Decizia nr. 221/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) și

art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 23.396/215/2014/a1 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.451D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.762D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) și

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de același autor în Dosarul nr. 23.396/215/2014/A1/a1.2 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.451D/2015 și nr. 1.762D/2015, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.762D/2015 la Dosarul nr. 1.451D/2015, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin Încheierea din 28 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23.396/215/2014/a1 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă și Încheierea din 25 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23.396/215/2014/A1/a1.2 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) și

art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marin Melinescu cu prilejul soluționării unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece "termenul de numai 3 zile instituit pentru a formula o cerere de reexaminare nu poate fi un termen rezonabil, în condițiile în care justițiabilii României trăiesc într-un procent majoritar în zona rurală, fiind lipsiți de posibilitatea materială pentru a accede la serviciile unui avocat". De asemenea, apreciază că taxa judiciară de timbru stabilită de

art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

în cazul cererilor formulate în cursul procesului pentru recuzarea unui judecător este "una nespus de mare, împovărătoare". În acest context arată că "statul nu a păstrat un echilibru între interesul său de a percepe cheltuieli de judecată, pe de o parte, și interesul justițiabilului de a-și expune pretențiile în fața unei instanțe și de a avea posibilitatea valorificării drepturilor sale, pe de altă parte". Astfel, "cuantumul excesiv al taxei judiciare de timbru, în lipsa unor măsuri de protecție corespunzătoare, conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil și într-un termen rezonabil".

11. Judecătoria Craiova - Secția civilă și Tribunalul Dolj - Secția I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Instanțele de judecată apreciază că taxa judiciară de timbru de 100 lei, prevăzută de

art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , nu este una excesivă, cuantumul ei fiind justificat de importanța pe care o are o cerere de recuzare, și nu este inaccesibilă justițiabililor. Arată că, în situația în care justițiabilul nu dispune de venituri suficiente, poate beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

12. Cu privire la termenul de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din ordonanța de urgență criticată, instanțele de judecată consideră că este neîntemeiată critica formulată în acest sens de autorul excepției, apreciind că există suficient timp pentru a se contesta modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar durata acestui termen este justificată tocmai de necesitatea de a nu se tergiversa soluționarea cauzei.

13. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Menționează, de asemenea, faptul că, potrivit

art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Totodată, prin art. 45 alin. (1) lit. i) și alin. (2) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

a fost prevăzută posibilitatea restituirii a jumătate din taxa plătită în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă.

15. Cu privire la critica referitoare la termenul de 3 zile în care se poate face cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, Guvernul arată că actuala reglementare se circumscrie recomandărilor formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind de natură să asigure reclamantului liberul acces la justiție, iar la stabilirea duratei acestui termen a fost avută în vedere necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că textele criticate reprezintă norme de procedură care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, așadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanța de judecată.

16. Avocatul Poporului, invocând jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, consideră că prevederile art. 9 lit. a) și

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale. Astfel, referitor la susținerea autorului excepției privind cuantumul împovărător al taxei de timbru în vederea recuzării unui judecător, arată că în situația în care părțile nu pot plăti taxele judiciare de timbru, legiuitorul a instituit prin

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

posibilitatea instanței de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. De asemenea, referitor la termenul de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din ordonanța de urgență criticată, Avocatul Poporului precizează că cererea de reexaminare are natura unei veritabile căi de atac împotriva modalității de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel încât durata acestui termen este justificată de necesitatea de a nu se tergiversa soluționarea cauzei. În plus, apreciază că textele legale criticate nu conțin în cuprinsul lor nicio reglementare care să aducă atingere dreptului la apărare, părțile având posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege prin care pot fi invocate situații sau împrejurări ce susțin și probează apărarea.

17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19. Din examinarea criticilor formulate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 9 lit. a) și

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

- Art. 9 lit. a): "Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:

a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;";

- Art. 39 alin. (1): "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru."

20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 - Universalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) care consacră dreptul la apărare, art. 124 referitor la Înfăptuirea justiției, precum și art. 20 raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate și în cauzele prezente.

22. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

în raport cu art. 21 din Constituție, Curtea s-a mai pronunțat, spre exemplu, prin

Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, și

Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, prilej cu care a reținut că dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice".

23. În ceea ce privește cuantumul acestora, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea

Decizia nr. 109 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). Curtea a mai reținut totodată că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea

Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005). Plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor, iar legiuitorul a instituit, prin dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție.

24. Cu privire la criticile formulate din perspectiva pretinsei neconstituționalități a

art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea s-a mai pronunțat, spre exemplu prin

Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, sau

Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, și a reținut că textul criticat reprezintă o normă procedurală care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, așadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanța de judecată, deoarece în discuție este o chestiune prealabilă, a cărei soluționare este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, precum și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare. Curtea a mai observat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate. Acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție.

25. De altfel, cu privire la instituirea taxelor judiciare de timbru, Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 23.396/215/2014/a1 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă și, respectiv, în Dosarul nr. 23.396/215/2014/A1/a1.2 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și constată că prevederile art. 9 lit. a) și

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secția civilă și Tribunalului Dolj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 aprilie 2016.