Decizia nr. 402/2016

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ionița Cochințu
- magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 12/2014
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepție ridicată de Societatea Kaufof Com - S.R.L. din Glugova, județul Gorj - cu noul sediu social în Motru, județul Gorj, în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90* al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.523D/2015.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2016, cu participarea reprezentanților prezenți ai părților - avocat Alexandru Stănoiu pentru Garanți Bank - S.A. din București, avocat Andrei Alexandru Popescu pentru Societatea Romind T & G - S.R.L. din Pantelimon și avocat Alina Cobuz pentru Lescaci Com - S.R.L. din Negrești-Oaș, toți cu împuternicire avocațială depusă la dosar, precum și a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 57 și
art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 14 iunie 2016, apoi, în temeiul prevederilor
art. 57 din Legea nr. 47/1992
și ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin
Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6 din 7 martie 2012 , a amânat pronunțarea pentru data de 15 iunie 2016, dată la care este pronunțată prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 13 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90*, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 12/2014
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepție ridicată de Societatea Kaufof Com - S.R.L. din Glogova, județul Gorj - cu noul sediu social în Motru, județul Gorj, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile
Legii nr. 85/2006
privind procedura insolvenței raportat la cele ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013 , aprobată prin
Legea nr. 12/2014 .
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 44 alin. (2) din Constituție. Astfel, se arată că din analiza
Legii nr. 12/2014
se poate observa că această lege creează un cadru special, o derogare de la dreptul comun ( Legea nr. 85/2006
care excepta din sfera sa de aplicare regiile autonome), însă nu pentru toate regiile autonome din România, ci numai pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, adică este o lege pentru un singur subiect de drept, ceea ce este neconstituțional. Într-o speță asemănătoare, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, a stabilit că, "în ipoteza în care reglementarea specială are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional".
5. Totodată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității, se susține că prin legea criticată s-a creat un privilegiu pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin și o discriminare între creditorii acestei regii și creditorii altor regii autonome din țară, deoarece pentru creditorii Regiei Autonome pentru Activități Nucleare a fost instituită posibilitatea reducerii/neachitării creanțelor acestora, iar creditorii altor regii autonome au drepturile de creanță intacte. Or, acordarea unei poziții privilegiate dreptului de creanță al persoanelor contravine art. 16 alin. (1) în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor raportat la art. 44 alin. (2) din Constituție, teza referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată ( Decizia Curții Constituționale nr. 755 din 16 decembrie 2014 ).
6. De asemenea, se arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că, deși o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidități pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare, în mod excepțional se admite că o întârziere în executare ar putea fi justificată de circumstanțe speciale, chiar dacă regula este aceea a executării într-un termen rezonabil. Această întârziere nu trebuie să se eternizeze, astfel încât să aducă atingere substanței înseși a dreptului protejat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei). Or, prin
Legea nr. 12/2014
a fost creat cadrul legal prin care statul să se exonereze de la plata obligațiilor sale legale.
7. Totodată, se precizează că, deși potrivit prevederilor constituționale, creanțele asupra statului sunt garantate, în realitate, prin
Legea nr. 12/2014
a fost creat cadrul aparent legal, prin adoptarea unor privilegii pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, astfel încât statul să eludeze obligațiile de plată și de garantare a creanțelor asupra sa, motiv pentru care această lege apare ca evident neconstituțională. De altfel, conform
art. 23 din anexa 1.3 la Hotărârea Guvernului nr. 365/1998
privind înființarea Companiei Naționale de Electricitate - S.A., a Societății Naționale "Nuclearelectrica" - S.A. și a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", "Partea de cheltuieli care depășește nivelul veniturilor realizate se subvenționează de la bugetul de stat, conform legii".
8. În final, se prezintă "starea de fapt" și se susține că nu se poate ignora că, în temeiul prevederilor art. 22 și art. 23 din anexa nr. 1.3 la
Hotărârea Guvernului nr. 365/1998 , precum și a prevederilor
art. 151 din Legea nr. 85/2006 , foarte mulți profesioniști ("comercianți") au considerat că nu există niciun fel de risc de neîncasare a facturilor emise de creditorii Regiei Autonome pentru Activități Nucleare și acceptate la plată de aceasta, iar
Legea nr. 12/2014
a făcut ca toate aceste garanții legale să dispară, cu efecte devastatoare pentru viitorul acestora. Concluzionează că legea criticată este neconstituțională, scopul real al acesteia fiind acela de fraudare a intereselor legale ale creditorilor Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, motiv pentru care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
9. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă arată că prevederile
Legii nr. 12/2014 , prin care a fost aprobată
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2013
și potrivit căreia procedura generală a insolvenței se aplică în mod corespunzător și Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 44 alin. (2).
10. Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11. Guvernul arată că, în ceea ce privește dispozițiile legale incidente, cu referire la insolvența Regiei Autonome de Activități Nucleare, autoarea excepției a reținut în mod corect faptul că, în conformitate cu art. 22 și art. 23 din anexa nr. 1.3 la
Hotărârea Guvernului nr. 365/1998 , "Corelat cu contractele încheiate pentru produsele din profilul său de activitate, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare determină anual volumul de venituri realizat, cheltuielile totale de efectuat și cota de impozit pe profit datorată bugetului de stat, conform legii", iar "Partea de cheltuieli care depășește nivelul veniturilor realizate se subvenționează de la bugetul de stat conform legii". În același timp însă, potrivit
art. 151 din Legea insolvenței nr. 85/2006 , "Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în insolvență se va stabili prin lege specială". Prin urmare, chiar dacă la nivelul creditorilor Regiei Autonome de Activități Nucleare, aceștia ar fi avut prefigurat faptul că eventualul deficit bugetar al Regiei ar fi trebuit să fie acoperit din resurse de stat, în același timp, acești creditori ar fi trebuit să aibă în vedere că procedura de insolvență aferentă regiilor autonome va fi stabilită prin lege specială și că acoperirea eventualelor deficite nu se va putea face decât conform legii. În aceste condiții, consideră că există temei pentru concluzia potrivit căreia, chiar dacă există angajamentul statului pentru acoperirea deficitelor bugetului Regiei Autonome de Activități Nucleare, această acoperire nu era obligatorie să se realizeze până la 100% din creanțe, nici în conformitate cu legislația în vigoare înainte de adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
și a
Legii nr. 12/2014 .
12. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
Legii nr. 12/2014 , Guvernul arată că, în principiu, o critică de neconstituționalitate asupra legii de aprobare a unei ordonanțe de urgență constituie, de fapt, o critică de neconstituționalitate la adresa însăși a ordonanței de urgență pe care o aprobă legea. Astfel că, în măsura în care, în prezenta cauză, Curtea Constituțională va aprecia necesar să se pronunțe, din oficiu, și cu privire la compatibilitatea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, opinează că există premisele pentru a constata că reglementarea prin ordonanță de urgență a procedurii de insolvență a Regiei Autonome de Activități Nucleare, în locul reglementării prin lege ca act al Parlamentului, ar prezenta vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 115 alin. (6) din Constituție, coroborat cu art. 44 din Legea fundamentală. În acest context, mai precizează că nicio procedură de insolvență nu poate garanta satisfacerea creanțelor creditorilor în proporție de 100%.
13. Totodată, Guvernul precizează că, fără a contesta argumentele invocate de autoarea excepției cu privire faptul că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2014
și, implicit,
Legea nr. 12/2014 , în raport de jurisprudența Curții Constituționale, ar avea caracter individual, în esență, argumentația cu privire la caracterul individual al unei legi s-a raportat, până în prezent, strict la un criteriu cantitativ, respectiv dacă sfera subiectelor de drept cărora li se adresează normele edictate este formată dintr-un singur subiect de drept. Consideră că prin
Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014 , Curtea a reținut că era necesară intervenția legiuitorului delegat prin ordonanță de urgență, dat fiind că exista o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care punea în pericol un interes public, și a fost antamată indirect și sfera de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2014 , respectiv s-a arătat că, deși ordonanța de urgență vizează doar insolvența Regiei Autonome de Activități Nucleare, această reglementare se raportează la înlăturarea unei stări de pericol ce ar putea afecta un interes public, deci ar viza o sferă mai largă de relații sociale.
14. Astfel, în speța analizată, dacă s-ar admite că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2014
constituie un act individual în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, ar însemna, implicit, că, pe lângă condiționalitățile prevăzute expres de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, să mai existe și altele, ceea ce ar constitui o situație în care legiuitorul delegat ar fi împiedicat să acționeze pe motivul că situația extraordinară care ar reclama intervenția pe calea ordonanței de urgență s-ar raporta la situația unui singur subiect de drept, cu circumstanța că această situație vizează, de fapt, o sferă mai largă de relații sociale, decât în cazul actului individual.
15. În privința criticii de neconstituționalitate raportate la
art. 16 alin. (1) din Constituție, menționând cele reținute în Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014 , arată că la baza emiterii
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
a existat o situație obiectivă care justifică un tratament legal diferențiat pentru Regia Autonomă de Activități Nucleare și pentru creditorii acesteia în raport cu regimul juridic aplicabil altor regii autonome, respectiv creditorilor acestora și, prin urmare, critica este neîntemeiată. Totodată, arată că soluția legislativă a fost extinsă pentru orice regie autonomă aflată în insolvență prin
Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
16. Referitor la compatibilitatea prevederilor criticate cu art. 44 alin. (2) din Constituție, se susține că aceste prevederi constituționale trebuie coroborate cu cele ale art. 44 alin. (1), potrivit cărora "Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate", iar "Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ceea ce semnifică atât faptul că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, cât și faptul că niciun drept de creanță nu poate fi absolut, astfel că nici această critică nu este întemeiată.
17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
19. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
Legii nr. 12/2014
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014. Dispozițiile
Legii nr. 12/2014
au următorul cuprins: "Articol unic. - Se aprobă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85 din 4 septembrie 2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 10 septembrie 2013, cu următoarea completare:
- La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
«(3) Pe toată perioada insolvenței, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin beneficiază de prevederile legale existente privind posibilitatea scoaterii de la rezerva de stat, cu titlu de împrumut, a cantităților de cărbune și de păcură necesare trecerii vârfului de iarnă, prin derogare de la prevederile
art. 5 din Legea nr. 82/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare»."
20. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări" și art. 44 alin. (2) referitor la garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular. De asemenea, având în vedere motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate cuprinsă în notele scrise, precum și
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reține ca temei constituțional și prevederile art. 44 alin. (1) din Constituție.
21. Curtea, având în vedere unele chestiuni prealabile, observă că deși obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este precizat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
Legii nr. 12/2014
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, din motivarea excepției de neconstituționalitate reiese că autoarea acesteia critică măsurile stabilite prin ordonanța de urgență, confirmate prin legea de aprobare, în virtutea prevederilor art. 61 și art. 115 alin. (7) din Constituție.
22. Față de acestea, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legea de aprobare a unei ordonanțe simple sau de urgență face corp comun cu aceasta, astfel că, în aceste situații, obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului și, implicit, însăși ordonanța aprobată, în integralitatea sa (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).
23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în motivarea acesteia se susține că prin
Legea nr. 12/2014
care aprobă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin se creează un tratament discriminatoriu între creditorii Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin și alți creditori ai altor regii autonome la nivel național, ca urmare a creării posibilității reducerii/neachitării creanțelor acestora, iar creditorii altor regii autonome au drepturile de creanță intacte. În acest context, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate își fundamentează criticile aduse actului normativ în discuție cu precădere invocând anumite soluții de principiu reținute în jurisprudența Curții Constituționale, pe care le consideră aplicabile în speța de față, apreciind că acordarea unei poziții privilegiate dreptului de creanță al persoanelor contravine art. 16 alin. (1) în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor, raportat la art. 44 alin. (2) din Constituție cu privire la teza referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată.
24. Curtea constată că Regia Autonomă pentru Activități Nucleare a fost înființată prin
Hotărârea Guvernului nr. 365/1998
privind înființarea Companiei Naționale de Electricitate - S.A., a Societății Naționale "Nuclearelectrica" - S.A. și a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 3 iulie 1998, hotărâre care a fost adoptată în temeiul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1997
privind reorganizarea regiilor autonome, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 207/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 18 decembrie 1997. Astfel, potrivit
art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 365/1998 , "Se înființează: [...] Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, regie națională de interes strategic, cu specific deosebit, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin, Calea Târgu Jiului km 7, județul Mehedinți, prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", care se desființează. Potrivit art. 13 și 14 din același act normativ, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare se organizează ca regie națională de interes strategic, cu specific deosebit și are în componență sucursale de producere a apei grele, de producere a energiei electrice și termice, de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare și de cercetări nucleare, având ca obiect principal de activitate producerea apei grele și a produselor conexe, producerea de energie electrică și termică pentru folosința industrială și casnică, precum și activități de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare și cercetări în domeniul nuclear.
25. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 10 septembrie 2013, aprobată cu completări prin
Legea nr. 12/2014 , au mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care este
Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iulie 2014, prin care Curtea a constatat că prevederile criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență.
26. Cu acel prilej, Curtea a reținut că
Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, reglementează o procedură generală în materie de insolvență ce se aplică anumitor categorii de debitori aflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă [art. 1] și are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Potrivit art. 151 din aceeași lege, "Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvență se va stabili prin lege specială." În virtutea acestor prevederi, legiuitorul delegat a adoptat
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin.
27. De asemenea, Curtea observă că, ulterior adoptării prevederilor criticate, prin
Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, legiuitorul a stabilit că procedura de prevenire a insolvenței și de insolvență se aplică și regiilor autonome, astfel că, potrivit art. 3 alin. (2), "Procedura prevăzută de prezenta lege se aplică și regiilor autonome". Însă, potrivit prevederilor
art. 343 din Legea nr. 85/2014 , "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date".
28. Cu privire la aplicabilitatea principiului egalității în drepturi, Curtea reține că în jurisprudența instanței de contencios constituțional s-a statuat că înțelesul art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, iar nu și identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor, astfel încât este justificată admisibilitatea unui regim juridic diferit pentru situații distincte. Așa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă.
29. Or, în cazul adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, chiar în preambulul ordonanței este reliefată necesitatea adoptării acestui act normativ. Astfel, prin
Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014 , precitată, Curtea a reținut că legea insolvenței reglementează o procedură generală în materie de insolvență ce se aplică anumitor categorii de debitori aflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă și are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2013
îndeplinește condițiile prevăzute de normele constituționale cu privire la adoptarea pe calea delegării legislative a unei ordonanțe de urgență, respectiv existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public, iar situațiile extraordinare să exprime un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, respectiv a căror reglementare nu poate fi amânată.
30. Astfel, Guvernul în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
a justificat recurgerea la adoptarea prevederilor criticate motivat de faptul că s-a impus adoptarea unei reglementări imediate și particulare privind procedura insolvenței acestei regii autonome, respectiv Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, care se confrunta cu situații de blocaj financiar având ca efect apariția stării de incapacitate de plată a datoriilor către diverși creditori, în special bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, în condițiile de criză economică prelungită ale acelei perioade, precum și luând în considerare premisele economice pentru anul 2013.
31. Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin este un operator strategic al economiei naționale și, totodată, un furnizor de servicii publice locale, operând cu instalații și substanțe pentru producerea apei grele și a produselor conexe, având un înalt grad de periculozitate și complexitate, iar măsurile propuse reglementează modalitatea de derulare a procedurii insolvenței, oferind astfel protecția juridică necesară acesteia, precum și creditorilor regiei.
32. Incapacitatea de plată în care se află Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin poate conduce la încetarea activității, fapt ce poate provoca catastrofe ecologice, fiind știut faptul că în instalațiile Regiei Autonome pentru Activități Nucleare - Sucursala Romag Prod se vehiculează 500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal și exploziv ce trebuie ars, în caz de sistare a producției de apă grea, rezultând o cantitate însemnată de SO(2), substanță ce produce ploi acide cu influențe negative asupra mediului și sănătății populației din zonă, cu efecte transfrontaliere.
33. Ca atare, aspectele prezentate mai sus, care au stat la baza adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, adoptată în condițiile
art. 115 alin. (4) din Constituție și aprobată prin Legea nr. 12/2014 , se convertesc în motive obiective și rezonabile ce justifică un tratament juridic diferit, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), deoarece este justificată reglementarea unui regim juridic diferit pentru situații distincte, având în vedere că fiecare regie autonomă are particularitatea și importanța sa strategică, diferită de la caz la caz, situație în care se regăsește și Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, care este "regie națională de interes strategic, cu specific deosebit", în raport cu alte regii autonome.
34. Examinând prezenta excepție și prin prisma pretinsei încălcări a prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție, potrivit cărora, "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", Curtea constată că nici sub acest aspect critica nu poate fi reținută. Accepțiunea art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție obligă statul să ia măsuri legale și egale pentru ocrotirea dreptului de proprietate privată, iar prin prevederile criticate, tocmai această obligație și-a îndeplinit-o legiuitorul, protejând în mod egal toți creditorii Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, în condițiile aplicabilității dispozițiilor privitoare la procedura de insolvență.
35. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (2).
36. În continuare, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate, deși invocă în susținerea excepției prevederile art. 44 alin. (2) din Constituție, vizează și o pretinsă contrarietate a prevederilor
Legii nr. 12/2014
față de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală. Astfel, autoarea susține că "deși potrivit prevederilor constituționale, creanțele asupra statului sunt garantate, în realitate, prin
Legea nr. 12/2014
a fost creat cadrul aparent legal, prin adoptarea unor privilegii pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, astfel încât statul să eludeze obligațiile de plată și de garantare a creanțelor asupra sa". Or, această critică nu poate fi reținută, întrucât creanțele creditorului asupra debitorului insolvabil nu sunt creanțe asupra statului în accepțiunea prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituție, deoarece, în această ipoteză, debitorul nu este însuși statul român, ci un agent economic - regie autonomă - cu capital integral de stat, în speță Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin. Faptul că statul deține integral capitalul social al acestei debitoare nu convertește creanțele debitorilor asupra sa în creanțe asupra statului, pentru a ne afla în ipoteza încălcării art. 44 alin. (1) din Constituție.
37. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (1) și alin. (2) din Constituție.
38. Distinct de acestea, în ceea ce privește menționarea, prin notele scrise depuse direct la dosarul Curții Constituționale sau prin susținerile părților prezente în fața instanței de contencios constituțional, respectiv adăugarea și a altor temeiuri constituționale în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu
Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, invocarea în fața Curții și a altor temeiuri de neconstituționalitate decât cele arătate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, temeiuri care nu au fost reținute în încheierea de sesizare pronunțată de instanța judecătorească, este inadmisibilă.
39. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi*1),
──────────
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Kaufof Com - S.R.L. din Glogova, județul Gorj - cu noul sediu social în Motru, județul Gorj, în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90* al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile
Legii nr. 12/2014
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013
privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 iunie 2016.
Pentru PREȘEDINTE
AUGUSTIN ZEGREAN,
semnează, în temeiul art. 426 alin. (4)
din Codul de procedură civilă,
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

──────────
*1) A se vedea opinia separată la
Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iulie 2014.