Decizia nr. 200/2003

Costica Bulai - președinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și ale

art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldova Tricotaje" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 15.328/2002 al Tribunalului Iași.

La apelul nominal se constata lipsa autorului excepției, precum și a celeilalte părți, Societatea Comercială "Faten" S.R.L. din Iași, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând, în acest sens, ca textul criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a constatat, în repetate randuri, ca acesta nu contravine Legii fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 15.328/2002, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și ale

art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldova Tricotaje" - S.A. din Iași într-o cauza având ca obiect o cerere în anulare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile art. 7 și ale

art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , care prevăd ca ordonanța instanței judecătorești de respingere a cererii pentru somația de plată este irevocabilă și ca ordonanța de emitere a somației de plată poate fi atacată de către debitor cu cerere în anulare, contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, au caracter discriminator și "creează un privilegiu de jurisdicție pentru debitor". În același timp, considera autorul excepției, dispozițiile legale criticate ingradesc exercițiul de către creditor al dreptului de acces liber la justiție și al dreptului la căile legale de atac, fiind incalcate astfel prevederile art. 21 și ale art. 128 din Constituție.

Tribunalul Iași apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata, deoarece, după cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudenta sa constanta, "liberul acces la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, întrucât competența de judecată și procedura sunt stabilite de legiuitor, care poate prevedea reguli deosebite, asigurând părții posibilitatea de a uza numai de anumite cai de atac și interzicandu-i accesul la altele".

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Prin

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

s-a reglementat "o procedură simplificata care are în vedere, în primul rând, soluționarea cauzei prin convenția părților ori, în caz contrar, emiterea titlului executoriu". Potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată intră în competența exclusiva a legiuitorului, iar procedura somației de plată, "departe de a constitui o încălcare a principiilor constituționale invocate, constituie expresia aplicării lor". Constituționalitatea dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

a fost constatată prin mai multe decizii ale Curții Constituționale, printre care deciziile nr. 317/2002 și nr. 252/2002.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 7 și ale

art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002. Aceste dispoziții au următorul conținut:

- Art. 7: "Ordonanța prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum și în cazul în care prin ordonanța cererea sa a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecata potrivit dreptului comun.";

- Art. 8 alin. (1): "Împotriva ordonanței prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicării acesteia."

Potrivit susținerilor autorului excepției, dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea retine ca a mai fost sesizată cu numeroase excepții privind neconstituționalitatea

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , dar toate acele critici au fost respinse, constatandu-se ca atât actul normativ criticat, în ansamblul sau, cat și diferite dispoziții ale sale sunt în conformitate cu prevederile constituționale. În acest sens, Curtea a pronunțat, spre exemplu, Decizia nr. 317 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 19 decembrie 2002.

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

reglementează o procedură specială, simplificata și accelerata pentru recuperarea creanțelor al căror caracter cert, lichid și exigibil rezultă din înscrisuri, singurele dovezi care se administrează în cadrul acestei proceduri, în afară de lămuririle și explicațiile date de către părți. Hotărârile pronunțate în cadrul acestei proceduri nu au autoritate de lucru judecat asupra fondului litigiului.

Mijloacele procedurale puse la indemana părților diferă tocmai datorită caracterului special al procedurii, fără ca prin aceasta una dintre părți să fie privilegiată, iar cealaltă dezavantajata.

Autorul excepției, criticand faptul ca ordonanța prin care judecătorul respinge cererea este irevocabilă, are în vedere doar teza întâi a

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , iar nu și teza a doua a aceluiași text, care prevede posibilitatea creditorului căruia i s-a respins ori i s-a admis numai în parte cererea de a introduce cerere de chemare în judecata conform dreptului comun. În cadrul unui nou proces, pornit la primul grad de jurisdicție, el se poate folosi de toate mijloacele legale de proba pentru a-și dovedi pretențiile și poate exercita toate căile de atac prevăzute de lege. Astfel, dreptul sau de acces liber la justiție nu este încălcat în nici un fel.