Decizia nr. 258/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ionița Cochințu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Societatea Universal Proiect - S.R.L. din Roman în Dosarul nr. 166/32/2016 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.607D/2016.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 17 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 166/32/2016, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Societatea Universal Proiect - S.R.L. din Roman într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire a unei sentințe pronunțate de Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare
art. 21 din Constituție , deoarece, ca urmare a necunoașterii motivării unei sentințe potrivnice, este imposibilă depunerea în termen a unei cereri de revizuire, mai ales că, în contextul situației concrete a speței, nu s-a ținut cont de existența unei sentințe anterioare ce a fost invocată în susținerea cauzei.
6.
Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
7.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, atât cu privire la
Codul de procedură civilă din 1865 , cât și la
noul Cod de procedură civilă .
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției,
precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă,
republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următorul cuprins:
(1)
Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: [...]
8.
în cazul prevăzut la
art. 509 alin. (1) pct. 8,
de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.“
12.
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale
art. 21
referitor la accesul liber la justiție.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că atât dispozițiile criticate, cât și soluția legislativă cuprinsă în acestea au mai format obiectul excepției de neconstituționalitate, sens în care sunt, spre exemplu,
Decizia nr. 524 din 5 iulie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 16 noiembrie 2016, și
Decizia nr. 353 din 2 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 29 mai 2006.
14.
Cu acele prilejuri, Curtea a observat că prevederile criticate fac parte din cartea a II-a - Procedura contencioasă, titlul II - Căile de atac, capitolul III - Căile extraordinare de atac - respectiv recursul (prevăzut la
art. 483-502) , contestația în anulare (prevăzută la
art. 503-508)
și revizuirea
(prevăzută la
art. 509-513) . Astfel, potrivit prevederilor legale criticate în prezenta cauză [ art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă ], termenul de exercitare a acestei căi extraordinare de atac, respectiv termenul de revizuire, este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la
art. 509 alin. (1) pct. 8,
de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. Aceste din urmă dispoziții legale, la care face trimitere
art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , prevăd că „revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă [...] există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;“.
15.
Curtea, analizând dinamica legislativă privind căile extraordinare de atac prevăzute în
constată că soluția legislativă criticată în prezenta cauză s-a regăsit și în
Codul de procedură civilă din 1865 (art. 324 alin. 1 pct. 1
cu trimitere la
art. 322 pct. 7)
și a format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu motivări și prevederi constituționale similare. În acest sens este, spre exemplu,
Decizia nr. 353 din 2 mai 2006 , precitată, prin care instanța de contencios constituțional a arătat că termenul de o lună, în care se poate formula cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate de instanța de recurs după evocarea fondului, este socotit de la momentul pronunțării respectivei hotărâri, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoștință de motivele hotărârii atacate, iar acest fapt nu este de natură a încălca sau restrânge niciun drept procesual al părții.
16.
Totodată, Curtea a reținut că, de principiu, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii - cale extraordinară de atac - nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării. De aceea, formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și, pentru aceleași rațiuni, nu îngrădesc accesul liber la justiție al revizuentului (a se vedea în acest sens și
Decizia nr. 655 din 11 noiembrie 2014,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 30 decembrie 2014).
17.
Mai mult, prin
Decizia nr. 235 din 5 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, Curtea a reținut că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. De asemenea, prin
Decizia nr. 251 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de
art. 21.
18.
Considerentele avute în vedere la pronunțarea deciziilor menționate se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , în raport cu
art. 21 din Constituție , urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
19.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Universal Proiect - S.R.L. din Roman în Dosarul nr. 166/32/2016 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ionița Cochințu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.