Decizia nr. 502/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015

pentru completarea

Legii nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Constantin Moșulică în Dosarul nr. 1.236/99/2016 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 234D/2017.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepției, prin care arată că își retrage excepția de neconstituționalitate formulată. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la această cerere. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii ca inadmisibilă. Curtea, având în vedere dispozițiile

art. 55 din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la […] stingerea procesului […]“, precum și faptul că excepția de neconstituționalitate este o excepție de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuție abaterea unor reglementări legale de la dispozițiile Legii fundamentale, iar soluționarea acesteia este de interes general, respinge cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea unor condiții pentru acordarea pensiei de serviciu este atributul exclusiv al legiuitorului. Acesta are dreptul de a reașeza sistemul de calcul al pensiilor, iar în cazul unor reglementări succesive ale legislației specifice, nu e ținut de obligația de a reveni la o reglementare anterioară.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.236/99/2016, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015

pentru completarea

Legii nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Excepția a fost ridicată de Constantin Moșulică, cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.025 din 6 iunie 2016, pronunțate de Tribunalul Iași în Dosarul nr. 1.236/99/2016, având ca obiect „obligație de a face, eliberare adeverință de muncă“, în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale și Direcția Instanțelor Militare București.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile

art. 15 alin. (2) din Constituție . În acest sens arată că baza de calcul a pensiei de serviciu, așa cum este stabilită prin

art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 , nu ține cont de veniturile înscrise în carnetul de muncă, ci se raportează la media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care s-a depus cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii eliberării din funcție. Astfel, autorul excepției arată că nu înțelege de ce nu este luat în considerare salariul de merit pe care l-a avut și nici de ce nu sunt luate în considerare toate sporurile de care a beneficiat, de vreme ce

Legea nr. 130/2015

a fost dată ca o lege reparatorie pentru grefierii pensionați anterior, ale căror pensii de serviciu au fost anulate. Prin urmare, susține că trebuie să beneficieze de pensia de serviciu avută anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 119/2010

și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .

7.

Autorul excepției consideră că, în situația în care nu beneficiază și de salariul de merit la stabilirea pensiei de serviciu, este discriminat în raport cu grefierii care beneficiază de pensie de serviciu în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, aceștia având în plată pensiile de serviciu calculate în baza

art. 68 din Legea nr. 567/2004

în forma inițială, adică având incluse toate sporurile și salariile de la momentul pensionării lor, plus salariul de merit avut anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 119/2010

și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 . Astfel, arată că sunt încălcate prevederile

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

8.

Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015

nu contravin prevederilor

art. 15 alin. (2) din Constituție . În acest sens, arată că textul de lege criticat nu reglementează baza de calcul al pensiilor de serviciu de care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor de judecată a beneficiat înainte de recalcularea acestora, potrivit dispozițiilor

Legii nr. 119/2010 , ci se referă strict la pensiile de serviciu reglementate de

art. 68^1 din Legea nr. 567/2004 , pensii de care beneficiază atât personalul auxiliar de specialitate al instanțelor de judecată care se pensionează după intrarea în vigoare a

Legii nr. 130/2015 , dar și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor de judecată care, la data intrării în vigoare a acestei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii.

9.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, arată că, în realitate, criticile autorului excepției vizează faptul că dispozițiile

art. II din Legea nr. 130/2015

nu prevăd aceeași modalitate de calcul al pensiei de serviciu astfel cum era reglementată de

Legea nr. 567/2004

(forma în vigoare anterior datei abrogării dispozițiilor referitoare la pensia de serviciu), ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât vizează, implicit, completarea textelor de lege criticate, contrar celor dispuse prin

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . De asemenea, arată că stabilirea, prin textele de lege criticate, a modalității de calcul a pensiei de serviciu reprezintă o problemă de legiferare, iar nu de constituționalitate. Mai mult, Curtea Constituțională nu are competența de a se pronunța asupra omisiunii unei reglementări, stabilind constant, în jurisprudența sa, că „nu are dreptul de a impune legiuitorului introducerea în textul legii în vigoare a unei alte dispoziții decât cele existente în cuprinsul acesteia.“ ( Decizia nr. 171 din 28 februarie 2006 )

11.

Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că, potrivit

art. 47 din Constituție , legiuitorul are dreptul de a reașeza sistemul de calcul al pensiilor, iar în cazul unor modificări succesive a legislației specifice nu este ținut de obligația de a reveni la o anumită reglementare anterioară.

12.

Referitor la principiul neretroactivității legii, invocă jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Rezultă că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor.“ ( Decizia nr. 1.059 din 11 decembrie 2012 )

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015

pentru completarea

Legii nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, dispoziții potrivit cărora „Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcție.“

16.

Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor

art. 15 alin. (2) din Constituție

referitoare la neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. De asemenea, susține că sunt încălcate și prevederile

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

Legea nr. 564/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, a prevăzut, în redactarea inițială a

art. 68 , acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menționat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin

art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Ca urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au fost recalculate în temeiul principiului contributivității.

18.

Abrogând

Legea nr. 19/2000 ,

Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 a abrogat totodată, prin

art. 196 lit. f) , și dispozițiile

art. 68-68^1 alin. (2)

și

art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004 . În consecință, pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au fost acordate, în continuare, pe principii contributive, în temeiul

Legii nr. 263/2010 .

19.

Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienilor criminaliști din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin

art. I din Legea nr. 130/2015 , prevede completarea

Legii nr. 567/2004

cu

art. 68^5 , care stabilește condițiile acordării acestui drept.

20.

În același timp, având în vedere că persoanele deja pensionate la data intrării în vigoare a

Legii nr. 130/2015 , provenind din rândul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale aceeași categorie de personal, nu mai beneficiază de pensie de serviciu, ci de o pensie contributivă, calculată în temeiul

Legii nr. 263/2010 , legiuitorul a considerat că se impune acordarea din nou a dreptului la pensie de serviciu. Dispozițiile

art. II din Legea nr. 130/2015

se referă la acest aspect. Textul de lege criticat ca fiind neconstituțional prevede baza de calcul al acestei pensii.

21.

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că această bază de calcul nu ține cont de veniturile și sporurile pe care le-a obținut, ci se raportează la „media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcție.“

22.

Analizând această critică, Curtea constată că, odată cu acordarea din nou a beneficiului dreptului la pensie de serviciu,

Legea nr. 130/2015

a stabilit totodată și condițiile în care acesta se acordă. Contrar celor susținute de autorul excepției, însă, aceste dispoziții nu reprezintă o repunere în fondul activ al legislației a dispozițiilor abrogate ale

art. 68 Legea nr. 567/2004 , ci o reglementare nouă, de sine stătătoare, care își produce efectele de la intrarea sa în vigoare pentru viitor.

23.

Așa cum Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa, prevederile

art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție , potrivit cărora „Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“, trebuie interpretate în sensul că acordă legiuitorului competența exclusivă de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului acestuia. De asemenea, Curtea a precizat că „ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.“ ( Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.)

24.

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015

reprezintă opțiunea legiuitorului referitoare la acordarea, pentru viitor, a dreptului la pensie de serviciu categoriilor de personal la care se referă

Legea nr. 130/2015 , Curtea apreciază că texul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale ale

art. 15 alin. (2) .

25.

De altfel, considerentele ce vizează incidența dispozițiilor

art. II din Legea nr. 130/2015

de la data intrării lor în vigoare pentru viitor răspund și criticii de neconstituționalitate referitoare la pretinsul caracter discriminatoriu al acestor dispoziții de lege, prin care autorul excepției compară situația sa cu cea a persoanelor care au obținut păstrarea pensiei de serviciu pe cale judecătorească. Astfel, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor

art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 , „Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive.“ Prin urmare, aceste persoane sunt supuse unui alt tratament juridic. Cu toate acestea, Curtea apreciază că diferența de tratament juridic criticată nu este discriminatorie, întrucât categoriile de persoane comparate nu se află în situații similare. Astfel, persoanele prevăzute la

art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 , din care face parte și autorul excepției de neconstituționalitate, respectiv personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii, au obținut pensia de serviciu în temeiul

Legii nr. 130/2015 . Din contră, persoanele menționate în ipoteza

art. II alin. (6)

din aceeași lege beneficiază de pensia de serviciu în baza hotărârilor judecătorești având ca temei legislația anterioară

Legii nr. 130/2015 . Prin urmare, temeiurile legale ale acordării dreptului la pensia de serviciu sunt diferite în cazul celor două categorii de persoane. Or, așa cum Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, așa cum este, spre exemplu,

Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.“

26.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Moșulică în Dosarul nr. 1.236/99/2016 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015

pentru completarea

Legii nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.