Decizia nr. 254/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.258/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.654D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției, lipsă fiind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia. Arată că potrivit textului de lege criticat, magistratul-asistent, deși nu face parte din completul de judecată, participă cu vot consultativ la deliberări și redactează hotărâri, ceea ce contravine art. 392 alin. (1) și art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. În acest mod este încălcat art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea". Arată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză ce are ca obiect rezoluția de clasare emisă de Consiliul Superior al Magistraturii ca urmare a plângerii depuse de autoarea excepției cu privire la săvârșirea unor abateri disciplinare de către un judecător și un magistrat-asistent referitor la neredactarea unei hotărâri în termenul prevăzut de lege. Astfel, susține că hotărârea în cauză a fost redactată de magistratul-asistent deși, potrivit Codului de procedură penală, aceasta trebuia redactată de către un judecător. Apreciază că dreptul de vot consultativ al magistratului-asistent se poate exercita doar în litigiile de muncă, materie în care legiuitorul specifică expres că un judecător și doi magistrați-asistenți formează completul de judecată.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că dispozițiile de lege criticate nu înfrâng prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție, ele reprezentând o transpunere a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Referitor la invocarea prevederilor din Codul de procedură penală arată că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, verificarea constituționalității unui text de lege are în vedere examinarea compatibilității acestuia cu prevederile constituționale pretins încălcate și nu compararea unor prevederi legale între ele și raportarea concluziilor ce ar rezulta din această comparație la principii din Constituție.

5. Având cuvântul în replică, autoarea excepției arată că tocmai acest aspect este criticat, și anume că noile reglementări procesual penale nu prevăd că magistratul-asistent poate redacta hotărâri și nu poate avea drept de vot consultativ.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6. Prin Sentința civilă nr. 2.559 din 13 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.258/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Liliana Teodoriu, cu ocazia soluționării unei cauze în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ emis de Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecția Judiciară.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală, care este o lege organică ierarhic superioară pe plan legislativ

legii speciale reprezentate de Legea nr. 303/2004 , astfel că se încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1).

8. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că

Legea nr. 303/2004

conține norme speciale, care derogă de la dreptul comun în materie, și anume Codul de procedură penală, neputându-se afirma că atribuția magistratului-asistent de a redacta hotărâri judecătorești încalcă norme imperative ale unei legi organice superioare și implicit ale Constituției.

9. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Guvernul arată că aprecierea constituționalității unei prevederi legale se raportează la dispozițiile constituționale, iar nu la altă lege, indiferent care este natura acesteia - organică sau ordinară. Menționează, de asemenea, că între legile organice și cele ordinare nu există o ierarhie în raport de forța lor juridică, ci o deosebire sub aspectul domeniului de reglementare și al procedurii parlamentare de adoptare.

Legea nr. 303/2004

cuprinde o prevedere specială, derogatorie de la Codul de procedură penală, situație care este permisă de Constituție, art. 126 stabilind "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege". Față de cele precizate mai sus, consideră că excepția de neconstituționalitate referitoare la

art. 71 din Legea nr. 303/2004

este inadmisibilă.

11. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că principiul universalității drepturilor, libertăților și îndatoririlor cetățenilor exprimă, pe de o parte, vocația cetățenilor de a beneficia de toate drepturile și de a avea obligații, iar, pe de altă parte, se referă la titularii acestora, și anume toți indivizii se pot bucura de drepturile constituționale și legale, și au îndatoriri atât față de semeni, cât și față de societate. Textul constituțional consacră un principiu general valabil pentru toate drepturile și obligațiile legale pe care le au cetățenii, neafectat de textul criticat. Cât privește critica potrivit căreia

art. 71 din Legea nr. 303/2004

încalcă art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală, arată că aceasta nu poate fi reținută, examinarea constituționalității unui text de lege având în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 71 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu următorul conținut: "Magistrații-asistenți care participă la ședințele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări și redactează hotărâri, conform repartizării făcute de președinte pentru toți membrii completului de judecată."

15. În opinia autoarei excepției, textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) potrivit căruia cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, precum și art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea excepției își întemeiază critica formulată pe comparația dintre textul criticat și dispozițiile art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat, în repetate rânduri, că astfel de excepții urmează să fie respinse ca inadmisibile, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituție sau din actele internaționale la care România este parte, iar nu compararea dispozițiilor mai multor legi între ele și nici coroborarea lor sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne (a se vedea

Decizia nr. 892 din 17 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 8 martie 2016).

17. De altfel, Curtea observă că, prin Sentința civilă nr. 2.559 din data de 13 octombrie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 1.258/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor și a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă, pentru lipsa plângerii prealabile. Pentru a respinge cererea ca inadmisibilă, instanța a reținut că persoana interesată să atace rezoluția de clasare emisă potrivit

art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004

o poate face în condițiile dreptului comun, reprezentat de prevederile

Legii nr. 554/2004 . Astfel, având în vedere dispozițiile

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , a admis excepția lipsei procedurii prealabile invocată de Inspecția Judiciară și a respins, ca inadmisibilă, acțiunea.

18. În acest context Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Aceasta, deoarece indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ; astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceasta, în temeiul

art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 , urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea

Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011,

Decizia nr. 203 din 6 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, și

Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014).

19. În aceste condiții, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.258/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2016.