Decizia nr. 371/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 66/1996

privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă conflicte de muncă și litigii de muncă.

La apelul nominal răspund avocat Eugenia Crangariu pentru autorul excepției și Ingrid Popa pentru Casa de Economii și Consemnațiuni - S.A.

Reprezentantul autorului excepției solicita admiterea acesteia. Se arata ca termenul "autorități publice" prevăzut de art. 47 alin. (1) din Constituție și de

art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001

se referă atât la autorități publice, cat și la instituții publice. Or, CEC, astfel cum rezultă și din statutul sau, este o instituție publică și nicidecum o societate bancară oarecare. Dispozițiile art. 31 din Constituție au un caracter general care nu limitează sensul notiunii de informație, singurele limitări fiind cele prevăzute de art. 49 din Constituție. În consecința, se considera ca prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 41 și 135 din Constituție, fiind afectată proprietatea privată a cetățenilor care se regaseste în banii acestora.

Reprezentantul Casei de Economii și Consemnațiuni - S.A. solicita respingerea excepției de neconstituționalitate. Se arata ca dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 66/1996

au fost adoptate având în vedere

Legea bancară nr. 58/1998 , căreia trebuie să i se supună toate unitățile bancare, inclusiv CEC.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, întrucât dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 66/1996

nu contravin textelor constituționale invocate. Se arata ca, potrivit art. 1 din lege, CEC este o societate bancară pe acțiuni care nu face parte din categoria instituțiilor publice.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 24 ianuarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 3.611/CA/2002, Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă conflicte de muncă și litigii de muncă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Valerian Stan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca textul criticat încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 31 alin. (1) și (3), art. 41 alin. (1) și (2), art. 49 și ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constituție. În dezvoltarea motivelor excepției, se arata ca, potrivit textului criticat, "orice date în legătură cu operațiunile efectuate de CEC, deci, practic, orice date privind activitatea CEC sunt confidențiale, adică secrete, sustrase accesului liber la informație". În acest fel, arata autorul excepției, "se atinge însăși existenta dreptului de liber acces la informație, ceea ce este foarte grav, nu doar în raport cu împrejurarea ca se infrange o norma imperativa de prim rang din Constituție, ci și în raport cu unul din efectele majore în plan social ale acestei încălcări, ascunderea față de opinia publică, din care fac parte și deponentii, a însăși situației patrimoniale și a modului de desfășurare, în practica, a activității uneia dintre instituțiile publice care operează cu banii unei mari mase de cetățeni".

Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă conflicte de muncă și litigii de muncă considera ca textul criticat nu este neconstitutional, întrucât

art. 6 din Legea nr. 66/1996

se referă la informații de ordin personal, care nu au caracter public. În același timp, Casa de Economii și Consemnațiuni nu este autoritate publică și deci "nu este ținuta de obligația prevăzută de art. 31 alin. (2) din Constituția României". Pe de altă parte, arata instanța, art. 41 și 135 din Constituție se referă la dreptul de proprietate și la ocrotirea acestuia, neavând nici o legătură cu dreptul la informare al cetățenilor.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca excepția este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata, în esenta, ca textul criticat are în vedere "instituirea unui regim de stricta confidențialitate asupra unor date, fapte și elemente ce țin de funcționarea CEC - societate bancară pe acțiuni, cu caracter privat, care stabilește cu clienții săi și cu alți parteneri de afaceri raporturi de drept privat, iar nu de drept public". În consecința, considera Guvernul, "dispozițiile art. 31 din Constituție privind drepturile persoanelor de a avea acces neingradit la orice informație de interes public nu are nici o legătură cu activitatea CEC-ului". De asemenea, se considera ca "dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicată, nu limitează în nici un fel accesul la informații de interes public, pentru ca informațiile avute în vedere sunt, prin excelenta, de interes privat".

Guvernul invoca în sprijinul opiniei sale și jurisprudenta Curții Constituționale - Decizia nr. 268/2000 prin care s-a stabilit ca "dispozițiile

art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998

(cu conținut similar prevederilor legale criticate în prezenta cauza) nu contravin dispozițiilor art. 31 din Legea fundamentală".

De altfel, mai susține Guvernul, în subsidiar, "a stabili dacă informația la care se face referire în cuprinsul

art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicată, se circumscriu sau nu notiunii de «informație de interes public», la care orice persoană ar avea acces liber și neingradit, în condițiile

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, presupune interpretarea sistematica și teleologica a dispozițiilor din actele normative incidente în cauza, operațiune juridică ce excedeaza atribuțiilor Curții Constituționale".

În legătură cu susținerea autorului excepției ca prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 41 alin. (1) și (2), art. 49 și ale art. 135 alin. (1) și (2) din Constituție, Guvernul apreciază ca aceste dispoziții constituționale nu sunt incidente în cauza.

Avocatul Poporului considera ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât instituie un "regim de stricta confidențialitate asupra unor date, fapte și elemente ce țin de funcționarea societăților comerciale bancare, instituții care stabilesc cu clienții lor și cu alți parteneri de afaceri raporturi de drept civil sau comercial, adică raporturi de drept privat, iar nu de drept public". În consecința, se arata în punctul de vedere prezentat, "dispozițiile art. 31 din Constituție, text care privește dreptul persoanelor de a avea acces neingradit la orice informație de interes public, nu au nici o legătură cu activitățile bancare". Pe de altă parte, "societățile bancare pe acțiuni (cum este și Casa de Economii și Consemnațiuni) nu sunt entități care să facă parte din categoria autorităților publice". Se mai arata, în acest punct de vedere, ca "secretul operațiunilor bancare reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea instituțiilor din această categorie". Pe de altă parte, Avocatul Poporului considera ca "pentru personalul băncilor păstrarea confidențialității datelor și operațiilor prevăzute de lege tine de secretul profesional și de respectarea

Legii nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, iar încălcarea unor asemenea îndatoriri poate atrage, alături de răspunderea în raporturile de serviciu, chiar răspunderea penală".

Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 49 din Constituție, se menționează că aceasta nu poate fi reținută, întrucât

art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicată, este menit să asigure substanța unei corecte exercitari a dreptului la viața intima, familială și privată, instituit prin art. 26 din Legea fundamentală.

Cu privire la invocarea infrangerii dispozițiilor art. 41 alin. (1) și ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constituție, se precizează ca textele respective nu au incidența în cauza:

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 66 din 3 iulie 1996

privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, text care are următorul cuprins:

- Art. 6: "(1) Operațiunile efectuate de Casa de Economii și Consemnațiuni, numele depunatorilor și al titularilor depunerilor, sumele depuse și orice alte date în legătură cu operațiunile efectuate pe numele acestora sunt confidențiale.

(2) Date informative privind numele titularilor, depunatorilor, sumele depuse și operațiunile efectuate pe numele persoanelor fizice și juridice se dau numai titularilor sau reprezentanților legali, iar în cauzele penale în care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva titularului, la cererea scrisă a procurorului sau instanței judecătorești.

(3) Măsurile de indisponibilizare și de executare a sumelor depuse se vor lua în condițiile legii."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.";

- Art. 31 alin. (1) și (3): "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.[...]

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau siguranța naționala.";

- Art. 41 alin. (1) și (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";

- Art. 135 alin. (1)-(3): "(1) Statul ocrotește proprietatea.

(2) Proprietatea este publică sau privată.

(3) Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale."

Critica de neconstituționalitate se bazează, în esenta, pe susținerea ca textul

art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicată, atinge însăși existenta dreptului de liber acces la informație.

Analizând textul de lege supus controlului de constituționalitate, Curtea retine ca acesta nu încalcă dispozițiile art. 31 alin. (1) și (3) din Constituție.

Dispozițiile art. 31 alin. (1) din Constituție, în mod repetat invocate de autorul excepției, se referă la dreptul la informația de interes public, iar alin. (2) al aceluiași articol (deși neinvocat de autorul excepției) este edificator, referindu-se la obligația autorităților publice de a asigura informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. De aici rezultă ca acest drept nu implica și accesul la informarea cu caracter confidențial, nici obligația altor persoane juridice de a da asemenea informații.

Or, textul criticat vizează nu o autoritate publică, ci Casa de Economii și Consemnațiuni, care, potrivit

art. 1 din Legea nr. 66/1996 , republicată, este "persoana juridică română de drept privat", reorganizata "în societate bancară pe acțiuni, cu acționar unic statul român". De asemenea, potrivit art. 5 din lege, în activitatea sa, Casa de Economii și Consemnațiuni "se supune reglementărilor cuprinse în legea bancară, precum și celor emise de Banca Naționala a României în aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plati, de asigurare a prudentei bancare și este subiect al supravegherii prudentiale a Băncii Naționale a României".

În aceste condiții, este normal ca și Casei de Economii și Consemnațiuni sa i se aplice regula confidențialității, prevăzută în textul criticat pentru neconstituționalitate, comuna băncilor. În legătură cu aceasta, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 268 din 19 decembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, a stabilit ca dispozițiile

art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998 , care au un conținut asemănător cu cel al

art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicată, sunt constituționale.

Referitor la faptul ca informațiile prevăzute în textul criticat nu constituie informații publice, Curtea retine ca

Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public defineste ca atare numai acea informație "care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice", iar prin autoritate sau instituție publică se înțelege "orice autoritate sau instituție publică, precum și orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice" (art. 2 din lege).

În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 alin. (1) și (2) și ale art. 135 alin. (1)-(3) care se referă la protecția proprietății private și la proprietate, Curtea constata ca acestea nu sunt incidente în cauza, întrucât textul criticat prin care se asigura confidențialitatea informațiilor privind numele depunatorilor, sumele depuse și operațiunile efectuate nu are legătură cu dreptul de proprietate privată sau proprietatea publică, în condițiile în care nu operează nici un transfer de proprietate.

De asemenea, Curtea retine ca în cauza nu sunt incidente nici dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, care se referă la principiul statului de drept, întrucât acesta semnifica, în esenta, "domnia legii", or, reglementarea criticata este cuprinsă într-un act emis de organul legiuitor, conform Constituției.

În sfârșit, Curtea retine că nu sunt incidente în cauza nici dispozițiile art. 49 din Constituție privind restrangerea exercițiului unor drepturi, în condițiile în care, asa cum s-a arătat, nu se pune problema restrângerii dreptului la informația publică, informațiile prevăzute de

art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicată, fiind informații cu caracter privat, asa cum rezultă din întreaga economie a acestui act normativ.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 66/1996

privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă conflicte de muncă și litigii de muncă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2003.