Decizia nr. 284/2003

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Truck Trans" S.R.L. și de Societatea Comercială "Romanul Prod Com" S.R.L. din Bosanci, județul Suceava, în dosarele nr. 84/F/2002 și 85/F/2002 ale Tribunalului Suceava Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere ca excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 7C/2003 și 8C/2003 au un conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexarii dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 8C/2003 la Dosarul nr. 7C/2003, care este primul înregistrat.

Cauza se afla în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin încheierile din 2 decembrie 2002, pronunțate în dosarele nr. 84/F/2002 și 85/F/2002, Tribunalul Suceava Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Truck Trans" S.R.L. și de Societatea Comercială "Romanul Prod Com" S.R.L. din Bosanci, județul Suceava, în cauze ce au ca obiect acțiuni formulate în temeiul

Legii nr. 64/1995

de Direcția generală a finanțelor publice Suceava.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin ca dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (1) și (2), ale art. 72 alin. (3) lit. l) și ale art. 134 alin. (2) lit. a), întrucât, în baza acestor dispoziții, orice creditor "are posibilitatea sa franga voința proprietarului debitor de a dispune de patrimoniul sau pentru realizarea scopurilor economice la care este îndreptățit în calitatea lui de comerciant". Totodată apreciază ca "statul este cel care trebuie să asigure libertatea comerțului și nu sa o limiteze prin solicitarea lichidării unui comerciant, participant la viața economică".

Judecătorul-sindic apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arata ca "garantarea dreptului de proprietate implica libertatea comerțului, însă acestei libertăți îi corespunde obligația corelativa a exercitării cu buna-credința a operațiunilor comerciale, între care plata creanțelor bugetare se situeaza prioritar".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în concordanta cu dispozițiile art. 41 alin. (1) și (2), ale art. 72 alin. (3) lit. l) și ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție. În acest sens, precizează ca procedura reorganizării judiciare sau a falimentului poate fi deschisă numai în cazul în care creditorii au o creanta certa, lichidă și exigibilă, care nu a fost plătită de către un debitor care a încetat plățile timp de cel puțin 30 de zile. Astfel, afirmatia autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, ar frange voința proprietarului debitor de a dispune de patrimoniul sau, este considerată lipsită de suport juridic, întrucât patrimoniul este format atât din drepturi, cat și din obligații, iar acestea trebuie să fie exercitate, respectiv îndeplinite, cu buna-credința și cu respectarea dispozițiilor legale.

În ceea ce privește neconstituționalitatea textului de lege criticat în raport cu art. 72 alin. (3) lit. l) din Constituție, apreciază ca acesta nu are incidența în cauza, deoarece cererea de deschidere a procedurii falimentului nu a fost formulată de către salariați pentru creanțe care izvorăsc din raporturi de muncă.

Referitor la infrangerea art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, Guvernul considera ca dispozițiile

Legii nr. 64/1995

au ca scop tocmai asigurarea unui cadru legal, favorabil dezvoltării comerțului, deci nu poate fi primită critica potrivit căreia s-ar limita libertatea comerțului prin solicitarea lichidării unui comerciant, participant la viața economică.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, modificată și completată de

Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, ordonanța aprobată cu modificări prin

Legea nr. 82/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003.

Aceste dispoziții legale au următoarea redactare:

- Art. 29 alin. (1): "Orice creditor care are o creanta certa, lichidă și exigibilă poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel puțin 30 de zile, a încetat plățile, în următoarele condiții:

a) dacă creanta izvorăște din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, creanta trebuie să aibă un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condițiile legii și calculate la data formulării cererii introductive;

b) în celelalte cazuri creanta trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive;

c) în cazul unui creditor care deține creanțe din ambele categorii menționate la lit. a) și b), cuantumul total al creanțelor trebuie să fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condițiile legii și calculate la data formulării cererii introductive."

În susținerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul excepției invoca încălcarea următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 41 alin. (1) și (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";

- Art. 72 alin. (3) lit. l): "(3) Prin lege organică se reglementează: [...]

l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială;";

- Art. 134 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;".

Examinând excepția, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curții Constituționale, care a statuat ca acestea nu contravin prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (1) și (2) și nici celor ale art. 134 alin. (2) lit. a). În acest sens sunt Decizia nr. 189 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 22 februarie 2001, și Decizia nr. 202 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 15 februarie 2001. Cu acele prilejuri Curtea a reținut ca introducerea cererii de deschidere a procedurii prevăzute de

Legea nr. 64/1995

nu determina în mod automat restrangerea exercițiului unor drepturi ale debitorului sau executarea silită a debitorului, ci este începutul unei proceduri de reorganizare judiciară administrate de către judecătorul-sindic. Procedura reorganizării judiciare și a falimentului, prevăzută de

Legea nr. 64/1995 , reprezintă o procedură specială de executare silită aplicată unui debitor care a încetat plățile timp de cel puțin 30 de zile, cu scopul de a asigura egalitatea creditorilor, deoarece fiecare dintre aceștia are dreptul la urmărirea debitorului sau. Aceasta procedura reprezintă un mijloc de constrângere a debitorului care nu și-a executat de buna voie obligațiile de plată, procedura ce încetează în cazul în care creanțele au fost acoperite în totalitate, astfel ca dreptul de proprietate al debitorului nu este afectat în nici un fel. S-a mai reținut ca, prin instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plati, se realizează respectarea întocmai a art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, astfel că nu se limitează, în nici un mod, libertatea comerțului.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții, aceste soluții își mențin valabilitatea și în cauzele de fața.

Referitor la critica privind infrangerea prevederilor constituționale ale art. 72 alin. (3) lit. l), Curtea constata ca acestea au ca obiect reglementarea regimului general al raporturilor de muncă, sindicate și protecția socială, astfel că nu pot fi reținute ca incidente în cauza.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6), precum și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Truck Trans" - S.R.L. și de Societatea Comercială "Romanul Prod Com" - S.R.L. din Bosanci, județul Suceava, în dosarele nr. 84/F/2002 și 85/F/2002 ale Tribunalului Suceava - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2003.