Decizia nr. 352/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Marin Voinea în Dosarul nr. 13.592/63/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 18.68D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 25 octombrie 2012 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 14 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 13.592/63/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul reclamant Marin Voinea în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect acțiune în constatare.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că interpretarea dată de Casa județeană de Pensii Dolj, care consideră că legiuitorul a avut în vedere excluderea din durata normală a studiilor a perioadelor de specializare, contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1). Astfel, susține că în certificatul de absolvire ce este depus la dosar se specifică în mod clar că repartizarea în câmpul muncii s-a făcut după absolvirea anului V de specializare și, în consecință, atunci s-a încheiat durata normală a studiilor.
6. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 25 octombrie 2012 .
7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 25 octombrie 2012 .
9. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, ținând cont de prevederile
art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 , deoarece vizează aspecte de fapt ce intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorul excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții care au următorul cuprins: "În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: [...] b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă."
13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate reglementează perioadele asimilate stagiului de cotizare în vederea stabilirii pensiei. Astfel, acestea prevăd că se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive (perioade asimilate) în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă.
15. Asupra acelorași dispoziții de lege, criticate sub aceleași aspecte, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin
Decizia nr. 901 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, reținând că, prin dispozițiile
art. 49 din Legea nr. 263/2010 , legiuitorul a asimilat stagiului de cotizare perioade necontributive în care asigurații s-au aflat în situații obiective ce i-au împiedicat să desfășoare o activitate producătoare de venit. Asimilarea nu a fost extinsă decât asupra perioadei studiilor universitare la cursurile de zi, luând în considerare faptul că cei care au absolvit alte forme ale învățământului superior au avut posibilitatea să se încadreze în muncă și să realizeze stagiu de cotizare și în perioada studiilor. Astfel, este evident că cele două categorii de persoane se află în situații obiectiv diferite, față de care instituirea tratamentului juridic diferențiat nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări. De altfel, în același sens s-a pronunțat Curtea și prin
Decizia nr. 771 din 18 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 14 noiembrie 2007.
16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
17. Cu privire la critica referitoare la momentul încheierii duratei normale a studiilor, Curtea observă că aceasta nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează un aspect care ține de interpretarea și aplicarea legii, ceea ce intră în competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Voinea în Dosarul nr. 13.592/63/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.