materializata prin adoptarea unor reglementări cu caracter temporar, prin cele doua legi bugetare succesive, derogatorii de la reglementarea de drept comun instituită prin

Legea nr. 19/2000 , se circumscrie competentei sale exclusive și nu contravine nici unei norme constituționale.

De altfel, examinarea comparativa a celor două texte legale succesive releva o creștere semnificativă a criteriilor valorice avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiilor, ceea ce demonstreaza voința legiuitorului de a da expresie obligației asigurării unui nivel de trai decent, instituită prin art. 43 alin. (1) din Constituție, obligație care nu poate fi inteleasa decât ca un proces realizabil în timp, datorită complexității sale și în funcție de resursele financiare disponibile ale statului. Aceasta reprezintă o ratiune suplimentară și pertinenta care determina Curtea sa considere invocarea încălcării art. 43 din Constituție ca fiind lipsită de temei.

Fața de obiectul de reglementare al normei deduse controlului de constituționalitate și în raport cu susținerile autorului excepției, Curtea constata ca art. 48 și 51 din Constituție nu au relevanta în susținerea excepției de neconstituționalitate, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins nefiind afectat de textul de lege criticat, iar dispozițiile privind respectarea Constituției și a legilor având valoarea unui principiu general valabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , excepție ridicată de Constantin Antofie în Dosarul nr. 6.163/2003 al Tribunalului Mehedinti Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2003.