Decizia nr. 158/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dorina Tarnea, Nicolae Dan Tarnea și Raluca Mona Konerth în Dosarul nr. 9.731/2002 al Judecătoriei Brașov.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curții, care a statuat ca aceste dispoziții sunt constituționale, neexistand împrejurări sau argumente de natura a determina revenirea asupra acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 30 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 9.731/2002, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dorina Tarnea, Nicolae Dan Tarnea și Raluca Mona Konerth.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia considera ca textul de lege criticat contravine principiului neretroactivitatii legii consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituție. Se arata ca prin dispozițiile criticate sunt sancționate cu nulitatea absolută acte juridice încheiate anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 10/2001 , fără ca motivul care determina nulitatea sa fi existat la momentul încheierii actului.
Instanța de judecată considera ca textul criticat este neconstitutional, întrucât încalcă principiul neretroactivitatii legii.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază ca art. 46 alin. (2) are în vedere actele de înstrăinare încheiate anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 10/2001 , fiind vorba despre un conflict de legi în timp. Se arata ca în caz de succesiune a legilor regimul juridic aplicabil nulităților este și rămâne carmuit de legea în vigoare la data întocmirii actului juridic și că nu este vorba de o reglementare noua diferita de cea aplicabilă la data încheierii contractului, astfel că nu se poate afirma ca legea retroactiveaza. De asemenea, se arata ca dispozițiile art. 46 alin. (2) sunt constituționale, deoarece la data încheierii contractelor de înstrăinare atât înstrăinătorul (statul), cat și dobanditorul cunoșteau consecințele încheierii cu rea-credința a actului, după cum cei care au încheiat actul cu buna-credința se stiau protejati.
În concluzie, se apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază, de asemenea, ca excepția este neîntemeiată, arătând ca dispozițiile legale invocate nu contravin prevederilor constituționale. În acest sens este invocată jurisprudenta Curții, ca, de exemplu, Decizia nr. 191/2002 prin care s-a statuat ca prevederile
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Excepția are ca obiect dispozițiile
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dispoziții care au următorul conținut: "Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu buna-credința."
În opinia autorilor excepției, acest text contravine principiului neretroactivitatii legii consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituție.
Asupra constituționalității dispozițiilor
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002.
În aceasta decizie Curtea Constituțională, aplicând principiul ocrotirii bunei-credințe și pe cel al aparentei de drept, a decis ca acest text este constituțional, dat fiind ca soluția pe care o consacra nu are nimic novator și, prin urmare, nu poate fi socotit retroactiv.
Atât soluția, cat și considerentele acestei decizii sunt valabile și în cauza prezenta, neexistand motive pentru a determina o modificare a jurisprudenței Curții.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dorina Tarnea, Nicolae Dan Tarnea și Raluca Mona Konerth în Dosarul nr. 9.731/2002 al Judecătoriei Brașov.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.