Decizia nr. 17/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a prevederilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Interpretează 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Are ca temei 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Tirintică în Dosarul nr. 3.158/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 484D/2019.
2.
La apelul cauzei se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale, potrivit
Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 13/2020
privind aplicarea procedurii de citare prin publicitate și prin Buletinul Procedurilor de Insolvență în procedura în fața Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2020.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 498D/2019, nr. 499D/2019, nr. 500D/2019, nr. 654D/2019, nr. 872D/2019, nr. 873D/2019, nr. 890D/2019, nr. 950D/2019, nr. 997D/2019, nr. 1.031D/2019, nr. 1.415D/2019, nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.453D/2019, nr. 1.454D/2019, nr. 1.455D/2019, nr. 1.456D/2019, nr. 1.468D/2019, nr. 1.469D/2019, nr. 1.598D/2019, nr. 2.331D/2019, nr. 2.724D/2019, nr. 2.792D/2019 și nr. 2.793D/2019, având ca obiect excepții asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 484D/2019.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură.
6.
Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 498D/2019, nr. 499D/2019, nr. 500D/2019, nr. 654D/2019, nr. 872D/2019, nr. 873D/2019, nr. 890D/2019, nr. 950D/2019, nr. 997D/2019, nr. 1.031D/2019, nr. 1.415D/2019, nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.453D/2019, nr. 1.454D/2019, nr. 1.455D/2019, nr. 1.456D/2019, nr. 1.468D/2019, nr. 1.469D/2019, nr. 1.598D/2019, nr. 2.331D/2019, nr. 2.724D/2019, nr. 2.792D/2019 și nr. 2.793D/2019 la Dosarul nr. 484D/2019, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că sunt nerelevante criticile raportate la
art. 1 alin. (5) din Constituție . Consideră că instanța supremă a interpretat în mod corect norma criticată, care este, astfel, previzibilă, asigurându-se o interpretare unitară la nivelul întregii țări. Criticile raportate la
art. 16 din Constituție
sunt nefondate, deoarece există două categorii de persoane: cele cărora li s-a recunoscut dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus la determinarea punctajului mediu anual și cele avantajate prin recunoașterea unui stagiu de cotizare redus. Ca atare, cele două categorii de persoane nu se află în aceeași situație, pentru a se putea vorbi despre o încălcare a
art. 16 din Constituție . Critica raportată la
art. 21 alin. (3) din Constituție
este nefondată, întrucât nu există o legătură între aceasta și textul de lege criticat. Încheie cu precizarea că solicită, per ansamblu, respingerea, ca nefondată, a excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin încheierile din 5 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.158/97/2018, nr. 3.265/97/2018, nr. 3.305/97/2018 și nr. 3.344/97/2018, prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.669/97/2018, prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.942/97/2018, precum și prin încheierile din 3 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.941/97/2018 și nr. 1.269/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 .
9.
Prin încheierile din 1 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.159/97/2018 și nr. 3.210/97/2018, și prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.894/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 .
10.
Prin Încheierea din 2 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.299/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3)
și
(4) din Legea nr. 263/2010 .
11.
Prin încheierile din 13 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.252/97/2018, nr. 2.461/97/2018, nr. 2.659/97/2018 și nr. 2.734/97/2018, prin încheierile din 2 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.553/97/2018, nr. 1.600/97/2018, nr. 1.724/97/2018 și nr. 215/97/2018, prin Încheierea din 9 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.685/97/2018, prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14/97/2019, precum și prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.660/97/2018, nr. 2.326/97/2018 și nr. 2.206/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 .
12.
Excepția a fost ridicată de Gheorghe Tirintică, Vasile Nemeș, Aurel Nechita, Cristian Corșeanschi, Marin Stăncioiu, Ionel Condurache, Cornel Petroesc, Constantin Turcu, Lucian Marius Tarnovschi, Costel Mînzat, Traian Sav, Gheorghe Encsi, Ioan Moga, Mihai Topor, Mihai Caruz, Gheorghe Pălănceanu, Eugen Bogyo, Ion Nedea, Ionel Ponici, Alexandru Bencovici, Ion Dobriță, Francisc Pap, Miron Grunță, Gheorghe Ciobotea și Marius Valentin Moraru în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.
13.
În motivarea excepției de neconstituționalitate a
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se susține că se încalcă
art. 1 alin. (5) din Constituție . În prealabil, se menționează că, potrivit deciziei sus-menționate, legea la care se referă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este
Legea nr. 263/2010 . Or, având în vedere că aceasta are 3 forme diferite - la 1 ianuarie 2016, la intrarea în vigoare a
și la intrarea în vigoare a
- este neclar care va fi stagiul complet de cotizare de care se va ține seama la recalcularea pensiei, în temeiul
Legii nr. 263/2010 , începând cu 1 ianuarie 2016.
14.
Prevederile criticate nu sunt clare, precise și predictibile, contrar
art. 1 alin. (5) din Constituție
referitoare la supremația legii. Din acest motiv, sunt posibile două modalități de interpretare opuse în ceea ce privește determinarea noului punctaj mediu anual. Astfel, într-o primă interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 30 ani, dacă se va ține seama de
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție; într-o a doua interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 20 de ani, dacă se va da întâietate
Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 , pronunțată de instanța supremă, precum și
art. 116 din Legea nr. 263/2010 .
15.
Autorii susțin că soluția reținută prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu clarifică stagiul complet de cotizare de care se va ține seama în cazul unei pensii stabilite în temeiul
Legii nr. 3/1977 , cu sau fără creșterile prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 ,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008
și
art. 169 din Legea nr. 263/2010 . Această împrejurare este dovada lipsei de claritate a
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 . De asemenea, textul de lege criticat și interpretarea instanței supreme criticată nu clarifică (i) data prin raportare la care se va face recalcularea pensiilor: fie 1 ianuarie 2016, potrivit
art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , adică data scriptică a începerii recalculării, fie data emiterii deciziei de recalculare, fie, în cazul în care recalcularea nu a fost realizată în intervalul de 2 ani, ulterior depășirii acestui termen; (ii) situația în care casa de pensii nu a emis decizia de recalculare și stagiul de cotizare care va putea fi dispus de către instanță la data care pronunță hotărârea; (iii) data la care va fi luată în considerare de către instanță: cea a emiterii deciziei de recalculare sau cea a pronunțării hotărârii; (iv) incidența
art. 116 din Legea nr. 263/2010
și cum se va aplica
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
în cazul pensiilor stabilite în temeiul
care nu reglementa stagiul complet de cotizare; (v) stagiul complet de cotizare al pensiilor stabilite în temeiul
„la care s-a aplicat stagiul complet de cotizare de 30 ani la transpunerea pe
sau pe
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 , a cărei clarificare s-a adus doar prin
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11/2005 “; (vi) situația persoanelor cu vechime incompletă în grupa I de muncă sau condiții speciale, pensionate în temeiul
Legii nr. 19/2000 , „care cad sub incidența
art. 77 alin. (3)
și a
anexei nr. 3
din aceasta, din punctul de vedere al stagiului complet de cotizare. În aceste situații stagiul complet de cotizare este redat în
anexa 4 la Legea nr. 19/2000
și este inferior celui de 20 de ani, dar mai mic de 30 de ani“ și (vii) aplicabilitatea stagiului complet de cotizare de 25 de ani prevăzut de
a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru vechimea în grupa a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite de muncă“.
16.
În ceea ce privește critica raportată la
art. 16 alin. (1) din Constituție
se arată că prevederile criticate creează discriminare între pensionari care se află în aceeași situație, adică pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Astfel, pensia tuturor acestor pensionari, anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 192/2015 , era calculată sau, după caz, recalculată, prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabilește durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ținut seama la calculare și, după caz, la recalcularea prevăzută de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 , au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispozițiile criticate, în interpretarea
Deciziei nr. 69/2018 , stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit
Legii nr. 192/2015 , legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv
Legea nr. 263/2010 , și nu cea de la data la care s-a deschis dreptul la pensie. Întrucât durata acestui stagiu complet de cotizare este de 30 de ani, rezultă, în opinia autorilor excepției, că pensionarii cărora li se recalculează pensia în temeiul
sunt discriminați față de restul pensionarilor ale căror pensii vor avea, mai departe, un cuantum care valorifică stagiul complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum.
17.
Tot prin raportare la
art. 16 alin. (1) din Constituție
se precizează că interpretarea instanței supreme din
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018
realizează o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a
și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul
Legii nr. 263/2010 . Persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 și care au lucrat în condiții speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a
Legii nr. 263/2010 , ceea ce conduce implicit la pensii mai mari.
18.
În plus, persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă după 1 ianuarie 2011 și cărora li se aplică
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
- beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât și de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă; prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
se creează o discriminare, ceea ce este contrar prevederilor constituționale cuprinse în
art. 16 din Constituție .
19.
Mai departe autorii excepției apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple și previzibile, se îngrădește accesul la justiție, contrar
art. 21 alin. (1) din Constituție . De asemenea, se susține că se încalcă principiul securității juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă și previzibilă.
20.
În ceea ce privește
art. 21 alin. (3) din Constituție
se susține că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzută de
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , precum și păstrarea dreptului câștigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit
art. 77,
43
și
art. 20 lit. a) din Legea nr. 19/2000 , precum și
Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
21.
În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate și precizie a
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , se încalcă și
art. 44 alin. (1),
alin. (2) teza întâi ,
alin. (3)
și
(8) din Constituție . Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000
și
art. 95 din Legea nr. 263/2010 . Prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu (i) încălcarea dreptului la garanția pensiei care a fost stabilită inițial prin lege și (ii) cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit pe bază de lege.
22.
Autorii susțin că este încălcat și
art. 47 alin. (2) din Constituție , întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială. În acest sens, sunt citate pe larg considerente ale
Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010 .
23.
În opinia autorilor, se încalcă și
art. 73 alin. (3) lit. m)
și
p) din Constituție , deoarece „textul criticat are caracter de lege organică, în domeniile de importanță vitală pentru funcționarea statului și, mai ales, pentru viața omului vârstnic dependent de medicamente, care a lucrat în subteran în cele mai periculoase condiții“.
24.
Autorii apreciază, mai departe, că este încălcat
art. 108 alin. (2) din Constituție , întrucât conținutul
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin
Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 .
25.
De asemenea, autorii consideră că se încalcă și
art. 129
și
art. 148 alin. (2) din Constituție . Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de
art. 13 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfășurarea procedurilor pentru căile de atac.
Articolul 129
din Constituție
se încalcă și pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar
sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“.
26.
Autorii consideră că
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
este contrar textelor constituționale pe care le încalcă
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
pentru aceleași motive, dar și pentru motive suplimentare. De asemenea,
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
încalcă
art. 15 alin. (2)
și
art. 78 din Constituție .
27.
Astfel, prevederile
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , deoarece au fost adoptate în aplicarea
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie. De asemenea, ele nu conțin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar
art. 16 din Legea nr. 24/2000 .
28.
Articolul 169
^2 din Legea nr. 263/2010
limitează acordarea creșterii prevăzute de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
la pensionarii cărora li s-au aplicat aceste din urmă prevederi și „aduce limitări întâmplătoare beneficiarilor de creșterea punctajelor anuale, fără să modifice ori să abroge
art. 169^1
și s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2017)“. În plus,
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
„nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința destinatarilor cărora li s-a aplicat
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
sau în privința categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe
art. 169^1 . Nu face referire la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 “.
29.
De asemenea, critică faptul că nu se înțelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“ din cuprinsul
art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 : (i)
art. 77,
coroborat cu
art. 43
și cu
art. 20 lit. a) din Legea nr. 19/2000 ; (ii)
art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , în forma în vigoare la data la care a început să se aplice
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ; (iii)
art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , așa cum a fost modificat prin
Legea nr. 155/2016 , sau (iv) „cel din
care conține o confuzie între stabilirea și recalcularea pensiei în alin. 1 din articol, existența unor hotărâri judecătorești definitive sau atacabile“.
30.
Mai departe, autorii arată că (i) adoptarea prevederilor criticate conduce la un paralelism legislativ, interzis de
art. 16 din Legea nr. 24/2000 , având în vedere că
art. 116 din Legea nr. 263/2010
conține norme precise; (ii) lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil - cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării acesteia - făcând trimiteri alternative la cele două momente; (iii) ignoră condițiile deosebite de muncă și grupa a II-a de muncă la care se face referire în
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
și în
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 25 mai 2015 .
31.
Cu referire punctuală la
art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
se arată că este neclar, având în vedere că și
alin. (1) al art. 169^2
este neclar.
32.
În ceea ce privește
art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , autorii excepției susțin că acesta „nu are legătură cu o categorie de pensii ce urmează a face obiectul recalculării și nu are un anumit sens“ și că nu se înțelege la ce recalculare se referă, în condițiile în care în
art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
se prevede că textul este destinat celor cărora li sa aplicat
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , adică celor care dețin, deja, decizii de recalculare sau hotărâri judecătorești. Astfel, dacă se recalculează doar pensiile celor cărora li s-au aplicat prevederile
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , rămâne neclară situaților pensionarilor care nu au beneficiat de creșterea prevăzută de
art. 169^1
sau a celor cărora li s-a respins cererea de recalculare potrivit acestui articol. Autorii sugerează că
art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
se află în contradicție cu
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
și că nu este clar dacă vor fi aplicabile dispozițiile
art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010
sau, dimpotrivă, cele ale
art. 169^2 alin. (3)
din aceeași lege.
33.
De asemenea,
art. 169^2 alin. (3)
și
(4) din Legea nr. 263/2010
este contrar
art. 15 alin. (2) din Constituție , deoarece dispune noi termene de aplicare a
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , fără a abroga data dispusă de acesta și limitează aplicabilitatea
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50% și, respectiv, 25%, după caz. De asemenea, se încalcă și „securitatea normei juridice“.
34.
În continuare, se susține că
art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010
este contrar
art. 78 din Constituție , în ceea ce privește data intrării în vigoare a
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . Astfel, sunt menținute în vigoare, în mod inadmisibil, două date de intrare în vigoare a normelor care prevăd recalcularea pensiilor persoanelor care intră sub incidența
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 : 1 ianuarie 2016 și, respectiv, 1 octombrie 2018.
35.
Din motivarea excepției de neconstituționalitate relevă faptul că sunt criticate și împreună, nu doar distinct, prevederile
art. 169^1 alin. (3)
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , după cum urmează.
36.
Articolul 169
^1 alin. (3)
și
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
sunt contrare
art. 44 din Constituție , întrucât la recalcularea punctajului mediu anual se ține seama de un stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei.
37.
Articolul 169
^1 alin. (3)
și
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , fiind lipsite de predictibilitate, concizie și claritate, sunt contrare
art. 21 alin. (1) din Constituție , deoarece se interzice accesul la justiție. De asemenea, se încalcă și
art. 129 din Constituție , întrucât „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar
sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“.
38.
În sfârșit, se mai susține că
art. 169^1 alin. (3)
și
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
încalcă și principiul securității juridice.
39.
Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, în dosarele nr. 872D/2019, nr. 873D/2019, nr. 950D/2019, nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.468D/2019 și nr. 1.469D/2019 ale Curții, arată că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
sunt neconstituționale. Acestea vizează pensionari ai sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupe de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale. Așadar, aceștia au fost înscriși la pensie fie în temeiul
privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, fie în temeiul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Conform
art. 14 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 3/1977 ,
art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990
privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră și
art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , în vigoare la data depunerii cererilor de pensionare, pensionarii au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, stagiu avut în vedere de casele teritoriale de pensii la emiterea deciziilor de înscriere la pensie, ca urmare a încadrării locurilor de muncă în grupa întâi de muncă și/sau grupa a doua de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă în condiții deosebite și/sau condiții speciale.
40.
Prin urmare, este indiscutabil faptul că acești pensionari au dreptul la creșterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în perioadele în care au desfășurat activități în locurile de muncă reținute de legiuitor, conform
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , creștere care se acordă, conform
alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , pe calea recalculării drepturilor de pensie. Conform
alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , creșterea punctajelor anuale se realizează prin adăugarea la numărul total de puncte realizate de beneficiarul pensiei până la data recalculării a numărului de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), urmând ca la determinarea punctajului mediu anual să se utilizeze „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, sintagmă ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.
41.
În continuare, instanța arată că, deși casa județeană de pensii a susținut că la determinarea punctajului mediu anual nu se poate utiliza un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, aceste susțineri sunt neîntemeiate. În primul rând, potrivit
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , stagiile complete de cotizare sunt acelea „corespunzătoare fiecărei situații“, adică adecvate situației personale a fiecărui asigurat, respectiv corespunzătoare condițiilor în care asigurații au realizat stagiul de cotizare (de exemplu, asigurați care au lucrat în condiții normale de muncă, asigurați care au lucrat în condiții speciale, asigurați care au realizat stagiu de cotizare în zona I/II de expunere la radiații, asigurați care au realizat stagiu de cotizare în condiții de handicap, asigurați care au realizat stagiu de cotizare ca nevăzători, așa cum sunt aceste situații prevăzute chiar în
anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010
și, respectiv, în art. 56-59 din aceeași lege). În acest context, în continuare, instanța precizează că, în vederea aplicării dispozițiilor
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , s-a adoptat
Hotărârea Guvernului nr. 291/2017
pentru completarea
art. 134 din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 . Instanța judecătorească citează dispozițiile
alin. (8) al art. 134 din Normele
de aplicare, nou-introduse, din care rezultă, în opinia sa, că stagiul complet de cotizare utilizat este stagiul complet de cotizare prevăzut de
la data de la care se cuvin drepturile recalculate, adică 1 ianuarie 2016, corespunzătoare fiecărei situații.
42.
Mai departe, în punctul său de vedere, instanța apreciază că, pentru identificarea fiecărei situații, legiuitorul a făcut trimitere la stagiile de cotizare prevăzute, după caz, în
anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010
și în
art. 56-59 din Legea nr. 263/2010 . Potrivit
anexei nr. 5 , stagiile complete de cotizare, după caz, pentru femei și pentru bărbați, sunt cuprinse între 25 și 35 de ani, în funcție de luna și anul nașterii pensionarului, luna și anul pensionării, precum și de vârsta asiguratului la ieșirea la pensie. Instanța mai face trimitere și la
articolele 56-59 din Legea nr. 263/2010 , în forma acestora la data de 1 ianuarie 2016.
43.
În continuare, instanța mai susține că, față de dispozițiile legale indicate, văzând și prevederile legale la care fac trimitere aceste articole, dar și înțelesul sintagmei „corespunzătoare fiecărei situații“, înțeles pe care chiar normele de aplicare l-au dat sintagmei, se constată că intenția legiuitorului, atunci când a făcut trimitere la stagiile complete de cotizare corespunzătoare fiecărei situații, a fost aceea de a recunoaște stagiul complet de cotizare avut în vedere atât la stabilirea inițială a drepturilor de pensie, cât și la recalculările ulterioare, dar și cel aflat în plată la data de 1 ianuarie 2016 sau la data formulării unei cereri de recalculare a pensiei în temeiul
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . Or, continuă instanța, chiar dacă cei pensionați înainte de intrarea în vigoare a
au lucrat în condiții de muncă identice, adică în condiții de muncă încadrate în grupa I de muncă/în condiții speciale, cu cei pensionați în temeiul
Legii nr. 263/2010 , legea nouă
nu se poate aplica efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia decât în cazurile expres prevăzute de
art. 6 alin. (6) din Codul civil , ceea ce nu este cazul în speță.
44.
În favoarea celor pensionați anterior intrării în vigoare a
sunt și prevederile
art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010
modificate de
Legea nr. 155/2016 . Este adevărat că
a intrat în vigoare după intrarea în vigoare a
Legii nr. 192/2015 , fiind aplicabilă numai de la această dată, însă mențiunea privind stagiul complet de cotizare de 20 de ani pentru pensionarii aflați în situația beneficiarilor
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
face dovada celor reținute deja și, în principal, a faptului că stagiul complet de cotizare aplicabil în cazul oricărei recalculări a pensiei este cel „corespunzător fiecărei situații“, și anume corespunzător situației personale a fiecărui asigurat, respectiv adecvat condițiilor în care asigurații au realizat stagiul de cotizare.
45.
În favoarea menținerii în beneficiul celor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011 a unui stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani este, de asemenea, teoria drepturilor câștigate, prevăzută expres de
alin. (4) al art. 169^1 al Legii nr. 263/2010 ; intenția legiuitorului de a menține, în urma recalculării, punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării, în situația în care rezultă un punctaj mediu anual mai mic, face dovada unui principiu prevăzut, adesea, expres în actele normative care prevăd recalcularea pensiilor [de exemplu,
art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 ,
art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005
sau
art. 59 din Legea nr. 223/2015 ]. Or, dacă intenția legiuitorului este menținerea cuantumului pensiei câștigate, este evident că orice operațiune de recalculare a pensiei care tinde la reducerea drepturilor câștigate este interzisă și încalcă principiul neretroactivității legii civile.
46.
Totodată, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă consideră că trebuie avute în vedere și dispozițiile
Deciziei nr. 437 din 29 octombrie 2013 , pronunțată de Curtea Constituțională în contextul analizării constituționalității prevederilor
art. III alin. (2)
și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 . Aceste dispoziții declarate neconstituționale nu au legătură cu articolul supus analizei prin prezenta excepție, dar au prevăzut aplicarea unui indice de corecție unor drepturi de pensie deschise anterior intrării lor în vigoare, situație similară speței de față.
47.
Față de cele dispuse de Curtea Constituțională se constată că, într-adevăr,
trebuie să respecte suveranitatea
Legii nr. 19/2000 / Legii nr. 3/1977
și, respectiv, stagiile complete de cotizare de care beneficiază pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării sale în vigoare, iar, în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, acest lucru nu se poate realiza prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie găsite mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu principiul constituțional al neretroactivității legii.
48.
Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă mai arată că, în încercarea soluționării problemei de drept de mai sus, respectiv care este semnificația sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, se reține soluția din
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a dispus că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , introdus prin
Legea nr. 192/2015 , sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la
49.
Cu toate acestea, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă susține că dispozițiile tezei finale a
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
sunt neconstituționale în măsura în care stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 192/2015 , adică 1 ianuarie 2016, respectiv sub imperiul
și al
Legii nr. 19/2000 , acte normative care au prevăzut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor unor categorii de pensionari aflați în situații speciale. Instanța arată că teza finală a
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , atunci când are în considerare alte stagii complete de cotizare decât cele sub imperiul cărora s-au stabilit drepturile inițiale de pensie, încalcă suveranitatea unei legi anterioare, respectiv suveranitatea dispozițiilor
art. 14 din Legea nr. 3/1977
și, respectiv, suveranitatea
art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 .
50.
În final, în dosarele nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.468D/2019 și nr. 1.469D/2019, instanța se referă și la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (1),
(2),
(3) teza întâi,
alin. (4),
(5)
și
(6) din Legea nr. 263/2010 . Astfel, instanța apreciază că aceste dispoziții sunt constituționale raportat la motivarea excepției de către autori și la textele din Constituție invocate, cu atât mai mult cu cât nemulțumirea acestora privește prevederile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
numai prin raportare la
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizie care doar a interpretat
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 .
51.
Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, în celelalte dosare ale Curții conexate în prezenta cauză, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
52.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
53.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
54.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
55.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse prin articolul unic al
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015 și prevederile
art. 169^2,
introduse prin
pentru modificarea și completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018.
56.
În ceea ce privește
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , Curtea observă că, în fapt, este criticată sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul
alin. (3)
al acestuia, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
57.
Dispozițiile criticate au următorul conținut:
–
Articolul 169
^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 : „În cazul persoanelor prevăzute la
alin. (2) , la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor
alin. (1) , la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“;
–
Articolul 169
^2 din Legea nr. 263/2010 : „(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile
art. 169^1
beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015. (2) În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. (3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. (4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.“
58.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (5)
referitoare la supremația legii, ale
art. 15 alin. (2)
privind neretroactivitatea legii, ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 21 alin. (1)
și
(3)
privind accesul liber la justiție, ale
art. 44
privind dreptul de proprietate privată, ale
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie, ale
art. 73 alin. (3) lit. m)
și
p)
privind reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietății și al moștenirii, precum și a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, ale
art. 78
privind intrarea în vigoare a legilor, ale
art. 108 alin. (2)
privind hotărârile Guvernului, ale
art. 129
privind folosirea căilor de atac și ale
art. 148 alin. (2)
privind prioritatea de aplicare a dreptului comunitar cu caracter obligatoriu față de legile interne.
59.
Examinând excepția de neconstituționalitate a
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , Curtea constată că, așa cum reiese din analiza comparativă a acestui text cu
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , ambele texte normative prevăd recalcularea pensiilor aceleiași categorii de pensionari, respectiv pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Cu toate acestea, cele două procese de recalculare sunt distincte, așa cum, de altfel, a statuat și instanța supremă în
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-81. Astfel, dacă recalcularea prevăzută de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
se realizează în vederea majorării punctajelor anuale, recalcularea prevăzută de
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
se realizează în vederea valorificării stagiului de cotizare care nu a fost valorificat în procesul de recalculare întemeiat pe prevederile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . În plus, recalcularea prevăzută de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
ar fi trebuit să se finalizeze în termen de 2 ani, care curge de la 1 ianuarie 2016, în vreme ce recalcularea prevăzută de
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
ar fi trebuit să se finalizeze în termen de un an, care curge de la 1 octombrie 2018.
60.
Așa cum în mod explicit menționează instanța judecătorească în încheierile de sesizare a Curții, obiectul cauzelor în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă recalcularea pensiei în temeiul
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , introdus prin
Legea nr. 192/2015 , în vederea majorării punctajelor anuale. Astfel, instanța precizează că autorii au solicitat (i) acordarea creșterii cu 50% a punctajelor anuale realizate pe întreaga perioadă de activitate desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă și/sau condiții speciale de muncă, (ii) determinarea punctajului mediu anual cu utilizarea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 1 ianuarie 2016, și (iii) obligarea pârâtei (casa de pensii) să plătească reclamanților diferențele de pensie astfel rezultate, începând cu aceeași dată de 1 ianuarie 2016.
61.
Cu toate acestea, în 8 din cele 25 de dosare în care au fost invocate excepțiile de neconstituționalitate, autorii au ridicat, iar instanța judecătorească a sesizat Curtea și cu excepția de neconstituționalitate a
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 . Instanța a arătat că „ art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
a fost invocat în apărare de către pârâtă [n.r. casa de pensii], care susține că acestea sunt dispozițiile care reglementează determinarea punctajului mediu rezultat cu utilizarea stagiului complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei aflate în plată“. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.031D/2019, instanța nu a mai făcut această precizare, ci s-a limitat să menționeze că „ art. 169^1
și
169^2
sunt dispozițiile pe care reclamantul își întemeiază cererea, iar pârâta își susține apărarea“. Curtea reține că, în realitate, Casa Județeană de Pensii Hunedoara a subliniat că autorii pot valorifica stagiul complet de cotizare redus nu în cadrul acțiunilor cu care au sesizat instanța în fața căreia au ridicat excepția și care sunt întemeiate pe
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , ci pe calea unor acțiuni întemeiate pe
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 .
62.
Ținând seama de faptul că sesizările din cele 8 dosare au fost realizate ulterior publicării
Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de faptul că, potrivit instanței supreme, cele două procese de recalculare sunt distincte, cu consecința lipsei de legătură a
art. 169^2
cu cauzele având ca obiect recalcularea prevăzută de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , precum și de conținutul
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , Curtea constată că instanța judecătorească ar fi trebuit să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , având în vedere
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea [...] unei dispoziții dintr-o lege [...] care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“.
63.
Prin urmare, Curtea reține că
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
nu are legătură cu obiectul celor 8 cauze în care a fost ridicată excepția care vizează acest text normativ, care constă în acordarea măririi punctajelor anuale, în temeiul
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . Astfel, în temeiul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 .
64.
Examinând excepția de neconstituționalitate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018
a instanței supreme, formulată din perspectiva încălcării
art. 1 alin. (5) din Constituție , Curtea constată că
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea oferită de instanța supremă, oferă suficiente indicații pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ține seama în cazul valorificării beneficiului creșterii punctajului anual în cazul pensiilor stabilite în temeiul
Legii nr. 3/1977 . Astfel, cei pensionați în baza
prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 și, ca atare, sunt excluși de la recalcularea prevăzută de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . În schimb, cei pensionați în baza
prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creșterea punctajului anual prevăzută de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , dar cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit cu perfectă claritate că recalcularea în baza
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
se va realiza prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare prevăzut de dispozițiile relevante din
excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menționată de către autorii excepției, respectiv a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
65.
Curtea reține că, distinct de critica anterior analizată, celelalte critici referitoare la claritatea și predictibilitatea normelor vizează aspecte ale modului de aplicare a
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
pentru care un răspuns al Curții Constituționale ar constitui o depășire a limitelor competenței sale prevăzute de
art. 142-146 din Constituție , de garant al supremației
Constituției . Este, de exemplu, cazul susținerii autorilor excepției potrivit căreia textul de lege criticat, în interpretarea dată de instanța supremă, nu clarifică data prin raportare la care se va face recalcularea pensiilor: fie 1 ianuarie 2016, potrivit
art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , adică data scriptică a începerii recalculării, fie data emiterii deciziei de recalculare, fie, în cazul în care recalcularea nu a fost realizată în intervalul de 2 ani, ulterior depășirii acestui termen. Bineînțeles că împrejurarea că o critică ridicată de autorii unei excepții de neconstituționalitate care pune în discuție aspecte detaliate, particulare ale modalității de aplicare și interpretare a unei norme legale, fie ea și trecută deja prin filtrul interpretativ al instanței supreme, nu conduce automat la concluzia că respectivele chestiuni ar fi lipsite de importanță. Dimpotrivă, lămurirea aspectelor invocate de către autori se poate dovedi decisivă pentru modalitatea de aplicare a normelor legale în discuție și, deci, a soluțiilor concrete pronunțate. Chestiunea decisivă care împiedică Curtea Constituțională să ia în considerare oferirea unui răspuns la astfel de critici ține de departajarea competențelor între autoritățile de rang constituțional. În speță este vorba de atribuțiile Curții Constituționale, pe de o parte, și ale instanțelor judecătorești, pe de altă parte.
66.
Astfel, este adevărat că, chiar și după ce o anumită chestiune de drept a fost dezlegată în principiu de către instanța supremă, identificarea corectă a normei sau normelor juridice aplicate situației de fapt date sau/și interpretarea acesteia ar putea ridica dificultăți. Dar tocmai din acest motiv „înfăptuirea justiției“, în înțelesul dat acestei noțiuni de
art. 124 din Constituție , nu se reduce la un proces mecanic de aplicare a unor norme juridice clare la situații de fapt la fel de clare. În realitate, litigiile cu a căror soluționare sunt învestite instanțele judecătorești ridică probleme de stabilire a raporturilor dintre mai multe acte normative din același domeniu și, implicit, de identificare a actului normativ aplicabil situației concrete. În același fel, deci, judecătorii, al căror rol constituțional constă în înfăptuirea justiției, au autoritatea ultimă în aplicarea la cazuri concrete inclusiv a unor norme legale care conțin chestiuni de drept dezlegate în principiu de către instanța supremă.
67.
Cele anterior precizate derivă în mod natural din principiul izvorât din jurisprudența Curții Constituționale potrivit căruia revine competenței instanțelor judecătorești interpretarea legii, prin apelarea la metodele de interpretare, și aplicarea ei în mod corespunzător (a se vedea
Decizia nr. 417 din 19 iunie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018).
68.
De altfel, Curtea Constituțională a stabilit că, în cadrul justiției de drept comun, judecătorul supunându-se numai legii, în conformitate cu
art. 124 alin. (1) din Constituție , are, potrivit
art. 4 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, obligația/dreptul de a asigura supremația acesteia indiferent că este neclară ori incompletă, de a o interpreta și de a o aplica, în caz contrar fiind pasibil de denegare de dreptate (a se vedea
Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010).
69.
Cu referire la prima critică formulată prin raportare la
art. 16 alin. (1) din Constituție , Curtea reține că este neîntemeiată. Astfel, în realitate,
se aplică în mod nediferențiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creșterii punctajului anual celor cărora, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă.
Articolul 169
^1
nu realizează nicio diferențiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca ele să fie aplicate în mod nediferențiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , toți pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creșterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleași condiții, respectiv prin luarea în considerare a aceluiași stagiu complet de cotizare, prevăzut de
Legea nr. 263/2010 . Prin urmare, contrar susținerii autorilor excepției, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferențiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
nu îl înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că li s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008- 31 decembrie 2015, de creșterea punctajelor anuale.
70.
În sfârșit, Curtea reține că luarea în considerare la recalcularea pensiilor potrivit
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
a stagiului complet de cotizare indicat de către legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv
Legea nr. 263/2010 , și nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condițiile stabilite de
art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , potrivit căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor
alin. (1)-(3) , rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum.
71.
În plus, recalcularea la care se face referire în
art. 134 alin. (3) din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
și
art. 134 alin. (8)
din norme. Astfel, situația vizată de
art. 134 alin. (3) din normele
de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul dorește valorificarea unor elemente care, deși existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuși valorificate, este diferită de situația vizată de
art. 134 alin. (8)
din normele de aplicare, în care pensionarul nu dorește valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creșteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situație, recalcularea să se realizeze ținându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situație recalcularea să țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare.
72.
Mai departe, Curtea observă că autorii apreciază că dispozițiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeași categorie, în funcție de criteriul datei ieșirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiții speciale de muncă, în sensul că sunt discriminați cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a
Legii nr. 263/2010 , față de cei pensionați sau care, după caz, se vor pensiona după această dată. În sfârșit, tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare și de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii.
73.
Cu referire la această critică, Curtea reține că, potrivit
art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010
care reglementează situația celor pensionați după 1 ianuarie 2011, „Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: [...] b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legi“. Aceste dispoziții nu prevăd, așa cum susțin autorii excepției, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creșterii punctajului anual. În aceste condiții, la data pensionării acestei categorii de persoane, se va ține seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent
Legea nr. 263/2010 , fără durată redusă, și nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiții speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieșirii la pensiei, anterior sau ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 263/2010 , astfel încât Curtea va respinge, ca neîntemeiată, și această critică de neconstituționalitate.
74.
În continuare, cu referire la critica întemeiată pe o presupusă încălcare a
art. 21 alin. (3) din Constituție , potrivit căruia „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil“, Curtea reține că autorii semnalează faptul că prevederile criticate nu țin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . Or, în mod evident,
art. 21 alin. (3) din Constituție
nu are legătură cu aceste susțineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se țină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanțială. Dar prevederile
art. 21 alin. (3) din Constituție
se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigența ca acesta să se desfășoare în mod echitabil.
75.
Cu referire la invocarea
art. 21 alin. (1) din Constituție , potrivit căruia „Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime“, autorii susțin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a liberului acces la justiție. Or, autorii prezentei excepții sunt și inițiatorii litigiilor în care au ridicat excepția, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 .
76.
Critica raportată la
art. 44 alin. (1),
alin. (2) teza întâi ,
alin. (3)
și
(8) din Constituție
este vădit neîntemeiată, ținând seama de faptul că, potrivit
art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , „În situația în care, în urma aplicării prevederilor
alin. (1)-(3) , rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale față de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei inițiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de
art. 44 din Constituție
nu este încălcat în prezenta cauză.
77.
Critica raportată la
art. 47 alin. (2) din Constituție
este neîntemeiată, având în vedere că situația analizată de Curte în
Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de către autorii excepției, este diferită de cea în care se află aceștia. Astfel, prin decizia menționată, Curtea a constatat neconstituționalitatea măsurii legislative de reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, în vreme ce, în prezenta cauză, dispozițiile criticate dau expresie unor măsuri favorabile pensionarilor, ca urmare a recalculării, în cel mai dezavantajos caz pentru aceștia pensia rămânând la același nivel.
78.
Critica raportată la
art. 73 alin. (3) lit. m)
și
p) din Constituție
este neîntemeiată, deoarece, potrivit mențiunii exprese din conținutul ei,
Legea nr. 192/2015 , care introduce
art. 169^1 în Legea nr. 263/2010 , a fost adoptată cu respectarea
art. 76 alin. (1) din Constituție , potrivit căruia „Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere“. Prin urmare, Curtea reține caracterul neîntemeiat și al acestei critici.
79.
Cu privire la critica raportată la
art. 108 alin. (2) din Constituție , Curtea reiterează cele statuate în
Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64. Curtea a statuat că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale; în orice caz, în paragraful 69 al
Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă a stabilit că normele de aplicare a prevederilor
sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege.
80.
În sfârșit, Curtea reține că nu se încalcă
art. 129
și
art. 148 alin. (2) din Constituție , având în vedere că aceste dispoziții nu au incidență în soluționarea prezentei cauze.
81.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Tirintică, Vasile Nemeș, Aurel Nechita, Cristian Corșeanschi, Marin Stăncioiu, Ionel Condurache, Constantin Turcu și Traian Sav în dosarele nr. 3.158/97/2018, nr. 3.265/97/2018, nr. 3.305/97/2018, nr. 3.344/97/2018, nr. 3.669/97/2018, nr. 3.159/97/2018, nr. 1.942/97/2018 și nr. 1.269/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Tirintică, Vasile Nemeș, Aurel Nechita, Cristian Corșeanschi, Marin Stăncioiu, Ionel Condurache, Cornel Petroesc, Constantin Turcu, Lucian Marius Tarnovschi, Costel Mînzat, Traian Sav, Gheorghe Encsi, Ioan Moga, Mihai Topor, Mihai Caruz, Gheorghe Pălănceanu, Eugen Bogyo, Ion Nedea, Ionel Ponici, Alexandru Bencovici, Ion Dobriță, Francisc Pap, Miron Grunță, Gheorghe Ciobotea și Marius Valentin Moraru în dosarele nr. 3.158/97/2018, nr. 3.265/97/2018, nr. 3.305/97/2018, nr. 3.344/97/2018, nr. 3.669/97/2018, nr. 3.159/97/2018, nr. 3.210/97/2018, nr. 1.942/97/2018, nr. 3.894/97/2018, nr. 1.941/97/2018, nr. 1.269/97/2018, nr. 1.299/97/2018, nr. 1.252/97/2018, nr. 2.461/97/2018, nr. 1.553/97/2018, nr. 1.600/97/2018, nr. 1.724/97/2018, nr. 3.685/97/2018, nr. 2.659/97/2018, nr. 2.734/97/2018, nr. 215/97/2018, nr. 14/97/2019, nr. 2.660/97/2018, nr. 2.326/97/2018 și nr. 2.206/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.