Decizia nr. 420/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 și 6 din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 543/2002 1 octombrie 2002 (prevederi anume) privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Costică Bulai - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 și 6 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul București Secția I penală în Dosarul nr. 1.553/2003.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece legislația constituțională nu consacră un drept la grațiere, iar legiuitorul are deplina libertate de a stabili condițiile concrete în care o persoană poate beneficia de actul de clemență.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 mai 2003, pronunțată în Dosarul nr. 1.553/2003, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 și 6 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni.
Excepția a fost ridicată din oficiu, în dosarul de mai sus, de instanța de judecată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține că dispozițiile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece limitează grațierea la pedeapsa închisorii și la sancțiunea închisorii contravenționale, excluzând în mod inechitabil de la beneficiul actului de clemență persoanele cărora, ca urmare a înlocuirii răspunderii penale cu răspunderea cu caracter administrativ prevăzută de art. 90-91 din Codul penal, li s-a aplicat o sancțiune "de aceeași natură juridică, respectiv amenda administrativă, și care este o măsură mult mai blândă decât prima arătată".
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece "dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, fără privilegii și discriminări, trebuie interpretate în legătură cu art. 4 din Constituție, în care sunt prevăzute criteriile egalității în drepturi, și anume rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere și origine socială. În raport cu aceste criterii, art. 5 și
art. 6 din Legea nr. 543/2002
nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul din criteriile egalității în drepturi enumerate în art. 4 din Constituție, dispozițiile legii de grațiere fiind aplicabile tuturor persoanelor care au fost sancționate cu închisoare contravențională până la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.
De asemenea, arătăm că interpretarea dată de către autoarea excepției principiului egalității în fața legii este în vădită contradicție cu modul în care a statuat Curtea Constituțională în numeroase rânduri. Astfel, în
a Plenului Curții Constituționale se arată, printre altele, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite".
Avocatul Poporului apreciază că stabilirea criteriilor de determinare a pedepselor care se grațiază sau a altor sancțiuni care se înlătură, precum și a infracțiunilor pentru săvârșirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă intră în competența exclusivă a legiuitorului.
Astfel, criteriile de acordare a grațierii, precum și exceptările pot viza pedeapsa aplicată, natura infracțiunilor săvârșite sau persoana condamnatului (în cazul de față, atitudinea acesteia după săvârșirea infracțiunii, și anume sustragerea de la executarea pedepsei închisorii, a măsurii internării într-un centru de reeducare sau a sancțiunii contravenționale), fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate în situații identice.
Totodată menționează că, potrivit dispozițiilor legale criticate, toți condamnații aflați în aceeași situație beneficiază de grațiere ori sunt exceptați de la beneficiul grațierii deopotrivă, în raport de natura infracțiunii și a conținutului acesteia.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 5 și 6 din Legea nr. 543/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 726 din 4 octombrie 2002, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2003, și au următorul conținut:
Articolul 5
: "Sancțiunile cu închisoare aplicate prin hotărâri judecătorești definitive pentru contravenții nu se mai execută.";
Articolul 6
: "Grațierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii, a măsurii internării într-un centru de reeducare sau a sancțiunii contravenționale, deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum și celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, al căror conținut este următorul:
Articolul 4
alin. (2): "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.";
Articolul 16
alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 5 și 6 din Legea nr. 543/2002
stabilesc anumite condiții pentru aplicarea grațierii unor sancțiuni cu închisoare și a unor sancțiuni contravenționale.
Grațierea colectivă constituie un act de clemență pe care legiuitorul îl adoptă, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituție, republicată, în scopul înlăturării executării sancțiunilor juridice aplicate pentru comiterea unor fapte penale sau contravenționale.
În exercitarea competenței sale, legiuitorul are deplina libertate de a stabili condițiile grațierii, referitoare la oricare dintre elementele răspunderii juridice, și anume categoriile de fapte antisociale pentru care s-au aplicat pedepse sau alte sancțiuni (infracțiuni sau contravenții), categoriile de sancțiuni aplicate făptuitorilor și cuantumul acestora, persoana făptuitorilor și forma de vinovăție reținută în sarcina lor (intenție, culpă), precum și cu privire la alte elemente privind limitele grațierii (totală sau parțială) și consecințele comiterii unor noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de actul de clemență.
Problema aplicării principiului egalității în fața legii nu se poate pune decât în cadrul normativ menționat, în care grațierea trebuie aplicată în mod nediscriminatoriu față de toate persoanele care îndeplinesc condițiile stabilite prin legea de grațiere.
Curtea Constituțională nu are competența să mărească sau să restrângă limitele grațierii, stabilite prin legea adoptată de Parlament, și nici nu poate să constate că se impunea grațierea altor categorii de sancțiuni, pentru că, dacă ar proceda în acest mod, s-ar substitui puterii legiuitoare, ceea ce ar contraveni principiilor statului de drept, consacrate prin Constituție.
Așadar, este neîntemeiată susținerea autorului excepției, în sensul că omiterea de la beneficiul grațierii a persoanelor cărora li s-au aplicat sancțiuni administrative în conformitate cu dispozițiile art. 91 din Codul penal este neconstituțională.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4), art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și al
art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 și 6 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul București - Secția I penală în Dosarul nr. 1.553/2003 al aceleiași instanțe de judecată.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2003.
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru ────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.