Decizia nr. 193/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 și ale Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Modifică 1
- Decizia nr. 234/1997 17 iunie 1997 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) teza a …
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
- Legea nr. 165/2013 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalen…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și ale
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ileana Constantinescu în Dosarul nr. 11.383/99/2013 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.002D/2015 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent învederează Curții că autoarea excepției a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul are libertatea deplină de a stabili anumite termene procedurale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 28 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 11.383/99/2013, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și ale
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ileana Constantinescu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei cereri întemeiate pe
Legea nr. 10/2001 , în contradictoriu cu Municipiul Iași prin primar, Primarul Municipiului Iași și Primăria Municipiului Iași.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că, astfel cum rezultă din "studiul extern realizat la cererea comisiei de petiții privind proprietățile confiscate sub regimul comunist, comisie sub egida Președintelui Parlamentului European", situația retrocedărilor în România face notă discordantă cu cea din restul țărilor Uniunii Europene.
7. Tribunalul Iași - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că, în mod constant, în jurisprudența Curții Constituționale și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a decis că statul are libertatea deplină de a institui anumite termene de decădere, fără a se considera că astfel se aduce atingere dreptului substanțial sau drepturilor garantate constituțional.
8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
este neîntemeiată.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, precum și cele ale
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Prevederile
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
au următorul conținut: "Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent." Termenul de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării a fost prelungit de două ori cu câte 3 luni, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001
pentru prelungirea unor termene prevăzute de
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, și prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2001
pentru prelungirea unor termene prevăzute de
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001, și a expirat la un an după intrarea în vigoare a
Legii nr. 10/2001 , respectiv la data de 14 februarie 2002.
13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție și art. 44 - Dreptul de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții și nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare, ținând cont de prevederile
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate" și de cele ale art. 29 alin. (4) din aceeași lege, care prevăd că "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. [...]" Astfel, Curtea observă că, în motivarea excepției ridicată în fața Tribunalului Iași, autoarea acesteia s-a limitat la a atașa un document în limba franceză primit de la președintele Comisiei pentru petiții de pe lângă Parlamentul European, constând într-un fragment dintr-un studiu cu privire la bunurile imobile confiscate sub regimul comunist. În aceste condiții, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate este nemotivată, neputânduse identifica critici concrete care să permită verificarea conformității prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate cu dispozițiile din Constituție și din celelalte acte internaționale pretins încălcate.
15. Curtea reține, totodată, că, la data de 6 aprilie 2016, autoarea excepției a transmis la dosarul Curții Constituționale note scrise prin care aduce argumente în motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , care sancționează nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut de lege pentru trimiterea notificării cu pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Față de această împrejurare, Curtea observă că, astfel cum a reținut în jurisprudența sa, spre exemplu
Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, în cazul în care excepția de neconstituționalitate este ridicată de părțile din proces, acestea trebuie să-și motiveze, în scris sau oral, excepția de neconstituționalitate ridicată, care trebuie pusă în discuția părților, iar instanța de judecată trebuie să-și formuleze opinia cu privire la temeinicia excepției, toate aceste aspecte urmând să fie menționate în încheierea de sesizare a Curții Constituționale. Așadar, litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți ( Decizia nr. 234 din 17 iunie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 4 august 1997,
Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004), cadrul procesual fiind, așadar, fixat de judecătorul a quo. Prin urmare, invocarea în fața Curții și a altor motive de neconstituționalitate decât cele arătate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată nu poate fi reținută.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și ale
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ileana Constantinescu în Dosarul nr. 11.383/99/2013 al Tribunalului Iași - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.