Decizia nr. 596/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Janos Csukor în Dosarul nr. 832/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.278D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.279D/2019, nr. 1.280D/2019, nr. 1.281D/2019, nr. 1.282D/2019, nr. 1.362D/2019, nr. 1.363D/2019, nr. 1.367D/2019, nr. 1.370D/2019, nr. 1.371D/2019, nr. 1.383D/2019, nr. 1.384D/2019, nr. 1.385D/2019, nr. 1.388D/2019, nr. 1.389D/2019, nr. 1.419D/2019, nr. 1.424D/2019, nr. 1.425D/2019, nr. 1.426D/2019 și nr. 1.517D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale și, respectiv, ale

art. 169^2

din aceeași lege, excepții ridicate de Dumitru Tereche, Gheorghe Ioan Oros, Vasile David Dina, Petru Hegyi, Gheorghe Cheche, Ion Tiberiu Vorak, Ioan Sachelaru, Toader Moldovan, Costel Pădurariu, Ovidiu Atila Szilagyi, Costache Topa, Ioan Manoilă, Alexandru Debreczeni, Vasile Vrânceanu, Mariana Cornelia Ionescu, Ion Takacs, Arpad Dosa, Florea Dărac și Ion Stănilescu în dosarele nr. 230/97/2018, nr. 600/97/2018, nr. 533/97/2018, nr. 300/97/2018, nr. 392/97/2018, nr. 188/97/2018, nr. 276/97/2018, nr. 723/97/2018, nr. 1.138/97/2018, nr 405/97/2018, nr. 517/97/2018, nr. 319/97/2018, nr. 408/97/2018, nr. 602/97/2018, nr. 1.660/97/2018, nr. 1.133/97/2018, nr. 1.360/97/2018, nr. 721/97/2018 și nr. 1.961/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.279D/2019, nr. 1.280D/2019, nr. 1.281D/2019, nr. 1.282D/2019, nr. 1.362D/2019, nr. 1.363D/2019, nr. 1.367D/2019, nr. 1.370D/2019, nr. 1.371D/2019, nr. 1.383D/2019, nr. 1.384D/2019, nr. 1.385D/2019, nr. 1.388D/2019, nr. 1.389D/2019, nr. 1.419D/2019, nr. 1.424D/2019, nr. 1.425D/2019, nr. 1.426D/2019 și nr. 1.517D/2019 la Dosarul nr. 1.278D/2019, care este primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

Prin Încheierile din 23 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 832/97/2018, nr. 230/97/2018, nr. 600/97/2018 și nr. 533/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , astfel cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Janos Csukor, Dumitru Tereche, Gheorghe Ioan Oros și Vasile David Dina în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.

8.

Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 300/97/2018, Încheierile din 25 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 392/97/2018, nr. 188/97/2018, nr. 276/97/2018, nr. 723/97/2018, nr. 1.138/97/2018, și Încheierea din 9 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.961/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 169^1 alin. (3)

și ale

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Petru Hegyi, Gheorghe Cheche, Ion Tiberiu Vorak, Ioan Sachelaru, Toader Moldovan, Costel Pădurariu și Ion Stănilescu în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.

9.

Prin Încheierile din 25 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 405/97/2018, nr. 517/97/2018, nr. 319/97/2018 și nr. 408/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „ art. 169^1 1“ din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice și ale

art. 169^2

din aceeași lege. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Ovidiu Atila Szilagyi, Costache Topa, Ioan Manoilă și Alexandru Debreczeni în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.

10.

Prin Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 602/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , astfel cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Vasile Vrânceanu într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.

11.

Prin Încheierile din 8 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.660/97/2018, nr. 1.133/97/2018, nr. 1.360/97/2018 și nr. 721/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale

art. 169^2

din aceeași lege. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Mariana Cornelia Ionescu, Ion Takacs, Arpad Dosa și Florea Dărac în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.

12.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, asemănătoare sau, după caz, identică în dosarele conexate, autorii acesteia arată că textele de lege criticate nu sunt clare, precise și predictibile, ceea ce dă posibilitatea unor interpretări opuse în ceea ce privește determinarea punctajului mediu anual cu prilejul recalculării pensiei. Astfel, din conținutul acestora nu reiese dacă se are în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, așa cum s-a stabilit prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sau stagiul de cotizare stabilit la data pensionării, așa cum rezultă din

Decizia nr. 11 din 25 mai 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, și din

art. 116 din Legea nr. 263/2010 .

13.

Pentru lipsa de claritate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

contravin prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5) . Dovada neclarității textului de lege este dată de soluțiile diferite pronunțate de diferitele instanțe cu privire la înțelesul acestei sintagme.

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu „multiple concluzii logice și legice“, nu rezolvă problema de drept referitoare la stabilirea stagiilor de cotizare care vor fi avute în vedere cu prilejul recalculării pensiilor.

14.

Se susține, totodată, că dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

contravin și prevederilor

art. 16 alin. (1) din Constituție , întrucât, pentru aceeași categorie de persoane, dispozițiile s-au aplicat diferit în ceea ce privește stabilirea stagiului complet de cotizare cu prilejul recalculării pensiei.

15.

Totodată, lipsa de claritate a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

duce la încălcarea principiului securității juridice, astfel că sunt înfrânte prevederile constituționale ale

art. 21 alin. (1).

16.

De asemenea, este încălcat

art. 44 din Constituție , întrucât stagiul de cotizare stabilit la data pensionării reprezintă un element substanțial al punctajului mediu anual, care intră în calculul acestuia. Prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii excepției consideră că au dobândit un drept de proprietate constând întro anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul reprezentat de stagiul complet de cotizare stabilit la data pensionării echivalează cu încălcarea dreptului la garanția pensiei și constituie o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și lipsită de despăgubire.

17.

Se susține că este încălcat și

art. 47 alin.(2) din Constituție , sens în care se invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , în sensul că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile plătite de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. Deși sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale, ele îndreptățesc persoana care a realizat venituri și care a plătit contribuția sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieții.

18.

Totodată, autorii excepției arată că este încălcat

art. 108 alin.(2) din Constituție , deoarece conținutul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 .

19.

Dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

contravin și

art. 129

și

art. 148 alin. (2) din Constituție , deoarece persoanele interesate nu pot exercita o cale de atac și nu au dreptul la un recurs efectiv, așa cum este consacrat acesta de

art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

20.

Cât privește dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , se susține că

acestea nu conferă predictibilitate, precizie și claritate, deoarece sunt date în aplicarea

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

și nu conțin nicio majorare de punctaje, ci doar conduc la un paralelism legislativ, contrar

art. 16 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În același timp, textul de lege criticat limitează acordarea creșterilor prevăzute de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

numai pensionarilor care au beneficiat de recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege. Astfel, se arată că

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

aduce „limitări întâmplătoare beneficiarilor de creșterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge

art. 169^1,

și s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017)“.

21.

Se mai consideră că

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

„nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința destinatarilor cărora li s-a aplicat

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

sau în privința categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe

art. 169^1“.

De asemenea, textul de lege criticat „nu face referiri la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 “. Dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu sunt clare nici în ceea ce privește stagiul complet de cotizare la care se referă, respectiv dacă este cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării pensiei. De asemenea, nu se poate deduce la ce anume se poate raporta

art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , de vreme ce alin. (1) al aceluiași articol de lege este neclar. Dispozițiile

art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

nu sunt clare în ceea ce privește situația pensiilor ce vor fi supuse recalculării și nici în privința a ceea ce se întâmplă în cazul pensionarilor cărora nu li s-a aplicat deloc creșterea prevăzută de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

ori cărora li s-a respins cererea de recalculare în temeiul aceluiași articol de lege.

22.

Lipsa de predictibilitate, concizie și claritate a textelor de lege criticate încalcă și

art. 21 alin. (1) din Constituție , întrucât blochează accesul la justiție. De asemenea, este încălcat și

art. 129 din Constituție , deoarece se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și care nu pot fi supuse căilor de atac, iar

Codul de procedură civilă

sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii. Dispozițiile

art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

încalcă principiul securității juridice și

art. 78 din Constituție , întrucât mențin două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența

art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .

23.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a răspuns în mod explicit tuturor problematicilor ridicate prin criticile de neconstituționalitate formulate în aceste cauze.

24.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

25.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

26.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

27.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, respectiv aceleași prevederi în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale

art. 169^2

din aceeași lege.

28.

Curtea observă că dispozițiile

art. 169^1

au fost introduse prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Chiar dacă în unele încheieri este reținut ca obiect al sesizării întregul

articol 169^1 al Legii nr. 263/2010 , se constată că criticile formulate se referă la

alin. (3)

al acestui articol, potrivit căruia „În cazul persoanelor prevăzute la

alin. (2),

la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor

alin. (1),

la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, iar, în cadrul lui, la teza finală, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Potrivit deciziei menționate, această sintagmă se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 . Ca urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate în această privință prevederile

art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

29.

Dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

au fost introduse prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, și au următorul conținut:

(1)

Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile

art. 169^1

beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.

(2)

În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.

(3)

Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.

(4)

Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.

30.

În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă următoarele prevederi din

Constituție: cele ale art. 1 alin. (5) , sub aspectul principiului securității juridice și al cerințelor de calitate a legii, ale

art. 15 alin. (2)

privind neretroactivitatea legii, ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi, ale

art. 21 alin. (1)

și

(3)

privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale

art. 41 alin. (2)

referitor la dreptul salariaților la măsuri de protecție socială, ale

art. 44

privind dreptul de proprietate privată, ale

art. 47

- Nivelul de trai, ale

art. 78

- Intrarea în vigoare a legii, ale

art. 108 alin. (2)

potrivit căruia hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor, ale

art. 129

- Folosirea căilor de atac și ale

art. 148 alin. (2)

privind prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene cu caracter obligatoriu față de legile interne. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 13

și

14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv și, respectiv, la interzicerea discriminării, precum și ale

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenție , referitor la protecția proprietății.

31.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, criticate în raport cu aceleași prevederi constituționale, cu motive similare, în alte cauze decât cele în care a fost ridicată prezenta excepție. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 92 din 16 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 24 mai 2021, și

Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, prin care Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, cu referire și la alte decizii pronunțate asupra unor excepții de neconstituționalitate similare.

32.

Astfel, examinând dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 , cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în raport cu criticile vizând pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a legii, Curtea a reținut că, prin

Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, paragrafele 18 și 19,

a analizat critici similare aduse prevederilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , constatând, în esență, că

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de instanța supremă, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională.

33.

Faptul că autorii excepțiilor de neconstituționalitate solicită interpretarea sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ ca referindu-se la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 , nu poate fi privit ca un argument care să atragă sancționarea ca neconstituțională a

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

din perspectiva prevederilor

art. 1 alin. (5) din Constituție .

34.

În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile

art. 16 din Constituție , Curtea a constatat că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferite de către instanțele de judecată a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Or, Curtea a amintit că

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile acestora apar ca fiind lipsite de fundament. Pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

35.

Curtea a reținut, de asemenea, că nu sunt încălcate prevederile

art. 44

și

art. 47 din Constituție , care consacră dreptul de proprietate și, respectiv, dreptul la pensie. Argumentele formulate de unii dintre autorii excepției se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit

art. 47 alin. (2) din Constituție , se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).

36.

Referitor la garantarea, prin același text constituțional invocat, a cuantumului pensiei stabilit potrivit principiului contributivității, Curtea a amintit jurisprudența sa în care a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.) Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.[...] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie.“ (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Or, potrivit dispozițiilor

art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , „în situația în care, în urma aplicării prevederilor

alin. (1)-(3),

rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.

37.

Cât privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

contravin prevederilor

art. 108 alin. (2) din Constituție , întrucât conținutul acestor dispoziții de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că „verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al

Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“ (a se vedea

Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64).

38.

Cât privește critica de neconstituționalitate adusă

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

în raport cu

art. 129

și

art. 148 alin. (2) din Constituție , precum și în raport cu

art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că autorii excepției invocă încălcarea dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Or, având în vedere obiectul de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, Curtea a apreciat că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.

39.

Analizând în continuare excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , Curtea constată că criticile formulate se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a

art. 169^1

din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul

art. 169^1

din același act normativ.

40.

Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut în jurisprudența precitată că, potrivit dispozițiilor

art. 169^2 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 263/2010 , recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu,

în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de

art. 169^1

din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

ar constitui un paralelism legislativ. Mai mult, Curtea a constatat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile

art. 169^1

din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010 .

41.

Examinând în continuare critica potrivit căreia dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu reglementează situația persoanelor care se încadrează în ipoteza

art. 169^1 alin. (1)

din același act normativ - respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea a reținut că recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispozițiile

art. 134 alin. (14) din Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor

art. 169^1

din lege se efectuează din oficiu“.

42.

Justificarea faptului că dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul

art. 169^1

din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit prevederilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul

art. 169^1

se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor

art. 169^2

din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , care trebuie interpretat în continuare ca aplicânduse tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit

art. 169^1

din aceeași lege.

43.

Întrucât nu au intervenit elemente de noutate, cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența citată își mențin valabilitatea, fiind aplicabile deopotrivă și în prezenta cauză.

44.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Janos Csukor, Dumitru Tereche, Gheorghe Ioan Oros, Vasile David Dina, Petru Hegyi, Gheorghe Cheche, Ion Tiberiu Vorak, Ioan Sachelaru, Toader Moldovan, Costel Pădurariu, Ovidiu Atila Szilagyi, Costache Topa, Ioan Manoilă, Alexandru Debreczeni, Vasile Vrânceanu, Mariana Cornelia Ionescu, Ion Takacs, Arpad Dosa, Florea Dărac și Ion Stănilescu în dosarele nr. 832/97/2018, nr. 230/97/2018, nr. 600/97/2018, nr. 533/97/2018, nr. 300/97/2018, nr. 392/97/2018, nr. 188/97/2018, nr. 276/97/2018, nr. 723/97/2018, nr. 1.138/97/2018, nr. 405/97/2018, nr. 517/97/2018, nr. 319/97/2018, nr. 408/97/2018, nr. 602/97/2018, nr. 1.660/97/2018, nr. 1.133/97/2018, nr. 1.360/97/2018, nr. 721/97/2018 și nr. 1.961/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale

art. 169^2

din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.