Decizia nr. 473/2016

Articolul 2

alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 297/2004

definește instrumentele financiare ca fiind: a) valori mobiliare; b) instrumente ale pieței monetare; c) titluri de participare la organismele de plasament colectiv; d) opțiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii și pe curs de schimb valutar și orice alte contracte derivate în legătură cu valori mobiliare, valute, rate ale dobânzii sau rentabilității ori alte instrumente derivate, indici financiari sau indicatori financiari, care pot fi decontate fizic ori în fonduri bănești; e) opțiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii (o rată) și orice alte contracte derivate în legătură cu mărfuri care trebuie decontate în fonduri bănești sau pot fi decontate în fonduri bănești la cererea uneia dintre părți (altfel decât în caz de neplată sau de alt incident care conduce la reziliere); f) opțiuni, contracte futures, swap-uri și alte contracte derivate în legătură cu mărfuri și care pot fi decontate fizic, cu condiția să fie tranzacționate pe o piață reglementată și/sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare; g) opțiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward și orice alte contracte derivate în legătură cu mărfuri, care pot fi decontate fizic, neincluse în categoria celor prevăzute la lit. f) și neavând scopuri comerciale, care au caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ținându-se seama, printre altele, dacă sunt compensate și decontate prin intermediul unor case de compensare recunoscute sau sunt subiect al apelurilor în marjă în mod regulat; h) instrumente derivate pentru transferul riscului de credit; i) contracte financiare pentru diferențe; j) opțiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii și pe curs de schimb valutar și orice alte contracte derivate în legătură cu variabile climatice, navlu, aprobări pentru emisii de substanțe sau rate ale inflației ori alți indicatori economici oficiali, care trebuie decontate în fonduri bănești sau pot fi astfel decontate la cererea uneia dintre părți (altfel decât în caz de neplată sau de alt incident care conduce la reziliere), precum și orice alte contracte derivate în legătură cu active, drepturi, obligații, indici sau indicatori, neincluse în prezenta definiție, care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ținându-se seama, printre altele, dacă sunt tranzacționate pe o piață reglementată sau în cadrul sistemelor alternative de tranzacționare și sunt compensate și decontate prin intermediul unor case de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă în mod regulat; k) alte instrumente financiare calificate ca atare conform legislației europene.

23. Valorile mobiliare sunt definite, potrivit

art. 2 alin. (1) pct. 33 din Legea nr. 297/2004 , ca fiind: acțiuni emise de societăți [comerciale] și alte valori mobiliare echivalente ale acestora negociate pe piața de capital; obligațiuni și alte titluri de creanță, inclusiv titluri de stat negociabile pe piața de capital; orice alte titluri negociate în mod obișnuit, care dau dreptul de a achiziționa respectivele valori mobiliare prin subscriere sau schimb, dând loc la o decontare în bani cu excepția instrumentelor de plată.

24. Informațiile esențiale sunt informații fundamentale și structurate în mod corespunzător care trebuie furnizate investitorilor pentru a le permite să înțeleagă natura și riscurile aferente emitentului, garantului și valorilor mobiliare care le sunt oferite sau care sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și, fără a aduce atingere

art. 184 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 297/2004 , să decidă care sunt ofertele de valori mobiliare pe care să le ia în considerare. Cu privire la ofertă și la valorile mobiliare în cauză, informațiile esențiale includ următoarele elemente: (i) o scurtă descriere a riscurilor asociate emitentului și eventualilor garanți și a principalelor caracteristici ale acestora, inclusiv activele, pasivele și situația financiară; (ii) o descriere succintă a riscurilor asociate și a caracteristicilor esențiale ale investiției în valorile mobiliare în cauză, inclusiv orice drepturi aferente acestor valori mobiliare; (iii) condițiile generale ale ofertei, inclusiv cheltuielile estimate percepute investitorului de emitent sau de ofertant; (iv) detalii privind admiterea la tranzacționare; (v) motive ale ofertei și destinația prevăzută a veniturilor rezultate în urma ofertei [ art. 2 alin. (1) pct. 9^1 din Legea nr. 297/2004 ].

25. Operațiunile care se desfășoară pe o piață financiară sunt realizate, cu titlu de servicii și activități de investiții financiare, numai de societățile de investiții financiare (S.S.I.F.) autorizate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), de instituțiile de credit autorizate de Banca Națională a României, în conformitate cu legislația bancară aplicabilă [ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006], precum și de entități de natura acestora autorizate în state membre sau nemembre să presteze servicii și activități de investiții financiare de natura celor prevăzute la

art. 5 din Legea nr. 297/2004 . Potrivit

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , serviciile și activitățile de investiții reglementate de prezenta lege sunt: a) preluarea și transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare; b) executarea ordinelor în numele clienților; c) tranzacționarea pe cont propriu; d) administrarea portofoliilor; e) consultanța pentru investiții; f) subscrierea de instrumente financiare și/sau plasamentul de instrumente financiare în baza unui angajament ferm; g) plasamentul de instrumente financiare fără un angajament ferm; h) administrarea unui sistem alternativ de tranzacționare. Serviciile conexe reglementate, potrivit alin. (1^1) din

Legea nr. 297/2004 , sunt: a) păstrarea în siguranță și administrarea instrumentelor financiare în contul clienților, inclusiv custodia și servicii în legătură cu acestea, cum ar fi administrarea fondurilor sau garanțiilor; b) acordarea de credite sau împrumuturi unui investitor, pentru a-i permite acestuia efectuarea unei tranzacții cu unul ori mai multe instrumente financiare, în cazul în care respectiva societate de servicii și activități de investiții financiare care acordă creditul sau împrumutul este implicată în tranzacție; c) consultanță acordată entităților cu privire la structura capitalului, strategia industrială și aspectele conexe acesteia, precum și consultanță și servicii privind fuziunile și achizițiile unor entități; d) servicii de schimb valutar în legătură cu serviciile de investiții prestate; e) cercetare pentru investiții și analiză financiară sau alte forme de recomandare generală referitoare la tranzacțiile cu instrumente financiare; f) servicii în legătură cu subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm; g) serviciile și activitățile de investiții prevăzute la alin. (1), precum și serviciile conexe de tipul celor prevăzute la lit. a)-f) legate de activul-suport al instrumentelor derivate incluse în art. 2 alin. (1) pct. 11 lit. e), f), g) și j), în cazul în care acestea sunt în legătură cu prevederile privind serviciile și activitățile de investiții și serviciile conexe.

26. Societățile de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.) sunt definite, potrivit

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , ca fiind persoane fizice române, constituite sub forma de societăți pe acțiuni, emitente de acțiuni nominative, potrivit

Legii nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și funcționează numai în baza autorizației C.N.V.M. prestând cu titlu profesional, în limita autorizației acordate, serviciile și activitățile de investiții, precum și serviciile conexe prevăzute la art. 5 și alte activități care, potrivit reglementărilor ce vor fi emise de C.N.V.M. sau potrivit dispozițiilor art. 776 din noul Cod civil pot fi desfășurate de S.S.I.F.

27. Funcționarea acestor S.S.I.F. va fi/este autorizată de C.N.V.M. să presteze servicii de investiții financiare cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de

art. 8 din Legea nr. 297/2004 , dintre cele care interesează cauza de față sunt obiectul de activitate, care constă în prestarea serviciilor și desfășurarea activităților de investiții, precum și prestarea serviciilor conexe prevăzute la art. 5 și, după caz, cele prevăzute la art. 6, și capitalul inițial minim, subscris și integral vărsat în numerar, în funcție de serviciile de investiții financiare ce vor fi prestate.

28. Potrivit

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , serviciile de investiții financiare se realizează prin persoane fizice, acționând ca agenți pentru servicii de investiții financiare. Aceștia își desfășoară activitatea exclusiv în numele intermediarului ai cărui angajați sunt și nu pot presta servicii de investiții financiare în nume propriu, iar potrivit art. 4 alin. (1^1) din aceeași lege, S.S.I.F. poate delega unor agenți delegați următoarele activități: a) promovarea serviciilor de investiții și/sau a serviciilor conexe; b) preluarea și transmiterea ordinelor primite de la clienți sau de la potențialii clienți; c) furnizarea de consultanță de investiții în legătură cu instrumentele financiare și serviciile de investiții și/sau servicii conexe prestate de S.S.I.R.

29. În conformitate cu

art. 22 din Legea nr. 297/2004 , care face parte din capitolul IV - Reguli prudențiale, în scopul protecției investitorilor, asigurării stabilității, competitivității și bunei funcționări a piețelor, C.N.V.M. va emite reglementări privind cerințele prudențiale și de adecvare a capitalului pentru evaluarea corectă a riscurilor, în scopul prevenirii și limitării efectelor acestora.

30. Intermediarii autorizați de C.N.V.M., potrivit

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , vor respecta în orice moment, pe parcursul desfășurării activității lor, regulile de prudențialitate stabilite de C.N.V.M. Aceste reguli prudențiale se vor referi, fără a se limita la: a) proceduri administrative și contabile corespunzătoare, de control și siguranță pentru procesarea electronică a datelor, precum și mecanisme adecvate de control intern, inclusiv reguli referitoare la tranzacțiile personale ale salariaților; b) proceduri adecvate care să asigure separarea instrumentelor financiare aparținând investitorilor de cele aparținând intermediarului, în scopul protejării drepturilor lor de proprietate, în special în situația insolvenței intermediarului, precum și împotriva folosirii acestor instrumente financiare de către intermediari, în tranzacțiile pe cont propriu, în afara situației în care investitorii consimt în mod expres; c) proceduri adecvate care să asigure separarea fondurilor investitorilor cu scopul protejării dreptului de proprietate, cu excepția instituțiilor de credit, care să prevină folosirea acestor fonduri în interesul firmei; d) păstrarea înregistrărilor tranzacțiilor desfășurate, pentru a permite C.N.V.M. să supravegheze respectarea regulilor prudențiale, regulilor de conduită în afaceri, precum și a altor cerințe legislative și reglementare; e) existența unei structuri organizatorice care trebuie să minimizeze riscul unui conflict de interese între investitor și intermediar ori între investitorii aceluiași intermediar. În situația înființării unei sucursale, structura organizatorică a acesteia nu trebuie să contravină regulilor de conduită pentru evitarea conflictului de interese, stabilite de către statul membru gazdă [ art. 24 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 ].

31. În ce privește regulile de conduită, prin

art. 27 din Legea nr. 297/2004

se permite C.N.V.M., ca prin reglementările sale, să implementeze principii care vor lua în considerare calitatea persoanei pentru care este prestat serviciul. Conform acestor principii, intermediarul trebuie, cel puțin: a) să acționeze onest, imparțial și cu diligență profesională în scopul protejării intereselor investitorilor și a integrității pieței; b) să angajeze toate resursele, să elaboreze și să utilizeze eficient procedurile interne necesare prestării serviciilor de investiții financiare; c) să solicite de la investitori informații referitoare la situația lor financiară, experiența investițională și obiectivele cu privire la serviciile solicitate; d) să transmită investitorilor toate informațiile relevante privind tranzacțiile în care contrapartea este intermediarul; e) să încerce să evite conflictele de interese, iar în cazul în care acestea nu pot fi evitate, să asigure investitorilor un tratament imparțial; f) să desfășoare activitatea în conformitate cu reglementările C.N.V.M. aplicabile administrării activității, în scopul protejării intereselor investitorilor și a integrității pieței.

32. Toate activitățile și operațiunile cu instrumente financiare sunt efectuate de acești intermediari numai pe piețele reglementate de instrumente financiare care se organizează și se administrează de către o persoană juridică, constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, emitentă de acțiuni nominative, conform

Legii nr. 31/1990 , autorizată și supravegheată de C.N.V.M., denumită operator de piață [ art. 124 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 ].

33. Potrivit

art. 124 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 , operatorii de piață autorizați să funcționeze în România vor fi înscriși în Registrul C.N.V.M., iar potrivit alin. (4) lista piețelor reglementate autorizate va fi comunicată statelor membre, precum și Comisiei Europene, împreună cu regulamentele, instrucțiunile și procedurile privind operațiunile pe aceste piețe, precum și orice modificări ulterioare ale acestora.

34. O piață reglementată este, în accepțiunea

art. 125 din Legea nr. 297/2004 , un sistem pentru tranzacționarea instrumentelor financiare, astfel cum au fost definite la art. 2 alin. (1) pct. 11 din aceeași lege, și a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, definite potrivit prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 780/2006

privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru licitațiile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră realizate în conformitate cu legislația europeană în vigoare și care: a) funcționează regulat; b) este caracterizată de faptul că reglementările emise și supuse aprobării C.N.V.M. definesc condițiile de funcționare, de acces pe piață, condițiile de admitere la tranzacționare a unui instrument financiar și a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; c) respectă cerințele de raportare și transparență în vederea asigurării protecției investitorilor stabilite de prezenta lege, precum și reglementările emise de C.N.V.M., potrivit legislației europene.

35. Obiectul de activitate al unui operator de piață este exclusiv acela de administrare a piețelor reglementate, precum și a activităților conexe în legătură cu această piață [ art. 126 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004 ].

36. Potrivit

art. 128 din Legea nr. 297/2004 , C.N.V.M. este în drept să retragă autorizația unui operator de piață: a) dacă operatorul de piață nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza autorizării; b) dacă operatorul de piață nu și-a exercitat obiectul de activitate pentru care a fost autorizat, pe o perioadă mai mare de 6 luni; c) dacă autorizația a fost obținută pe baza unor declarații sau informații false ori care au indus în eroare; d) dacă operatorul de piață a încălcat prevederile prezentei legi ( Legea nr. 297/2004 ) ori ale reglementărilor emise de C.N.V.M.; e) în caz de fuziune sau divizare; f) la cererea acestuia.

37. În virtutea

art. 131 din Legea nr. 297/2004 , operatorul de piață trebuie să identifice și să prevină, prin reglementări proprii, orice conflicte de interese între el, acționarii săi, administratorii și piața reglementată, în scopul asigurării bunei funcționări a acesteia, iar, potrivit art. 132 din aceeași lege, C.N.V.M. va stabili, prin reglementări, condițiile generale în care se vor desfășura tranzacțiile cu instrumente financiare admise la tranzacționare pe piețele reglementate din România, procedurile de efectuare a tranzacțiilor și termenele în care intermediarii implicați vor raporta respectivele tranzacții. Astfel, operatorii de piață sunt obligați, potrivit

art. 133 alin. (1) Legea nr. 297/2004 , să asigure respectarea normelor privind transparența și protecția investitorilor, conform reglementărilor emise de C.N.V.M.

38. Totodată,

art. 133 alin. (2) din Legea nr. 297/2004

stabilește că reglementările, cotațiile piețelor reglementate, precum și volumele de tranzacționare sunt informații de interes public și trebuie făcute accesibile publicului, cel puțin pe paginile de internet ale operatorului de piață, conducând la concluzia că aceste informații sunt în realitate informații esențiale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 9^1 din aceeași lege. Această concluzie este întărită și de dispozițiile art. 133 alin. (3) care prevăd că în scopul evaluării de către investitori, în orice moment, a termenilor unei tranzacții pe care intenționează să o efectueze și să verifice după aceea condițiile în care această tranzacție a fost executată, operatorul de piață trebuie să pună la dispoziția acestora informațiile prevăzute în reglementările C.N.V.M. care vor stabili mijloacele, forma și termenul în care trebuie să fie furnizate aceste informații, în funcție de natura, dimensiunea și nevoile pieței reglementate în cauză și ale investitorilor care operează pe această piață.

39. Una dintre obligațiile esențiale ale operatorului de piață este aceea de a respecta cerințele C.N.V.M. cu privire la prevenirea și depistarea abuzului de piață [ art. 133 alin. (4) din Legea nr. 297/2004 ].

40. De altfel, modul de organizare și funcționare a pieței reglementate este stabilit prin reglementări proprii emise de către operatorul de piață, adoptate de către adunarea generală a acționarilor și aprobate de către C.N.V.M., în conformitate cu prevederile acestei legi și ale "legislației comunitare" aplicabile [ art. 134 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 ]. Aceste reglementări vor stabili cel puțin următoarele: a) condițiile și procedurile de admitere, excludere și suspendare a intermediarilor la și de la tranzacționare; b) condițiile și procedurile de admitere, excludere și suspendare a instrumentelor financiare la și de la tranzacționare; c) condițiile, procedurile de tranzacționare, precum și obligațiile intermediarilor și emitenților admiși la tranzacționare; d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectuează operațiuni pe piața reglementată; e) procedurile privind modul de determinare și publicare a prețurilor și a cotațiilor; f) tipurile de contracte și operațiuni permise; g) administrarea și diseminarea informațiilor către public; h) standardele contractuale și sistemul de compensare-decontare utilizat; i) mecanisme de securitate și control al sistemelor informatice, pentru asigurarea păstrării în siguranță a datelor și informațiilor stocate, a fișierelor și bazelor de date, inclusiv în situația unor evenimente deosebite [ art. 134 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 ].

41. În ce privește compensarea și decontarea tranzacțiilor cu instrumente financiare, legiuitorul dă în competența C.N.V.M., împreună cu Banca Națională a României și cu alte autorități competente, după caz, să stabilească operațiunile de compensare și decontare, precum și cele de decontare brută pentru tranzacțiile cu instrumente financiare, altele decât cele derivate, și să autorizeze și supravegheze sistemul de compensare-decontare. Esențial este faptul că transferul dreptului de proprietate privind instrumentele financiare, altele decât cele derivate, are loc, la data decontării, în cadrul sistemului de compensare-decontare, pe baza principiului livrare contra plată, potrivit

art. 145 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , iar potrivit alin. (2), valorile mobiliare cumpărate pot fi înstrăinate începând cu momentul cumpărărilor, conform regulilor pieței pe care se tranzacționează respectivele valori mobiliare și regulilor depozitarului central. Depozitarul central, astfel cum îl definește

art. 146 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , este acea persoană juridică, constituită sub forma societății pe acțiuni, emitentă de acțiuni nominative, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, autorizată și supravegheată de A.S.F., care efectuează operațiunile de depozitare a instrumentelor financiare, altele decât cele derivate, precum și orice operațiuni în legătură cu acestea. Potrivit

art. 146 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 , depozitarul central va efectua operațiuni de compensare-decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare, altele decât cele derivate, în conformitate cu prevederile

art. 143 din Legea nr. 297/2004 .

42.

Articolul 147

din Legea nr. 297/2004

precizează că toate clasele de instrumente financiare, altele decât cele derivate, tranzacționate pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare vor fi depozitate, în mod obligatoriu, la depozitarul central autorizat, în vederea efectuării în mod centralizat a operațiunilor cu instrumente financiare și asigurării unei evidențe unitare a acestor operațiuni.

43.

Legea nr. 297/2004

reglementează, în titlul V - Operațiuni de piață (art. 173-208), aspecte cu privire la întocmirea și derularea ofertelor publice. Astfel, potrivit art. 173, orice persoană care intenționează să facă o ofertă publică înaintează A.S.F. o cerere de aprobare a prospectului (în cazul ofertei publice de vânzare) sau a documentului de ofertă, însoțit de un anunț (în cazul ofertei publice de cumpărare), în conformitate cu reglementările emise de A.S.F. După aprobarea prospectului/documentului de ofertă, acesta trebuie să fie disponibil publicului, cel mai târziu la data inițierii derulării ofertei publice.

44. Totodată,

Legea nr. 297/2004

prevede într-o secțiune distinctă "Oferta publică de cumpărare" (secțiunea 3 din titlul V). Potrivit

art. 193 din Legea nr. 297/2004 , oferta publică de cumpărare reprezintă oferta unei persoane de a cumpăra valori mobiliare, adresată tuturor deținătorilor acestora, difuzată prin mijloace de informare în masă sau comunicată pe alte căi, dar sub condiția posibilității egale de receptare din partea deținătorilor respectivelor valori mobiliare. Oferta publică de cumpărare va fi făcută printr-un intermediar autorizat să presteze servicii și activități de investiții financiare. Prețul oferit în cadrul ofertelor de cumpărare va fi stabilit în conformitate cu reglementările C.N.V.M.

45. Oferta publică derulată fără aprobarea prospectului/documentului de ofertă ori cu nerespectarea condițiilor stabilite prin decizia de aprobare este nulă de drept și atrage pentru cei în culpă aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege. Ofertantul va fi obligat față de investitorii de bună-credință la restituirea plăților și la daune-interese decurgând din nulitatea tranzacțiilor încheiate pe baza unei astfel de oferte ( art. 174 din Legea nr. 297/2004 ).

46. Potrivit

art. 175 din Legea nr. 297/2004 , anunțul de ofertă publică poate fi lansat după emiterea deciziei de aprobare a documentului de ofertă de către A.S.F. și trebuie publicat potrivit reglementărilor emise de A.S.F.; anunțul de ofertă publică va conține informații privind modalitățile prin care documentul de ofertă este disponibil publicului; prospectul/documentul de ofertă se consideră a fi disponibil publicului, în una dintre următoarele situații: a) este publicat în cel puțin un ziar tipărit sau on-line, potrivit reglementărilor europene aplicabile referitoare la conținutul și publicarea prospectelor, precum și la difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar; b) poate fi obținut de un potențial investitor în mod gratuit, pe suport hârtie, cel puțin la sediile ofertantului și intermediarului respectivei oferte, sau la sediul operatorului pieței reglementate pe care sunt admise la tranzacționare respectivele valori mobiliare; c) este publicat în format electronic pe website-ul ofertantului sau, după caz, al intermediarului ofertei; d) este publicat în format electronic pe website-ul operatorului de piață pe care se intenționează admiterea la tranzacționare a respectivelor valori mobiliare; e) este publicat în format electronic pe website-ul C.N.V.M., în situația în care aceasta a decis să ofere acest serviciu. Ofertantul sau persoanele însărcinate cu realizarea prospectului, care publică prospectul potrivit modalităților prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b), au obligația să publice prospectul și în format electronic potrivit modalităților prevăzute la lit. c). Dacă prospectul/documentul de ofertă a fost făcut disponibil publicului în format electronic, o copie pe suport hârtie trebuie furnizată, la cererea oricărui investitor, în mod gratuit, la sediul ofertantului sau al intermediarului ofertei.

47. Perioada de derulare a ofertei este cea prevăzută în prospect, în cazul ofertelor publice de vânzare de valori mobiliare sau în anunțul și documentul de ofertă, în cazul ofertelor publice de cumpărare de valori mobiliare, dar nu poate depăși termenele stabilite prin reglementările emise de A.S.F. La expirarea perioadei de derulare, oferta publică devine caducă [ art. 177 din Legea nr. 297/2004 ]. Potrivit

art. 178 din Legea nr. 297/2004 , orice comunicat cu caracter publicitar care se referă la o ofertă publică de valori mobiliare sau la admiterea unor valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată trebuie să respecte prevederile prezentului articol, iar difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar, anterior emiterii deciziei de aprobare a documentului de ofertă/prospectului, este interzisă.

48.

Articolul 179

alin. (1) din Legea nr. 297/2004

prevede că orice fapt nou semnificativ sau orice eroare materială ori inexactitate privind informațiile cuprinse în prospect, care este de natură să influențeze evaluarea valorilor mobiliare și survine sau este constatată între momentul aprobării prospectului și cel al închiderii ofertei publice ori, după caz, al începerii tranzacționării pe o piață reglementată, se menționează într-un amendament la prospect, iar potrivit alin. (2) acest amendament este aprobat de A.S.F. în termen de 7 zile lucrătoare cu respectarea aceleiași proceduri aplicabile în cazul aprobării prospectului și este adus la cunoștința publicului în aceleași condiții în care prospectul a fost adus la cunoștința publicului. Rezumatul și orice eventuală traducere a acestuia trebuie modificate sau completate, dacă este necesar, pentru a se ține seama de noile informații din cadrul amendamentului [alin. (3)].

49. Nicio ofertă publică de vânzare nu poate fi făcută fără publicarea unui prospect aprobat de C.N.V.M., iar oferta publică de vânzare va fi făcută printr-un intermediar autorizat să presteze servicii și activități de investiții financiare [ art. 183 din Legea nr. 297/2004 ]. Prospectul de ofertă va conține informațiile care, conform caracteristicilor emitentului și valorilor mobiliare oferite publicului, sunt necesare investitorilor, pentru a realiza o evaluare în cunoștință de cauză privind: situația activelor și pasivelor, situația financiară, profitul sau pierderea, perspectivele emitentului și ale entității care garantează îndeplinirea obligațiilor asumate de emitent, dacă este cazul, precum și a drepturilor aferente respectivelor valori mobiliare. Prospectul de ofertă este valabil 12 luni după aprobarea sa de către C.N.V.M., putând fi folosit în cazul mai multor emisiuni de valori mobiliare, în acest interval, cu condiția actualizării acestuia conform art. 179. Prospectul cuprinde și un rezumat prin care se prezintă, într-un mod concis și într-un limbaj nontehnic, informații esențiale în limba în care s-a întocmit inițial prospectul. Forma și conținutul rezumatului prospectului furnizează, împreună cu prospectul, informații corespunzătoare privind elementele esențiale ale valorilor mobiliare în cauză pentru a ajuta investitorii să decidă dacă să investească în astfel de valori mobiliare. [ art. 184 din Legea nr. 297/2004 ].

50. Fișa de prezentare a emitentului aprobată de C.N.V.M. este valabilă o perioadă de cel mult 12 luni. Fișa de prezentare, actualizată potrivit art. 179 sau art. 185 alin. (4), împreună cu nota privind valorile mobiliare și cu rezumatul, sunt considerate ca fiind un prospect valabil. În situația prevăzută la alin. (3), nota privind caracteristicele valorilor mobiliare oferite sau propuse a fi admise la tranzacționare pe o piață reglementată va conține și informațiile care ar trebui în mod normal să figureze în fișa de prezentare a emitentului, în cazul în care apare o schimbare semnificativă sau un fapt nou care ar putea afecta evaluarea investitorilor după aprobarea ultimei versiuni actualizate a fișei de prezentare, cu excepția cazului în care aceste informații sunt furnizate într-un amendament potrivit art. 179. Nota privind caracteristicele valorilor mobiliare și rezumatul sunt prezentate separat spre aprobare C.N.V.M. [ art. 185 alin. (2) și (4) din Legea nr. 297/2004 ].

51. În cadrul prospectului pot fi încorporate informații prin trimitere la unul sau mai multe documente publicate anterior ori simultan și aprobate de C.N.V.M. sau depuse la C.N.V.M. potrivit prevederilor titlului V, capitolul I, secțiunile 1 și 2 și titlului VI, capitolul II și V. Aceste informații sunt cele mai recente informații de care dispune emitentul [ art. 186 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 ]. Potrivit

art. 187 din Legea nr. 297/2004 , prospectul conține informații privind emitentul și valorile mobiliare care se oferă public sau se admit la tranzacționare pe o piață reglementată. Conținutul minim al informațiilor pe care trebuie să le cuprindă prospectul, forma de prezentare a acestora, în funcție de tipul de valori mobiliare care fac obiectul ofertei și documentele ce trebuie să însoțească prospectul vor fi stabilite prin reglementările europene aplicabile referitoare la conținutul și publicarea prospectelor, precum și la difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar sau, după caz, prin reglementări ale C.N.V.M. Prevederile legale privind ofertele publice de vânzare nu sunt obligatorii în cazul titlurilor de participare emise de organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (O.P.C.V.M.), precum și în alte situații stabilite prin reglementări C.N.V.M. [art. 191 și

art. 192 din Legea nr. 297/2004 ].

52. Operațiunile care se desfășoară pe o piață financiară și serviciile de investiții financiare sunt prestate în conformitate cu reglementările emise de C.N.V.M care, potrivit dispozițiilor art. 290 alin. (2), din aceeași lege, este abilitată să emită reglementări în aplicarea legii [ art. 5 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 ]. De asemenea, C.N.V.M. va emite reglementări cu privire la ofertele publice transfrontaliere, în concordanță cu legislația europeană aplicabilă [ art. 192 din Legea nr. 297/2004 ]. Totodată, C.N.V.M. supraveghează piețele reglementate în scopul asigurării transparenței, funcționării corespunzătoare a activității de tranzacționare și a protecției investitorilor și stabilește reguli pentru înregistrarea și arhivarea datelor cu privire la tranzacționarea instrumentelor financiare pe piețele reglementate, precum și termenele și condițiile de păstrare a acestor informații. În exercitarea prerogativelor sale de supraveghere și control ale piețelor reglementate, C.N.V.M. poate numi un inspector ale cărui principale atribuții sunt: a) urmărește respectarea reglementărilor legale incidente; b) participă, fără drept de vot, la adunarea generală a acționarilor și la ședințele consiliului de administrație al operatorului de piață, putând formula observații și putând cere ca acestea să fie incluse în procesul-verbal al ședinței; c) are acces liber în toate incintele, la toate documentele, informațiile și evidențele operatorului de piață; d) informează și propune C.N.V.M. măsuri pentru orice situație constatată. Operatorul de piață va asigura mijloacele și condițiile necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor inspectorului [ art. 135 din Legea nr. 297/2004 ].

53. De altfel, autoritatea competentă să aplice prevederile

Legii nr. 297/2004

este C.N.V.M., prin exercitarea prerogativelor stabilite în statutul său [ art. 1 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 ]. În ceea ce privește activitatea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, în virtutea

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012

privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, "Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., se înființează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanțată, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.)."

54. În virtutea prevederilor legale care abilitează C.N.V.M să emită reglementări, cu privire la operațiunile care se desfășoară pe o piață financiară și serviciile de investiții financiare, în aplicarea legii, acesta a adoptat o serie de reglementări, cum ar fi

Regulamentul nr. 1/2006

privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, aprobat prin

Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 6 aprilie 2006, și

Regulamentul nr. 31/2006

privind completarea unor reglementări ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, în vederea implementării unor prevederi ale directivelor europene, aprobat prin

Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 106 din 14 decembrie 2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 4 ianuarie 2007. Aceste regulamente transpun mai multe directive, spre exemplu

Directiva 2004/25/CE

privind ofertele publice de preluare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 142 din 30 aprilie 2004, și care, la art. 3 - Principii generale, statuează că, "în sensul aplicării prezentei directive, statele membre se asigură ca sunt respectate următoarele principii: toți deținătorii de valori mobiliare la societatea în cauza care aparțin aceleiași categorii trebuie să beneficieze de tratament echivalent; de asemenea, în cazul în care o persoană preia controlul unei societăți, ceilalți deținători de valori mobiliare trebuie protejați (..)".

55. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, în privința trimiterii la art. 195 alin. (1) din același act normativ, din economia acestor prevederi legale reiese că acestea statuează cu privire la fapte ce constituie contravenții în materia pieței de capital. Astfel, constituie contravenții faptele săvârșite de către entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de A.S.F., emitenții de valori mobiliare și/sau de către membrii consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere, directorii ori membrii directoratului ai entității autorizate, reglementate și supravegheate sau emitenților de valori mobiliare, persoanele fizice care exercită de jure sau de facto funcții de conducere ori exercită cu titlu profesional activități reglementate de prezenta lege sau au legătură cu activitatea entităților autorizate, reglementate și supravegheate de A.S.F. și/sau a emitenților de valori mobiliare, precum și de către entitățile care au obligația de informare cu privire la depășirea pragurilor de deținere prevăzute la art. 228 alin. (1), după caz, în legătură cu încălcarea prevederilor privind ofertele publice și operațiunile de retragere a acționarilor dintr-o societate prevăzute la (...) art. 195 alin. (1), potrivit căruia oferta publică de cumpărare trebuie să se desfășoare în condiții care să asigure egalitate de tratament pentru toți investitorii.

56. Astfel, în conformitate cu prevederile

art. 193 din Legea nr. 297/2004 , oferta publică de cumpărare reprezintă oferta unei persoane de a cumpăra valori mobiliare, adresată tuturor deținătorilor acestora, difuzată prin mijloace de informare în masă sau comunicată pe alte căi, dar sub condiția posibilității egale de receptare din partea deținătorilor respectivelor valori mobiliare. Oferta publică de cumpărare va fi făcută printr-un intermediar autorizat să presteze servicii de investiții financiare.

Articolul 193

din Legea nr. 297/2004

trebuie însă coroborat cu art. 2 pct. 17 din aceeași lege, care definește ofertantul ca fiind acea persoană fizică sau juridică ce oferă valori mobiliare publicului sau se oferă să cumpere valori mobiliare, precum și cu prevederile art. 2 pct. 18 care definește oferta publică de valori mobiliare ca fiind acea comunicare adresată unor persoane, făcută sub orice formă și prin orice mijloace, care prezintă informații suficiente despre termenii ofertei și despre valorile mobiliare oferite, astfel încât să permită investitorului să adopte o decizie cu privire la vânzarea, cumpărarea sau subscrierea respectivelor valori mobiliare. De asemenea, în acest context trebuie avut în vedere și art. 195, potrivit căruia "Oferta publică de cumpărare trebuie să se desfășoare în condiții care să asigure egalitate de tratament pentru toți investitorii. Conținutul minim de informații pe care trebuie să-l cuprindă documentul de ofertă va fi stabilit prin reglementările C.N.V.M.".

57. În aplicarea acestor prevederi legale, respectiv

art. 193-195 din Legea nr. 297/2004 , prin

Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006

privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare s-a statuat că oferta publică de cumpărare/preluare poate fi inițiată după cel puțin trei zile lucrătoare de la data publicării anunțului de ofertă. Termenul de valabilitate este cel stipulat în anunț, documentul de ofertă și decizia de aprobare. La expirarea valabilității sale, oferta devine caducă. Oferta este irevocabilă pe întreaga perioadă de derulare a acesteia. În situația în care, după data inițierii ofertei, ofertantul sau persoanele cu care acesta acționează în mod concertat cumpără valori mobiliare de tipul celor obiect al ofertei, în afara ofertei, ofertantul are obligația să majoreze prețul din oferta publică astfel încât acesta să fie cel puțin egal cu cel mai mare preț plătit de ofertant în afara ofertei. Ofertantul are obligația să depună la C.N.V.M. o cerere de aprobare a amendamentului privind modificarea prețului de cumpărare și a numărului de acțiuni obiect al ofertei, cu respectarea prevederilor art. 9. După data inițierii, ofertantul sau persoanele cu care acesta acționează în mod concertat pot cumpăra în afara ofertei acțiuni de tipul celor care fac obiectul ofertei, numai în situația în care sunt respectate cumulativ următoarele condiții: a) cumpărarea se realizează la un preț mai mare decât prețul de ofertă; și b) cumpărarea se realizează cu cel puțin opt zile lucrătoare înainte de închiderea ofertei [art. 53 și

art. 54 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 ]. De altfel, așa cum reiese din dosarele cauzei, nerespectarea acestor prevederi a condus la sancționarea autorilor excepției de neconstituționalitate. De asemenea, ofertantul poate modifica ulterior termenii prospectului/documentului de ofertă, cu respectarea următoarelor condiții: a) obținerea aprobării C.N.V.M. de modificare a prospectului/documentului de ofertă; b) modificarea termenilor ofertei să nu conducă la condiții mai puțin avantajoase pentru cei cărora le este adresată; c) modificarea să facă obiectul unui anunț care să fie adus la cunoștința investitorilor în aceleași condiții ca și prospectul/documentul de ofertă. Orice cerere de modificare a prospectului/documentului de ofertă aprobat este depusă la C.N.V.M. cu cel puțin o zi lucrătoare anterioară ultimei zile de derulare a ofertei. În cazul aprobării amendamentelor referitoare la preț sau la alte elemente ale prospectului/documentului de ofertă, cu excepția termenului de închidere a ofertei, C.N.V.M. este în drept să prelungească perioada de derulare a ofertei, astfel încât să existe cel puțin două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului până la închiderea ofertei [ art. 9 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 ].

58. Cu privire la principiul egalității în fața legii, astfel cum este consacrat prin art. 16 din Constituție, Curtea, în jurisprudența sa a reținut că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite ( Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), iar discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiași categorii de subiecte de drept sau unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil ( Decizia nr. 263 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009). Așadar, situațiilor egale să le corespundă un tratament juridic egal, iar situațiilor diferite, tratamentul juridic trebuie să fie diferit.

59. Totodată, Curtea observă că, astfel cum s-a reținut și mai sus, egalitatea de tratament a investitorilor sau tratamentul echivalent este un principiu fundamental care definește funcționarea pieței de capital și se regăsește în

Directiva 2004/25/CE

privind ofertele publice de cumpărare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 142 din 30 aprilie 2004, directivă ce stabilește principiile ce prefigurează cadrul legal cu privire la ofertele publice de cumpărare. Potrivit art. 3 - Principii generale - alin. (1) lit. a) teza întâi din

Directiva 2004/25/CE , "în sensul aplicării prezentei directive, statele membre se asigură că sunt respectate următoarele principii: (a) toți deținătorii de valori mobiliare la societatea în cauză care aparțin aceleiași categorii trebuie să beneficieze de tratament echivalent;".

60. Aplicând aceste considerente de principiu la prevederile legale care statuează cu privire la faptul că oferta publică de cumpărare trebuie să se desfășoare în condiții care să asigure egalitate de tratament pentru toți investitorii, Curtea reține că principiul egalității de tratament sau tratamentul echivalent în materia pieței de capital, cu referire expresă la oferta publică de cumpărare, are în vedere acordarea posibilității tuturor deținătorilor de valori mobiliare, la societatea în cauză care aparțin aceleiași categorii de titluri, de a avea acces în mod egal, nediscriminatoriu și transparent la procedura privind oferta publică de cumpărare, respectiv la sursele de informații referitoare la oferta publică de cumpărare, precum și la etapele concrete de derulare a acesteia, astfel încât să nu fie favorizați anumiți investitori în detrimentul altora.

61. În ceea ce privește susținerea autorilor excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că prevederile

art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Legea nr. 297/2004

reglementează o contravenție în materia pieței de capital, iar pentru identificarea conduitei interzise sau prescrise este necesară coroborarea cu

art. 195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , normă de trimitere, Curtea reține că o prevedere legală dintr-un act normativ nu trebuie interpretată în mod singular, ci trebuie avută în vedere întreaga corelare legislativă dintr-un act normativ. De altfel, potrivit

art. 44 - Partea dispozitivă - din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, partea dispozitivă a actului normativ reprezintă conținutul propriu-zis al reglementării, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia, iar pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere [ art. 16 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 ].

62. De altfel, pronunțându-se asupra altor prevederi legale din

Legea nr. 297/2004

[respectiv art. 2 alin. (5), art. 255, art. 257, art. 272 lit. a), art. 273 alin. (1) lit. b) și c), art. 274 și

art. 276 din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital], în ceea ce privește invocarea aspectelor referitoare la principiul accesibilității și previzibilității, Curtea, prin

Decizia nr. 213 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 august 2013, a reținut că, în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita (Hotărârea din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55), iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă. (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). În lumina acestor precizări, Curtea a constatat că textele criticate îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și predictibilitate. Față de acestea, Curtea constată că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. De altfel, din examinarea prevederilor criticate, corelate cu întreg cadrul legislativ în materia pieței de capital, Curtea observă că acestea sunt clare, previzibile, nefiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție și nici privite prin prisma unei pretinse nerespectări a prevederilor ce reglementează materia redactării actelor normative.

63. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate sunt neconstituționale și prin raportare la prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, se reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că, față de această critică, Curtea nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, și norme care reglementează în materia pieței de capital. De altfel, legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter, general, special, cât și reglementări derogatorii [a se vedea art. 14 și

art. 15 din Legea nr. 24/2000 ].

64. În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 10 cu privire la dreptul oricărei persoane, în deplină egalitate, de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial care va hotărî fie asupra drepturilor și obligațiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa, din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Curtea observă că nu poate fi reținută pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu acestea. Astfel, potrivit

art. 274 din Legea nr. 297/2004 , săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 272 se constată de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, iar potrivit art. 275 alin. (1) din aceeași lege, la individualizarea sancțiunii se va ține seama de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei și de conduita făptuitorului. Iar, în măsura în care, astfel cum susțin autorii, că normele legale criticate "conduc la acțiuni arbitrare și discreționare ale organelor constatatoare", aceștia pot contesta legalitatea actelor C.N.V.M. Astfel, cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, verificarea legalității actelor C.N.V.M., care sunt acte administrative unilaterale, se face de către o instanță judecătorească, care se bucură de independență și se caracterizează prin imparțialitate, printr-o procedură care respectă exigențele unui proces echitabil, în condițiile asigurării dreptului la apărare al părților, acestea având posibilitatea de a beneficia de toate garanțiile procesuale pentru a-și valorifica în mod eficient drepturile procedurale (a se vedea

Decizia nr. 213 din 9 mai 2013 , precitată.)

65. De altfel, astfel cum reiese din dosarele cauzelor, autorii excepției de neconstituționalitate beneficiază de acces la justiție, contestând deciziile emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară și anumite prevederi din Regulamentul C.N.V.M. privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, ocazie cu care au și invocat excepția de neconstituționalitate.

66. Față de cele prezentate, Curtea reține că prevederile art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1 prin raportare la

art. 195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital nu trebuie interpretate și aplicate în mod disparat, ci trebuie avut în vedere întreg cadrul legislativ cu privire la piața de capital, astfel că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

67. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Robert Cosmin Pană și Bogdan Juravle în dosarele nr. 1.195/2/2014 și nr. 1.198/2/2014 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1 prin raportare la

art. 195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 iunie 2016.