Decizia nr. 354/2016

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) și ale
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Claudiu Tănăsescu, candidat propus de Partidul Național Democrat și, respectiv, Partidul Național Democrat - Organizația Sectorului 1 București, în Dosarul nr. 19.401/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București și care constituie obiectul Dosarului nr. 696D/2016 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Șofronea, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua și
art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că, față de jurisprudența în materie a Curții, respectiv
Decizia nr. 289 din 11 iunie 2016 , în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica soluția pronunțată cu acel prilej, astfel că, pentru identitate de rațiune, solicită menținerea acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 30 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.401/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) și ale
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Claudiu Tănăsescu, candidat al Partidului Național Democrat, și de Partidul Național Democrat - Organizația Sectorului 1 București într-o cauză având ca obiect soluționarea a două contestații (cereri conexate) formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Sector 1 București împotriva unor hotărâri prin care a fost respinsă înregistrarea candidaturii la funcția de primar al Sectorului 1 București și, respectiv, a listei de candidați la funcția de consilieri la Consiliul Local al Sectorului 1 București.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției susțin că, prin cerințele prevăzute, dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
îngrădesc exercițiul dreptului de a fi ales, având în vedere că din cuprinsul art. 37 din Constituție lipsește vreo trimitere la o reglementare prin lege a acestui drept, ceea ce denotă voința Adunării Constituante de a conferi cetățenilor acces liber la funcțiile publice elective. Se mai susține că textul de lege criticat creează o stare de discriminare între partidele care au deja o bază de date cu caracter personal și partidele noi, care nu dispun de aceleași date pentru întocmirea listelor de susținători. De asemenea, acesta afectează și dreptul la viață intimă, familială și privată cel puțin sub aspectul utilizării datelor cu caracter personal, precum și prevederile constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
7. În opinia autorilor excepției, dispozițiile
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , referitoare la alegerea primarului într-un singur tur, sunt contrare prevederilor art. 2 din Constituție, deoarece există probabilitatea ca primarul ales să nu fie reprezentativ pentru majoritatea membrilor comunității; or, democrația înseamnă decizia majorității, iar nu a unei minorități. Prin sintagma "organele sale reprezentative", cuprinsă în textul fundamental invocat, legiuitorul constituant a urmărit să consacre caracterul reprezentativ al autorităților prin care se exercită suveranitatea națională. Se încalcă astfel prevederile constituționale potrivit cărora România este stat de drept și democratic, cele referitoare la suveranitate, dreptul de a alege și dreptul de a fi ales. Cetățeanul cu drept de vot nu este încurajat să voteze persoana în care are încredere, întrucât, știind că într-un singur tur de scrutin candidatul preferat nu are șanse, va vota un candidat prezumat cu șanse mai mari, chiar dacă acel candidat preferat ar avea șanse într-un scrutin cu două tururi.
8. Judecătoria Sectorului 1 București opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în considerarea faptului că cerința reglementată de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
este una necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, reprezentând, în același timp, o garanție a exercitării acestui drept, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură să împiedice buna desfășurare și finalizare a procesului electoral.
9. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , criticate prin raportare la prevederile art. 16, art. 37 și ale art. 53 din Constituție, se arată, în esență, că instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, având în vedere că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituție, se susține că înscrierea semnăturii pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a susține un candidat la funcția de primar sau o listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, pe de o parte, și acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Totodată, modalitatea concretă în care persoana desemnată de formațiunea politică participantă la alegeri să întocmească listele cu susținători înțelege să își îndeplinească această sarcină nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate, în sine, a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . În sensul acelorași argumente este indicată
Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015 .
11. Cât privește dispozițiile
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Guvernul face referire la jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost statuate unele aspecte cu privire la principiul suveranității naționale, principiul reprezentativității, modalitatea de reglementare a sistemului electoral, precum și alegerea organelor reprezentative după un anumit tip de scrutin ( Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010
și
Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 ). Amintind și
Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 *), încă nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) și ale
art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , Guvernul apreciază, în final, că textele legale criticate sunt constituționale, în raport cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 2, 16, 26, 36, 37 și 53 din Legea fundamentală.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2016.
──────────
12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, ușor de atins în practică și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține, așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012
și
Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , că legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Așadar, atât în accepțiunea Curții Constituționale (a se vedea
Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001 ), cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 și 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, și, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84], dreptul de a fi ales implică posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestuia, iar statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral și a condițiilor sale de aplicare. Totodată, potrivit Recomandărilor Comisiei de la Veneția, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), "obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal". Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, protejat de art. 26 din Constituție, se menționează că depunerea listelor cu semnăturile de susținere a unui candidat este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii, de către Biroul Electoral Central, a condițiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor, fără a se putea susține în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate și în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislației în materie. În sfârșit, în considerarea celor susținute, se arată că dispozițiile de lege criticate nu consacră un caz de restrângere a exercițiului dreptului de a fi ales, deci nu se poate pune în discuție nici încălcarea art. 53 din Constituție.
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) și
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 49 alin. (2): "(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.";
- Art. 101 alin. (2): "(2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate."
16. În susținerea excepției sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la principiul democrației, art. 2 - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 26 - Viața intimă, familială și privată, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
17. Examinând, în prealabil, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea Constituțională constată că aceasta este inadmisibilă.
18. Astfel, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor hotărâri prin care Biroul Electoral al Sectorului 1 București a respins înregistrarea candidaturii la funcția de primar al Sectorului 1 București, și, respectiv, a listei de candidați la funcția de consilieri la Consiliul Local al Sectorului 1 București, cu motivarea că nu sunt întrunite condițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . Curtea observă, așadar, că litigiul dedus judecății vizează etapa procesului electoral corespunzătoare depunerii candidaturilor, care cunoaște o reglementare expresă prin dispozițiile
art. 54 din Legea nr. 115/2015 . Or, prevederile art. 101 alin. (2) din aceeași lege exprimă opțiunea legiuitorului cu privire la modalitatea de desemnare a câștigătorului alegerilor pentru funcția de primar, și anume candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Aceste prevederi sunt aplicabile, prin urmare, în altă etapă a procesului electoral, respectiv cea a desfășurării alegerilor, etapă a cărei existență este condiționată de îndeplinirea condițiilor și parcurgerea, în consecință, a etapelor premergătoare, inclusiv depunerea/acceptarea candidaturilor, fiindu-i aplicabile, în mod corespunzător, alte dispoziții legale în privința procedurii de formulare și soluționare a contestațiilor.
19. În raport cu situația descrisă, Curtea constată că sunt incidente prevederile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii/condiții pentru stabilirea/existența legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , condiții care trebuie întrunite cumulativ: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea
Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea, de exemplu, și
Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014).
20. Dispozițiile
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
nu sunt nici aplicabile în cauza dedusă judecății (contestație împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripție de respingere a unor candidaturi) și nici necesare pentru restabilirea stării de legalitate în această cauză (eventuala înregistrare a candidaturilor). Astfel fiind, textul de lege criticat nu are legătură cu cauza, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2016).
21. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea Constituțională constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Criticile formulate vizează, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, acest caracter fiind cu atât mai evident în contextul pronunțării
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care Curtea Constituțională a constatat că obligația prevăzută de
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , referitoare la depunerea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori necesară la înregistrarea unui partid politic, este neconstituțională.
22. Astfel, prin
deciziile nr. 286 *),
nr. 289
și nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate la data pronunțării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , constatând, în esență, că acestea nu contravin principiilor statului de drept, al suveranității și al egalității, dreptului la viață intimă, familială și privată și nici dreptului de vot și de a fi ales, invocate și în prezenta cauză.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016.
──────────
23. Cât privește invocarea principiului suveranității, Curtea a reiterat jurisprudența sa în materie, prin care a arătat că art. 2 din Constituție exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum (a se vedea, de exemplu,
Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009 sau
Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010).
24. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Legea fundamentală. Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea
Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). În acest context, Curtea a reținut, prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , precitată, că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
consacră o condiție de exercitare a dreptului constituțional de a fi ales, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - consilii locale, consilii județene și primari.
25. Pornind de la această constatare, Curtea a examinat actele juridice internaționale în materia drepturilor omului, jurisprudența incidentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și Recomandările Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), observând că dreptul de a alege și de a fi ales nu pot avea caracter absolut, statele membre ale Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale dispunând de o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral propriu și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut.
26. Cu privire la rațiunea instituirii pragului de reprezentativitate, Curtea a reținut, în jurisprudența sa în materie, că indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile [...] care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia. (A se vedea
Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009.)
27. În ce privește invocarea
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015
pentru a susține caracterul excesiv al condiției prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea, efectuând testul de proporționalitate asupra textului de lege criticat, a subliniat, prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , că în cauză situațiile premisă comparate sunt diferite și că nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, același raționament ce a condus la pronunțarea
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 . S-a arătat că, dimpotrivă, această decizie susține, de principiu, constituționalitatea soluției legislative criticate în prezenta cauză, iar nu încălcarea prevederilor constituționale invocate. Aceasta deoarece înseși exigențele pe care legislația electorală în ansamblu le-a instituit în privința exercitării drepturilor electorale au fost apreciate de Curte ca justificând eliminarea condiției excesive de asigurare a reprezentativității partidelor politice încă de la înființarea acestora. Referindu-se la "instrumente legale adecvate", menite să limiteze riscul fragmentării excesive a reprezentării parlamentare sau al supraîncărcării bugetului de stat cu cheltuieli destinate finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, Curtea a avut în vedere tocmai limitările inerente reglementării unor drepturi fundamentale, pentru evitarea exercitării abuzive a acestora. Reprezentativitatea candidaturilor la funcțiile elective - așadar și condiția instituită de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
- se înscrie, de principiu, între "instrumentele legale adecvate" menționate. Aceasta întrucât desemnarea de candidați în alegeri constituie una dintre condițiile de existență a partidelor politice, potrivit art. 45 coroborat cu
art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 . Așadar, indiferent de numărul de membri fondatori, prin instituirea unor condiții de reprezentativitate prin legislația electorală în privința candidaților partidelor se evită o fragmentare politică excesivă; practic, partidele care nu au forța politică de a desemna candidați în alegeri intră sub incidența cauzei de dizolvare menționate.
28. Curtea a mai observat că textul legal criticat a fost adoptat chiar ulterior
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale și parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie.
29. În plus, Curtea a mai reținut, cu același prilej, că prezentarea unui număr de semnături de susținere de cel puțin 1% din numărul alegătorilor din respectiva circumscripție, ca și condiție necesară la înregistrarea candidaților, corespunde exigențelor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare și concretizează, totodată, libertatea/marja de apreciere a statului de a reglementa, cu anumite limitări, în materie electorală, la fel cum este și condiția subsidiară referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I), toate aceste condiționări urmărind să asigurare o minimă reprezentativitate a candidaților la funcțiile elective reprezentative. Această condiție nu are un caracter excesiv, în sensul de a goli de conținut dreptul de a fi ales, ci este menită să evite conferirea unui caracter derizoriu listelor de susținători.
30. Curtea Constituțională nu a putut reține nici critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituție, potrivit căreia textul de lege criticat creează o stare de discriminare între partidele politice care au deja o bază de date cu caracter personal și partidele noi, care nu dispun de aceleași date pentru întocmirea listelor de susținători. Aceasta deoarece condiția prezentării listei de susținători vizează orice formațiune politică, indiferent de regimul juridic aplicabil la data constituirii și înregistrării sale, respectiv în condițiile
Legii partidelor politice nr. 14/2003
sau ulterior modificării acesteia prin
Legea nr. 114/2015
privind modificarea și completarea
Legii partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 mai 2015, cu referire la eliminarea condiției de reprezentativitate necesară la înregistrarea unui partid politic, constând în prezentarea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori. Diferențele de susținere în sine, concretizate, în cazul unora dintre partidele politice, în existența acelei baze de date cu caracter personal menționate de autorii excepției, țin de natura/substanța competiției politice, reflectând implicit libertatea de voință a electoratului, esențială într-un stat democratic, aceste susțineri neputând avea natura unor reale critici de neconstituționalitate. În cursa electorală, legea recunoaște și respectă egalitatea de șanse a oricărui competitor electoral, aceleași condiții de înscriere a candidaturii la una dintre funcțiile publice eligibile fiind prevăzute pentru fiecare dintre aceștia, inclusiv pentru candidații independenți.
31. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a reținut că impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiții pentru exercitarea unui drept constituțional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condițiilor prevăzute de Constituție pentru realizarea acestui drept, fără a se putea susține încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție (în același sens,
Decizia nr. 765 din 18 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 3 februarie 2015, paragraful 17).
32. Întrucât între excepțiile mai sus analizate și soluționate prin deciziile indicate și prezenta excepție există o identitate de obiect, iar criticile de neconstituționalitate sunt asemănătoare, Curtea constată că atât soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , cât și argumentele pe scurt expuse mai sus își mențin valabilitatea mutatis mutandis și în acest dosar.
33. Referitor la pretinsa încălcare a art. 26 din Constituție, privind dreptul la viață intimă, familială și privată, Curtea a reținut, în
Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 , că operațiunea de colectare a datelor cu caracter personal a semnatarilor listei de susținere se face de către una sau mai multe persoane special desemnate în acest scop de partidul politic. Obligația de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partid politic, care trebuie să se preocupe de aducerea sa la îndeplinire și să se asigure, totodată, prin propriile mijloace, de buna-credință a persoanei/persoanelor desemnate și de respectarea, în consecință, a păstrării confidențialității asupra conținutului datelor colectate. Prin urmare, Curtea constată că modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înțelege să își îndeplinească sarcina primită nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate în sine a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 . Totodată, Curtea reține că depunerea acestor liste este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor la funcțiile publice elective, fără a se putea susține în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate și în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislației în materie. Astfel de critici vizează, însă, modul de aplicare a legii, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale.
34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
și cu majoritate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din aceeași lege,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Claudiu Tănăsescu, candidat propus de Partidul Național Democrat și, respectiv, Partidul Național Democrat - Organizația Sectorului 1 București, în Dosarul nr. 19.401/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.

──────────
*)
Decizia nr. 246 din 4 mai 2016

──────────
*)
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016