Decizia nr. 408/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, județul Arad, în Dosarul nr. 368/210/2015 al Judecătoriei Chișineu-Criș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.308D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens, arată că instanța constituțională a statuat în jurisprudența sa că egalitatea nu înseamnă uniformitate. Violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferit unor cazuri egale fără o motivare obiectivă și rezonabilă, ceea ce nu este cazul în speța de față.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 20 august 2015, pronunțată în Dosarul nr. 368/210/2015, Judecătoria Chișineu-Criș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, județul Arad, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare prin care se solicită anularea actului de adjudecare, a procesului-verbal de licitație publică imobiliară și continuarea urmăririi de la actul desființat.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale deoarece limitează obligația creditorului adjudecatar de a depune sumele de bani necesare numai până la concurența creanțelor creditorilor privilegiați care au drept de preferință în condițiile art. 865 și 867 din Codul de procedură civilă, cu excluderea altor creditori chirografari care au drepturi de creanță egale cu ale creditorului adjudecatar, dacă acesta este tot chirografar. Textul legal criticat conduce la un tratament inegal și discriminatoriu în cadrul aceleiași categorii de creditori.

6. Se apreciază că textul legal criticat este neconstituțional numai în situația în care adjudecatarul este tot un creditor chirografar și numai în măsura în care se interpretează ca fiind o excepție de la egalitatea creditorilor chirografari în privința drepturilor acestora asupra bunurilor debitorului urmărit, proporțional cu câtimea creanțelor pe care le dețin.

7. Se mai apreciază că norma legală ar trebui să conțină mențiuni explicite cu privire la obligația creditorului chirografar adjudecatar care depune creanța sa în contul prețului de vânzare a bunului, de a complini suma cuvenită și celorlalți creditori chirografari, proporțional cu câtimea creanței acestora, raportată la prețul de adjudecare al bunului.

8. Judecătoria Chișineu-Criș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate consacră un tratament egal între persoane aflate în situații comparabile.

9. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

11. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu următorul conținut: "Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanța sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț în termenul prevăzut la alin. (1). Dacă există alți creditori care au un drept de preferință în condițiile art. 865 și 867, el va depune până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț."

15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit art. 843 din Codul de procedură civilă, la licitație poate participa orice persoană, cu excepția debitorului care nu poate participa nici personal, nici prin persoane interpuse. Prin urmare, la licitație pot participa și creditorii urmăritori sau intervenienți, la fel ca orice alt participant, totuși aceștia nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la o valoare mai mică de 75% din prețul de pornire a primei licitații.

17. În continuare, Curtea observă că dispozițiile art. 850 din Codul de procedură civilă reprezintă o preluare a dispozițiilor art. 512 din Codul de procedură civilă din 1865. Potrivit art. 850 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoana declarată adjudecatar are obligația legală de a depune, la dispoziția executorului judecătoresc, prețul de vânzare, în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, preț din care se deduce cauțiunea consemnată de adjudecatar pentru a putea participa la licitație potrivit art. 844 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

18. În situația în care adjudecatarul este un creditor, legea îi permite acestuia să depună în contul prețului de vânzare creanța sa, obligându-l ca, în ipoteza în care creanța sa este mai mică decât prețul de vânzare, să depună diferența de preț. Mai mult decât atât, în cazul în care există și alți creditori, cu un drept de preferință, potrivit dispozițiilor art. 865 și art. 867 din Codul de procedură civilă, iar diferența de preț depusă în condițiile arătate mai sus nu acoperă suma necesară plății acestor creanțe, creditorul adjudecatar este obligat să le acopere până la concurența prețului de adjudecare.

19. Art. 865 din Codul de procedură civilă reglementează rangul creanțelor cu preferință generală, respectiv distribuirea sumei potrivit unei ordini de preferință stabilite de lege. Potrivit ordinii de preferință, în caz de concurs de creanțe de ranguri diferite, va fi acoperită cu prioritate cea situată pe o poziție superioară, iar creanța de rang inferior va fi satisfăcută din suma rămasă. Ordinea de preferință a creanțelor, potrivit art. 867 din Codul de procedură civilă, va fi modificată în sensul că imediat după plata creanțelor reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preț se distribuie și a altor cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor, precum și după cele reprezentând cheltuieli de înmormântare a debitorului, vor fi plătite creanțele creditorilor care au asupra bunului drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferință conservate.

20. Așadar, dacă creanța adjudecatarului este mai mică decât prețul adjudecării, adjudecatarul depunând diferența de preț, creditorii care au un drept de preferință vor fi îndestulați, dacă este posibil, din această diferență. În cazul în care această diferență este insuficientă, creditorul adjudecatar este ținut să depună, în completare, suma pentru plata respectivelor creanțe, până la concurența prețului de adjudecare.

21. Curtea reține că situația creditorului adjudecatar este o situație specifică în care stingerea creanței reprezintă, de fapt, o compensare, situația juridică a creditorilor adjudecatari fiind diferită de cea a terților, simpli participanți la licitație.

22. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea în fața legii, Curtea constată că textele de lege criticate nu aduc atingere acestui principiu constituțional, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, oricare dintre creditorii chirografari putând depune creanța lor în contul prețului.

23. Oricare dintre creditorii chirografari are dreptul de a prelua în aceleași condiții bunul executat în contul creanței, astfel încât nu se pune problema unei discriminări în cadrul aceleiași categorii de creditori. Dispoziția legală conferă în mod nediscriminatoriu posibilitatea oricărui creditor chirografar care participă la procedură să depună în caz de adjudecare creanța sa în contul prețului.

24. Situația creditorului adjudecatar este însă diferită atât de situația terțului adjudecatar, cât și de situația creditorului chirografar neparticipant la procedură sau care nu și-a adjudecat bunul; legiuitorul a reglementat două situații distincte, în ambele situații egalitatea de șanse a creditorilor fiind respectată.

25. În jurisprudența sa, Curtea a reținut principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetățenilor nu înseamnă uniformitate, violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003,

Decizia nr. 156 din 15 mai 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001).

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, județul Arad, în Dosarul nr. 368/210/2015 al Judecătoriei Chișineu-Criș și constată că dispozițiile art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Chișineu-Criș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2016.