Decizia nr. 96/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 51/2008 21 aprilie 2008 (prevederi anume) privind ajutorul public judiciar în materie civilă
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 5.603/325/2018/a1 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 922/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere prin care precizează că nu poate accesa online dosarul electronic, solicitând astfel să i se comunice toate documentele depuse la dosarul cauzei pentru a-și putea formula apărarea. Referitor la această situație, Compartimentul grefă, registratură și arhivă din cadrul Curții Constituționale a răspuns autorului excepției de neconstituționalitate și a comunicat, punctual, modalitatea în care acesta poate accesa dosarul, utilizând pagina de internet a Curții Constituționale.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, concretizată prin
Decizia nr. 799 din 6 decembrie 2018 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Încheierea din 11 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.603/325/2018/a1, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Mihăilescu cu prilejul soluționării unei cereri de ajutor public judiciar.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
îi limitează accesul la justiție, având în vedere faptul că pragul venitului mediu lunar pentru care se acordă ajutorul public judiciar este stabilit sub nivelul de 300 lei, respectiv 600 lei, aceste praguri fiind stabilite la nivelul anului 2008 (în condițiile în care salariul minim pe economie în anul 2008 a fost de 540 lei), iar în prezent (2018) salariul minim pe economie este de 1.950 lei. În acest context, susține că aceste praguri nu au fost actualizate cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008-2017 și nici cu creșterea salariului minim pe economie.
7.
Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanța de judecată apreciază că prevederile criticate sunt constituționale, conținând elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă. Arată, astfel, că prevederile
art. 8 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
reglementează criteriile în funcție de care beneficiul ajutorului public judiciar în formele prevăzute la art. 6 se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporție de 50%, în sensul că stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale, potrivit opțiunii legiuitorului. Invocă, totodată, Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă însă un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie. Învederează că aceste considerente au fost reținute de Curtea Constituțională în cuprinsul mai multor decizii prin care s-au respins excepțiile de neconstituționalitate invocate cu privire la aceleași prevederi legale (în acest sens fiind
Decizia nr. 100 din 25 februarie 2016
sau
Decizia nr. 657 din 17 octombrie 2017 ).
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului
nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției,
precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 8 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:
–
Articolul 8
:
Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
12.
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții din
Legea fundamentală , în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015,
Decizia nr. 73 din 28 februarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 21 iunie 2017,
Decizia nr. 773 din 29 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iunie 2019,
Decizia nr. 799 din 6 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 15 martie 2019, sau
Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 2 aprilie 2019, decizii prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a reținut că prevederile
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale.
14.
Referitor la nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate față de limita instituită de legiuitor în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008-2017 și nici cu creșterea salariului minim pe economie, Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015 , precitată, paragraful 17,
Decizia nr. 100 din 25 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 15, sau
Decizia nr. 595 din 26 septembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2018, paragrafele 25 și 26).
15.
Curtea a învederat că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea accesului la justiție și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află într-o dificultate materială. Astfel, prin
Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016, paragraful 16, Curtea a reținut că, prin
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum și sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere). Reglementarea posibilității acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.
16.
În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă însă un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie.
17.
De altfel, prin
Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a reținut că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă reprezintă transpunerea în planul legislației interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătățirea accesului la justiție în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistența judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 și constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii“. În vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții.
18.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 5.603/325/2018/a1 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și constată că prevederile
art. 8 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.