Decizia nr. 313/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 79/2003
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Respinge 1
- Decizia nr. 229/2003 3 iunie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) și (2) …
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 (prevederi anume) a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
- OG nr. 61/2002 29 august 2002 (prevederi anume) privind colectarea creanțelor bugetare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
privind colectarea creanțelor bugetare, excepție ridicată de reprezentantul Societății Comerciale "Medicohandel" - S.R.L. în Dosarul nr. 336/2003 al Judecătoriei Petrosani.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat Viorel Muntean, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Avocatul prezent solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, sustinand ca
art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
condiționeaza dreptul de a proceda la contestația la executare de depunerea unei cauțiuni, situație care ingradeste liberul acces la justiție. De asemenea, prin textul contestat se aduce atingere art. 41 alin. (2) din Constituție, întrucât s-a instituit obligația depunerii cauțiunii doar pentru persoanele juridice, iar persoanele fizice sunt exceptate de la aceasta obligație.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale contestate au mai format anterior obiectul controlului de constituționalitate, când, prin Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003, Curtea Constituțională a respins ca nefondata o critica similară. Până în prezent nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 3 aprilie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 336/2003, Judecătoria Petrosani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
privind colectarea creanțelor bugetare.
Excepția a fost ridicată de reprezentantul Societății Comerciale "Medicohandel" - S.R.L. în dosarul de mai sus, având drept obiect soluționarea unei contestații la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca prevederile legale menționate încalcă dispozițiile art. 21 și art. 41 alin. (2) din Constituția României.
Judecătoria Petrosani a apreciat ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata, deoarece instituirea unei cauțiuni de 20% din suma datorată este de natura sa înlăture liberul acces la justiție, care presupune posibilitatea oricărei persoane de a uza de mijloacele procedurale prin care aceasta se înfăptuiește.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Președintele Camerei Deputaților considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul criticat nu aduce atingere art. 21 din Constituție, în condițiile în care cei interesați pot face contestație la executarea silită la judecătoria în a carei raza teritorială se afla organul de executare. Legiuitorul nu a exclus dreptul debitorului de a se adresa justiției, ci a instituit cuantumul unei cauțiuni pentru a se putea proceda la soluționarea cererii, fapt care nu reprezintă însă o ingradire a accesului liber la justiție.
De asemenea, colectarea creanțelor bugetare sau a creanțelor debitorului se circumscrie interesului public pentru constituirea veniturilor statului, iar afirmatia autorului excepției cu privire la încălcarea art. 41 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată, având în vedere ca, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, se garantează dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, iar "Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege".
Guvernul a apreciat ca instituirea în textul contestat a cauțiunii în cuantum de 20% din valoarea sumei datorate nu aduce atingere principiului constituțional al liberului acces la justiție, ci constituie o garanție în vederea evitării abuzurilor de drept și a exercitării contestației la executare cu rea-credința, situații ce pot duce la tergiversarea soluționării cauzelor și, implicit, la amânarea realizării creanțelor bugetare.
Referitor la critica neconstitutionalitatii dispozițiilor legale menționate în raport cu prevederile art. 41 alin. (2) din Constituție, Guvernul considera ca prin
art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
nu este afectat principiul ocrotirii proprietății private indiferent de titular.
Avocatul Poporului considera ca excepția este neîntemeiată, deoarece condiționarea formulării contestației la executare de depunerea unei cauțiuni constituie o garanție a desfășurării cu celeritate a procedurii de executare și, deopotrivă, un impediment în exercitarea abuzivă a acțiunii, în scopul tergiversarii nejustificate a acesteia.
Critica de neconstituționalitate prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituție se analizează în corelatie cu dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, texte din care rezultă ca proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, în condițiile în care acesta se comporta ca un adevărat proprietar și nu încalcă obligația fundamentală de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Instituirea unui regim juridic derogatoriu al soluționării contestației la executare, în cazul creanțelor bugetare, da consistenta obligației statului, prevăzută de art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție, de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară.
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
privind colectarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 79/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003, care au următorul conținut:
- Art. 127: "(1) Contestația la executare se face cu condiția depunerii numai de către persoanele juridice a unei cauțiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului.
(2) Dovada privind plata cauțiunii prevăzute la alin. (1) va însoți în mod obligatoriu contestația debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.
(3) Verificarea cuantumului cauțiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca prin dispozițiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 21 și art. 41 alin. (2) din Constituție, al căror conținut este următorul:
- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";
- Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile
art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
reglementează procedura colectării creanțelor bugetare, care, în titlul V - "Contestația la executarea silită" -, stabilește condițiile concrete în care aceasta va putea fi executată.
În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate ingradesc accesul liber la justiție, Curtea constata ca depunerea cauțiunii stabilite prin
art. 127 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
are rolul de a frana acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin aceasta să fie incalcate prevederile art. 21 din Constituție. Contestația la executare constituie prin ea însăși o cale de acces la justiție, iar condiționarea acesteia de plată unei cauțiuni constituie o măsura de asigurare a celeritatii procedurii și de descurajare a abuzului de drept, admisibilă și rezonabila.
Nu poate fi primită nici critica intemeiata pe dispozițiile art. 41 alin. (2) din Constituție, deoarece condiționarea contestației la executare de depunerea unei cauțiuni nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de proprietate al contestatorului.
De altfel, prin Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 26 iunie 2003, Curtea Constituțională, în considerarea acelorași ratiuni, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 127 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 .
Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea, dat fiind că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curții Constituționale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), art. 145 alin. (2), art. 21 și al art. 41 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) și al
art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002
privind colectarea creanțelor bugetare, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 79/2003 , excepție ridicată de reprezentantul Societății Comerciale "Medicohandel" - S.R.L. în Dosarul nr. 336/2003 al Judecătoriei Petrosani.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.