Decizia nr. 427/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege , precum și a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Interpretează 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Are ca temei 2
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Cristian Deliorga
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) ș i ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Valentin Kis în Dosarul nr. 271/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 917D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 918D/2019-nr. 926D/2019, nr. 928D/2019-nr. 933D/2019, nr. 1.087D/2019, nr. 1.115D/2019-nr. 1.125D/2019, nr. 1.127D/2019, nr. 1.129D/2019, nr. 1.130D/2019, nr. 1.673D/2019, nr. 1.809D/2019, nr. 1.829D/2019, nr. 1.875D/2019-nr. 1.882D/2019, nr. 1.905D/2019-nr. 1.910D/2019, nr. 1.933D/2019-nr. 1.937D/2019, nr. 2.059D/2019- nr. 2.061D/2019, nr. 2.149D/2019, nr. 2.150D/2019, nr. 2.159D/2019, nr. 2.209D/2019, nr. 2.673D/2019, nr. 2.730D/2019, nr. 2.749D/2019, nr. 2.772D/2019, nr. 2.775D/2019-nr. 2.777D/2019, nr. 216D/2020, nr. 238D/2020, nr. 252D/2020, nr. 276D/2020, nr. 350D/2020, nr. 364D/2020 și nr. 611D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) ș i ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , excepție ridicată de Roman Stan, de Nicolae Preda, de Bogye Carol, de Viorel Vasian, de Vasile Sereș, de Vasile Mocanu, de Marius Vîlcan, de Vasile Bîrchi și de Mihai Asanache în dosarele nr. 315/97/2018, nr. 346/97/2018, nr. 407/97/2018, nr. 519/97/2018, nr. 891/97/2018, nr. 898/97/2018, nr. 189/97/2018, nr. 3.496/97/2018 și nr. 2.931/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, ale
art. 169^1 alin. (3),
respectiv ale
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Mihai Aramă, de Ioan Munteanu, de Dumitru Dominte, de Ioan CauniSuci, de Gheorghe Nastor, de Marinică Cozac, de Viorel Mateș, de Constantin Grigoriu, de Dumitru Codrea, de Constantin Iovan, de Ioan Visalom Ciuclan, de Cornel-Viorel Cîmpean, de Gabriel Mircea Iosin și de Nuțu Coșa în dosarele nr. 293/97/2018, nr. 660/97/2018, nr. 4.482/97/2017, nr. 414/97/2018, nr. 493/97/2018, nr. 1.495/97/2018, nr. 1.421/97/2018, nr. 330/97/2018, nr. 738/97/2018, nr. 833/97/2018, nr. 1.119/97/2018, nr. 1.121/97/2018, nr. 993/97/2018 și nr. 1.123/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, ale
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , excepție ridicată de Nicolae Sîrb, de Ionică Bumbescu, de Ioan Stîngă și de Mihai Băican în dosarele nr. 1.174/97/2018, nr. 1.494/97/2018, nr. 1.723/97/2018 și nr. 3.221/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, ale
art. 169^1 alin. (1),
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , excepție ridicată de Gheorghe Dan Voican, de Nicolae Mihălescu, de Ion Savulescu, de Tiberiu Brașovan, de Nicolae Matei, de Gheorghe Spanache, de Cornel Ile, de Gheorghe Costin, de Dumitru Tivdă, de Ionel Neag, de Lucian Marius Tarnovschi, de Iosif Zoia, de Denes Balazs, de Adrian Muntean, de Mihai Buciuman, de Constantin Didirea și de Liviu Lăcătuș în dosarele nr. 889/97/2018, nr. 894/97/2018, nr. 1.190/97/2018, nr. 1.798/97/2018, nr. 3.014/97/2018, nr. 1.959/97/2018, nr. 479/107/2018, nr. 3.981/97/2017, nr. 1.531/97/2018, nr. 4.092/97/2017, nr. 350/97/2018, nr. 4.399/97/2017, nr. 901/97/2018, nr. 1.140/97/2018, nr. 1.530/97/2018, nr. 3.015/97/2018 și nr. 1.588/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, ale
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , precum și ale
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Gheorghe Berciu, de Dumitru Fodor, de Petre Belbe și de Eugen Olaret, în dosarele nr. 798/97/2018, nr. 2.678/97/2018, nr. 2.936/97/2018 și nr. 2.585/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, ale
art. 169^1,
respectiv art. 169^1 introdus prin
din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Octavian Viorel Berințian, de Gheorghe Costina, de Tamași Atila, de Pavel Boantă, de Ghiorghie Tătaru, de Nicolae Brădean și de Grigore Pop, în dosarele nr. 2.786/97/2018, nr. 2.767/97/2018, nr. 2.462/97/2018, nr. 2.463/97/2018, nr. 2.334/97/2018, nr. 3.492/97/2018 și nr. 2.556/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, ale
art. 169^1 alin. (3) teza finală , respectiv
art. 169^1 alin. (3),
introdus prin
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , introdus prin
Legea nr. 221/2018 , excepție ridicată de Georgeta Botică, de Viorel Șotângă, de Gheorghe Bereș și de Ghenți Zolti, precum și de Nicolae Turcilă, în dosarele nr. 3.593/97/2018, nr. 2.915/97/2018, nr. 2.991/97/2018, nr. 2.551/97/2018 și nr. 3.152/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, ale
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , excepție ridicată de Vasile Gigel Petric, precum și de Anton Ilieș în dosarele nr. 1.300/100/2018 și nr. 1.298/100/2018 ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, ale
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , excepție ridicată de Octavian-Nicușor Lăcătuș, în dosarul nr. 2.631/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, ale
art. 169^1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 , astfel cum a fost completată și modificată prin
ridicată de Gheorghe Cotoarbă în Dosarul nr. 1.523/101/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, ale
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale
art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , astfel cum a fost completată prin
Legea nr. 221/2018 , pe de o parte, și, pe de altă parte, a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , așa cum a fost introdus prin
articolul unic din Legea nr. 192/2015 , cu privire la sintagma „determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ și ale
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , așa cum a fost introdus prin
articolul unic din Legea nr. 192/2015 , excepție ridicată de Moise Nan, de Vasile Drăghiciu și de Anicuța Popa în dosarele nr. 3.339/62/2018, nr. 2.734/62/2019 și nr. 3.416/62/2019 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă, ale
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
și ale
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , astfel cum a fost modificat prin
articolul unic din Legea nr. 192/2015 , excepție ridicată de Nicolae Haldan, de Gheorghe Partoc, de Marin Sfântu și de Vasilica Ranzis în dosarele nr. 6.444/62/2017, nr. 428/62/2019, nr. 426/62/2019 și nr. 3.779/62/2018 ale Curții de Apel Brașov - Secția civilă, ale
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , introduse prin
și
Legea nr. 221/2018 , excepție ridicată de Petru Hanganu în Dosarul nr. 5.152/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, și ale
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , cu privire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, astfel cum a fost interpretată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ridicată de Emil Clopotaru în Dosarul nr. 2.028/121/2019 al Tribunalului Galați - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în ceea ce privește autorii excepției de neconstituționalitate din dosarele Curții Constituționale nr. 1.876D/2019, nr. 1.935D/2019 și nr. 2.772D/2019, dovezile de îndeplinire a procedurii de citare a acestora au fost restituite cu mențiunea „destinatar decedat“.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere obiectul similar al excepțiilor de neconstituționalitate, este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 918D/2019-nr. 926D/2019, nr. 928D/2019-nr. 933D/2019, nr. 1.087D/2019, nr. 1.115D/2019- nr. 1.125D/2019, nr. 1.127D/2019, nr. 1.129D/2019, nr. 1.130D/2019, nr. 1.673D/2019, nr. 1.809D/2019, nr. 1.829D/2019, nr. 1.875D/2019- nr. 1.882D/2019, nr. 1.905D/2019-nr. 1.910D/2019, nr. 1.933D/2019- nr. 1.937D/2019, nr. 2.059D/2019-nr. 2.061D/2019, nr. 2.149D/2019, nr. 2.150D/2019, nr. 2.159D/2019, nr. 2.209D/2019, nr. 2.673D/2019, nr. 2.730D/2019, nr. 2.749D/2019, nr. 2.772D/2019, nr. 2.775D/2019- nr. 2.777D/2019, nr. 216D/2020, nr. 238D/2020, nr. 252D/2020, nr. 276D/2020, nr. 350D/2020, nr. 364D/2020 și nr. 611D/2020 la Dosarul nr. 917D/2019, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât Curtea Constituțională s-a pronunțat prin numeroase decizii, în acest sens, spre exemplu, prin
Decizia nr. 596 din 30 septembrie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
7.
Prin încheierile din 28 martie 2019, 13 iunie 2019, 18 iunie 2019 și 6 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 271/97/2018, nr. 315/97/2018, nr. 346/97/2018, nr. 407/97/2018, nr. 519/97/2018, nr. 891/97/2018, nr. 898/97/2018, nr. 189/97/2018, nr. 3.496/97/2018 și nr. 2.931/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) ș i ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Valentin Kis, de Roman Stan, de Nicolae Preda, de Bogye Carol, de Viorel Vasian, de Vasile Sereș, de Vasile Mocanu, de Marius Vîlcan, de Vasile Bîrchi și de Mihai Asanache cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.
8.
Prin încheierile din 28 martie 2019, 11 iunie 2019, 13 iunie 2019, 27 iunie 2019 și 23 ianuarie 2020, pronunțate în dosarele nr. 293/97/2018, nr. 660/97/2018 nr. 4.482/97/2017, nr. 414/97/2018, nr. 493/97/2018, nr. 1.495/97/2018, nr. 1.421/97/2018, nr. 330/97/2018, nr. 738/97/2018, nr. 833/97/2018, nr. 1.119/97/2018, nr. 1.121/97/2018, nr. 993/97/2018 și nr. 1.123/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3),
respectiv ale
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Mihai Aramă, de Ioan Munteanu, de Dumitru Dominte, de Ioan Cauni-Suci, de Gheorghe Nastor, de Marinică Cozac, de Viorel Mateș, de Constantin Grigoriu, de Dumitru Codrea, de Constantin Iovan, de Ioan Visalom Ciuclan, de Cornel-Viorel Cîmpean, de Gabriel Mircea Iosin și de Nuțu Coșa cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.
9.
Prin încheierile din 3 aprilie 2019 și 2 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.174/97/2018, nr. 1.494/97/2018, nr. 1.723/97/2018 și nr. 3.221/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . Excepția a fost ridicată de Nicolae Sîrb, de Ionică Bumbescu, de Ioan Stîngă și de Mihai Băican, cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.
10.
Prin încheierile din 2 aprilie 2019, 30 mai 2019, 13 iunie 2019, 11 iunie 2019, 5 iunie 2019, 6 iunie 2019 și 26 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 889/97/2018, nr. 894/97/2018,
nr. 1.190/97/2018, nr. 1.798/97/2018, nr. 3.014/97/2018, nr. 1.959/97/2018, nr. 479/107/2018, nr. 3.981/97/2017, nr. 1.531/97/2018, nr. 4.092/97/2017, nr. 350/97/2018, nr. 4.399/97/2017, nr. 901/97/2018, nr. 1.140/97/2018, nr. 1.530/97/2018, nr. 3.015/97/2018 și nr. 1.588/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (1),
ale
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 . Excepția a fost ridicată de Gheorghe Dan Voican, de Nicolae Mihălescu, de Ion Savulescu, de Tiberiu Brașovan, de Nicolae Matei, de Gheorghe Spanache, de Cornel Ile, de Gheorghe Costin, de Dumitru Tivdă, de Ionel Neag, de Lucian Marius Tarnovschi, de Iosif Zoia, de Denes Balazs, de Adrian Muntean, de Mihai Buciuman, de Constantin Didirea și de Liviu Lăcătuș cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.
11.
Prin încheierile din 10 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 798/97/2018, nr. 2.678/97/2018, nr. 2.936/97/2018 și nr. 2.585/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , precum și ale
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă . Excepția a fost ridicată de Gheorghe Berciu, de Dumitru Fodor, de Petre Belbe și de Eugen Olaret, cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.
12.
Prin încheierile din 19 februarie 2019, 15 aprilie 2019, 17 aprilie 2019 și 18 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.786/97/2018, nr. 2.767/97/2018, nr. 2.462/97/2018, nr. 2.463/97/2018, nr. 2.334/97/2018, nr. 3.492/97/2018 și nr. 2.556/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1,
respectiv
art. 169^1
introdus prin
Legea nr. 192/2015 , din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Octavian Viorel Berințian, de Gheorghe Costina, de Tamași Atila, de Pavel Boantă, de Ghiorghie Tătaru, de Nicolae Brădean și de Grigore Pop, în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.
13.
Prin încheierile din 26 februarie 2019, 17 aprilie 2019 și 21 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.593/97/2018, nr. 2.915/97/2018, nr. 2.991/97/2018, nr. 2.551/97/2018 și nr. 3.152/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală , respectiv
art. 169^1 alin. (3)
introdus prin
Legea nr. 192/2015 , și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , introdus prin
Legea nr. 221/2018 . Excepția a fost ridicată de Georgeta Botică, de Viorel Șotângă, de Gheorghe Bereș și de Ghenți Zolti, precum și de Nicolae Turcilă în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.
14.
Prin încheierile din 26 martie 2019 și 17 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.300/100/2018 și nr. 1.298/100/2018, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Excepția a fost ridicată de Vasile Gigel Petric, precum și de Anton Ilieș, cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind decizia de pensionare.
15.
Prin Încheierea din 31 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.631/95/2018, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 . Excepția a fost ridicată de Octavian-Nicușor Lăcătuș într-o cauză având ca obiect contestația deciziei de pensionare.
16.
Prin Încheierea din 16 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.523/101/2018, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 , astfel cum a fost completată și modificată prin
Legea nr. 192/2015 . Excepția a fost ridicată de Gheorghe Cotoarbă într-o cauză având ca obiect contestația deciziei de pensionare.
17.
Prin încheierile din 11 aprilie 2019, 5 decembrie 2019 și 4 martie 2020, pronunțate în dosarele nr. 3.339/62/2018, nr. 2.734/62/2019 și nr. 3.416/62/2019, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, pe de o parte, a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale
art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , astfel cum a fost completată prin
Legea nr. 221/2018 , și, pe de altă parte, a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , așa cum a fost introdus prin
articolul unic din Legea nr. 192/2015 , cu privire la sintagma „determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ și ale
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , așa cum a fost introdus prin
articolul unic din Legea nr. 192/2015 . Excepția a fost ridicată de Moise Nan, de Vasile Drăghiciu și de Anicuța Popa în cauze având ca obiect contestația deciziilor de pensionare și contestație la executare.
18.
Prin încheierile din 15 aprilie 2019 și 27 ianuarie 2020, Decizia civilă nr. 65/Ap din 11 februarie 2020 și Încheierea din 17 februarie 2020, pronunțate în dosarele nr. 6.444/62/2017, nr. 428/62/2019, nr. 426/62/2019 și nr. 3.779/62/2018, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
și ale
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , astfel cum a fost modificat prin
articolul unic din Legea nr. 192/2015 . Excepția a fost ridicată de Nicolae Haldan și de Gheorghe Partoc, de Marin Sfântu și de Vasilica Ranzis, cu prilejul soluționării apelurilor formulate în cauze având ca obiect contestația la executare.
19.
Prin Încheierea din 28 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.152/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală
și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , introduse prin
și
Legea nr. 221/2018 . Excepția a fost ridicată de Petru Hanganu într-o cauză având ca obiect contestația deciziei de pensionare.
20.
Prin Sentința civilă nr. 9 din 15 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.028/121/2019, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 , cu privire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, astfel cum a fost interpretată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Emil Clopotaru, într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.
21.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
sunt lipsite de claritate și previzibilitate în ceea ce privește cuantumul stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediu anual.
22.
Se consideră că aplicarea dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , astfel cum au fost interpretate prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, determină o situație discriminatorie între pensionarii din aceeași categorie, respectiv persoanelor care au lucrat în aceleași condiții, pentru aceeași perioadă de timp, li se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete de cotizare diferite, situație care contravine dispozițiilor
art. 16 din Constituție , iar prin aplicarea unei legi ce stabilește alte condiții în vederea stabilirii sau recunoașterii drepturilor la pensie care au fost dobândite anterior acestei legi se încalcă și principiul constituțional al
art. 15
privind aplicarea legii civile pentru viitor. Aplicarea
la recalcularea drepturilor de pensie, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare prevăzut în
anexa nr. 5 a Legii nr. 263/2010,
care era în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, stagiu ce nu a fost în vigoare la data dobândirii dreptului la pensie, ci a fost instituit după nașterea acestui drept, nu face decât să ultraactiveze legea civilă. Mai mult,
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018
încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât instanța supremă a adăugat la lege, atunci când a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj.
23.
Se apreciază că este încălcat principiul egalității în drepturi în raport cu pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, întrucât, în privința acestora din urmă, valorificarea creșterii punctajelor anuale reglementată de noua lege s-a realizat în condițiile stagiului complet de cotizare existent la data stabilirii dreptului la pensie, și nu la data intrării în vigoare a noii legi care, prin ipoteză, stabilește creșterea acestor punctaje. Totodată, se arată că drepturile de pensie de care beneficiază persoanele pensionate după data de 1 ianuarie 2011 sunt superioare celor ale persoanelor care sau pensionat anterior acestei date și cărora li se recalculează pensiile prin creșterea atât a punctajului anual, cât și a stagiului de cotizare folosit. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea în drepturi.
24.
Se mai arată că este încălcat dreptul de acces liber la justiție, întrucât legea nu este clară și previzibilă; astfel, persoanele vizate prin dispozițiile criticate nu beneficiază de securitate juridică. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul securității juridice.
25.
Se susține că textul criticat este contrar prevederilor constituționale privind protecția socială a muncii pentru că afectează în sens negativ dreptul la pensie obținut în baza unei legi anterioare, eliminând beneficiile reglementate de aceasta. Or, aceste beneficii sunt expresia prevederilor constituționale antereferite și țin cont de condițiile în care au lucrat pensionarii din industria minieră.
26.
Se apreciază că este încălcat și dreptul de proprietate privată, întrucât pensia este un bun și un drept câștigat, astfel că extinderea duratei stagiului complet de cotizare, ce are ca efect diminuarea cuantumului pensiei, nu poate fi acceptată. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de proprietate privată cu referire la cuantumul pensiilor.
27.
Se invocă încălcarea prevederilor constituționale privind dreptul la pensie, sens în care sunt menționate considerente care au stat la baza
Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010 .
28.
În condițiile date, se evidențiază faptul că sunt încălcate și prevederile
art. 53 din Constituție , din moment ce, fără a se afla în una dintre ipotezele textului constituțional care permit restrângerea exercițiului unui drept, legiuitorul a reglementat creșterea stagiului de cotizare folosit la calculul pensiei, ceea ce a determinat diminuarea cuantumului acesteia.
29.
Se mai arată că
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
a fost modificat prin
Hotărârea Guvernului nr. 291/2017
pentru completarea
art. 134 din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , ceea ce este contrar
art. 108 alin. (2) din Constituție , și că persoana vizată de recalcularea drepturilor sale de pensie nu poate formula o cale de atac, ceea ce duce la încălcarea prevederilor constituționale ale
art. 129
și
148
coroborate cu
art. 13 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se consideră că
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011
are natura juridică a unui act normativ adoptat în executarea
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât trebuia aplicată numai în limitele actului normativ cu forță juridică superioară.
30.
Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , se apreciază că acestea încalcă textele constituționale antereferite și că, în realitate, nu aduc nicio majorare a punctajului mediu anual, ci un paralelism legislativ, contrar
art. 16 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai mult, se arată că acest text este contradictoriu și încalcă dreptul de proprietate privată din perspectiva faptului că recalcularea punctajului mediu anual se realizează prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei. Se mai arată că este nesocotit principiul neretroactivității legii prin aceea că textul criticat dispune noi termene de aplicare a
art. 169^1,
fără a abroga data dispusă de aceasta. Se încalcă, astfel, și
art. 15 alin. (2)
și
art. 78 din Constituție .
31.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , invocată în dosarele nr. 2.772D/2019, nr. 2.775D/2019-nr. 2.777D/2019, autorii susțin că acestea sunt contrare
art. 1 alin. (3)
și (5),
art. 21,
art. 124
și
art. 126 alin. (1), (2) și (3) din Constituție . În acest sens se arată, în esență, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii și nu ambiguitatea ei,
respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc obligativitatea interpretărilor date chestiunilor de drept de către instanța supremă, ceea ce echivalează cu imixtiuni în judecarea proceselor de către celelalte instanțe de judecată în materii care nu intră în competența sa. Autorii critică modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat dispozițiile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , invocând argumente similare celor arătate pentru a susține neconstituționalitatea acestui articol de lege.
32.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât vizează aspecte de interpretare și aplicare a legii, ce intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești.
33.
Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile criticate nu contravin normelor constituționale invocate. În dosarele nr. 1.117D/2019, nr. 1.118D/2019, nr. 1.119D/2019, nr. 1.120D/2019, instanța consideră că dispozițiile
art. 1691 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
sunt neconstituționale, în măsura în care stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplica pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a
(1 ianuarie 2016), respectiv sub imperiul
privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială și al
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, acte normative care au prevăzut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor de pensionare pentru categorii de pensionari aflați în situații speciale.
34.
Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că pentru persoanele care au desfășurat activitate în grupe superioare de muncă, legislația pensiilor publice a prevăzut, în timp, fie posibilitatea de valorificare a acestor perioade prin majorarea punctajului corespunzător cu 50%, respectiv 25%, fie posibilitatea împărțirii punctajului total realizat la un stagiu de cotizare redus de 20 de ani, respectiv 25 de ani, fiind reglementat în mod expres, atât prin prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008
pentru completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, când au fost introduse pentru prima dată aceste majorări de punctaje, cât și ulterior, prin prevederile
art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 , respectiv ale
art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , că aceste două categorii de beneficii nu se pot acorda cumulat.
35.
Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece în vederea obținerii dreptului la pensie sunt aplicabile condițiile prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, însă este de competența exclusivă a legiuitorului modalitatea de reglementare a condițiilor și criteriilor de acordare a dreptului de pensie.
36.
Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, contrar
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.
37.
Tribunalul Brașov - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate și interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu sunt contrare dispozițiilor constituționale ce reglementează principiul separației și echilibrului puterilor în stat, egalitatea în drepturi, restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și înfăptuirea justiției în numele legii. De asemenea, persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 nu sunt discriminate față de cele pensionate ulterior acestei date, din punctul de vedere al legii aplicabile stagiului complet de cotizare care va fi luat în considerare la recalcularea, respectiv la stabilirea pensiilor.
38.
Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin
Legea nr. 192/2015 , sunt de natură să creeze o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de pensionari care au lucrat în aceleași condiții și pentru aceeași perioadă de timp, însă la stabilirea punctajului anual se aplică stagii complete de cotizare diferite, în funcție de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj. De asemenea, în dosarele nr. 238D/2020 și nr. 252D/2020, instanța își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, întrucât textul criticat este constituțional în forma existentă la data invocării excepției.
39.
Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată nu este întemeiată.
40.
Tribunalul Galați - Secția I civilă apreciază că dispozițiile criticate și interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept acestor norme nu sunt contrare prevederilor constituționale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în fața legii, dreptul de proprietate privată și nivelul de trai.
41.
Potrivit prevederilor a rt. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
42.
Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 611D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu
art. 15 alin. (2)
și
art. 16 alin. (1) din Constituție
și inadmisibilă în raport cu
art. 21 din Legea fundamentală . Astfel, se arată că spre deosebire de forma inițială a
Legii nr. 263/2010 , care excludea de la beneficiul majorărilor de punctaj pensionarii care au beneficiat de recalcularea pensiei în baza unor legi speciale anterioare în domeniu, prin aplicarea stagiului complet de cotizare redus, de 20 de ani, noua reglementare acordă astfel de majorări și acestei categorii de pensionari, fără însă a mai acorda și beneficiul stagiului de cotizare redus. Reglementarea unui astfel de algoritm de calcul al pensiei, în cazul acestei categorii de pensionari, a avut în vedere situația aparte în care se regăsesc aceștia, ca urmare a evoluției legislative în domeniu, și a avut ca scop înlăturarea diferențelor scriptice, nu majorarea pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea în plată a cuantumului celui mai avantajos, potrivit
art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 . Cu privire la încălcarea
art. 21 din Legea fundamentală , se arată că autoarea excepției nu relevă niciun motiv de neconstituționalitate, or, instanța de control constituțional nu se poate substitui părții în motivarea criticii.
43.
Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.129D/2019, apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, deoarece situația diferită în care se află
cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.
44.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
45.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2, 3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992,
să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
46.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 și ale
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, pe de o parte, și, pe de altă parte, ale
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018, precum și ale
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă . Însă, având în vedere criticile formulate, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispozițiile
art. 169^2 din aceeași lege , precum și dispozițiile
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă . Textele criticate au următorul cuprins:
–
Articolul 169
^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 : „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“;
–
Articolul 169
^2 din Legea nr. 263/2010 :
Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.“;
–
Articolul 521
alin. (3) din Codul de procedură civilă : „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“
47.
Prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin
pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“.
48.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (3), (4) și (5)
referitor la statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării
Constituției , a supremației sale și a legilor,
art. 15 alin. (2)
privind neretroactivitatea legii civile,
art. 16
referitor la egalitatea în drepturi,
art. 20 alin. (2)
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,
art. 21
privind accesul liber la justiție,
art. 41 alin. (2)
privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii,
art. 44
referitor la dreptul de proprietate privată,
art. 47
privind nivelul de trai,
art. 53
referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,
art. 78
privind intrarea în vigoare a legii,
art. 108 alin. (1) și (2)
referitor la actele Guvernului,
art. 124
privind înfăptuirea justiției,
art. 126 alin. (1), (2) și (3)
privind instanțele judecătorești,
art. 129
privind folosirea căilor de atac,
art. 142 alin. (1)
potrivit căruia Curtea Constituțională este garantul supremației
Constituției ,
art. 147
referitor la deciziile Curții Constituționale și în
art. 148
privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor
art. 6,
13 și 14 referitoare la dreptul la un recurs efectiv și interzicerea discriminării din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale
art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol
adițional la aceeași convenție.
49.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin
Decizia nr. 596 din 30 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1144 din 27 noiembrie 2021,
Decizia nr. 577 din 16 septembrie 2021,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1115 din 23 noiembrie 2021,
Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021,
Decizia nr. 454 din 29 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 26 octombrie 2021,
Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 4 noiembrie 2021,
Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021,
Decizia nr. 211 din 25 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 9 iulie 2021,
Decizia nr. 182 din 16 martie 202 1, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021,
Decizia nr. 408 din 10 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1053 din 3 noiembrie 2021,
Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 594 din 14 iunie 2021, sau
Decizia nr. 160 din 4 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
50.
Astfel, prin
Decizia nr. 182 din 16 martie 202 1 și
Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021 , Curtea Constituțională a constatat, în esență, că
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
din perspectiva prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție .
51.
Cu privire la criticile formulate în raport cu dispozițiile
art. 1 alin. (4 ) și ale
art. 124 din Constituție , prin
Decizia nr. 408 din 10 iunie 2021 , paragraful 54, Curtea Constituțională a reținut că, prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin
art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală , de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu s-a putut reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să își aroge atribute specifice puterii legislative.
52.
Referitor la criticile formulate prin raportare la prevederile
art. 16 din Constituție , Curtea a constatat că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea în mod diferit de către instanțele de judecată a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Curtea a amintit că
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile autorilor excepției sunt neîntemeiate.
53.
Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de
art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție .
54.
Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor
art. 44
și
47 din Constituție,
Curtea a reținut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestui cuantum nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie. În consecință, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor
art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.
55.
Pentru toate aceste argumente, Curtea a reținut ca fiind neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la
art. 15 alin. (2)
și
art. 78 din Constituție , de vreme ce nu se poate reține că prin aplicarea
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.
56.
Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la
art. 129
și
art. 148 alin. (2) din Constituție , precum și la
art. 13 din Convenție,
invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea, prin aceeași decizie, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.
57.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , Curtea a reținut că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a
art. 169^1 din același act normativ , în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul
art. 169^1 din același act normativ .
58.
În privința primului aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit
art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 , recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de
art. 169^1 din aceeași leg e, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
ar constitui un paralelism legislativ. Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa
cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile
art. 169^1 din aceeași leg e, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, așa cum s-a reținut și anterior, dispozițiile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
59.
Analizând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres
art. 134 alin. (14) din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introduse prin articolul unic din
Hotărârea Guvernului nr. 291/2017
pentru completarea
art. 134 din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul
art. 169^1 din aceeași leg e nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor
art. 169^2 din aceeași lege , de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea
art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , care trebuie interpretat, în continuare, ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit
art. 169^1 din aceeași leg e.
60.
În privința criticilor de neconstituționalitate raportate la
art. 108 alin. (2) din Constituție , prin
Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021 , paragraful 36, Curtea a reținut că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 79).
61.
Referitor la critica formulată prin raportare la
art. 53 din Constituție , Curtea a observat că dispozițiile criticate nu operează o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la pensie al autorilor excepției de neconstituționalitate, astfel încât pretinsa încălcare a prevederilor constituționale amintite, neavând incidență în cauză, nu va fi analizată.
62.
Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , Curtea reține că, în jurisprudența sa, a analizat critici similare celor invocate în prezenta cauză, constatând constituționalitatea dispozițiilor de lege care reglementează competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În acest sens, Curtea a reținut că „analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii și riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanțe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile
art. 21 din Legea fundamentală , dar și din cele ale
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanțe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. Faptul că, potrivit textului de lege criticat în cauza de față, soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare și aplicare a legii la speță, cu toate celelalte elemente de fapt și de drept pe care judecătorul își va fonda raționamentul care va conduce la soluționarea litigiului“ ( Decizia nr. 541 din 26 septembrie 201 9, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020, paragrafele 15-17).
63.
Referitor la invocarea celorlalte dispoziții din Constituție și din Convenție, Curtea a constatat că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu sfera de incidență a prevederilor de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reținută relevanța acestora în soluționarea excepției de neconstituționalitate.
64.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
65.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Kis, de Roman Stan, de Nicolae Preda, de Bogye Carol, de Viorel Vasian, de Vasile Sereș, de Vasile Mocanu, de Marius Vîlcan, de Vasile Bîrchi și de Mihai Asanache, de Mihai Aramă, de Ioan Munteanu, de Dumitru Dominte, de Ioan Cauni-Suci, de Gheorghe Nastor, de Marinică Cozac, de Viorel Mateș, de Constantin Grigoriu, de Dumitru Codrea, de Constantin Iovan, de Ioan Visalom Ciuclan, de Cornel-Viorel Cîmpean, de Gabriel Mircea Iosin și de Nuțu Coșa, de Nicolae Sîrb, de Ionică Bumbescu, de Ioan Stîngă și de Mihai Băican, de Gheorghe Dan Voican, de Nicolae Mihălescu, de Ion Savulescu, de Tiberiu Brașovan, de Nicolae Matei, de Gheorghe Spanache, de Cornel Ile, de Gheorghe Costin, de Dumitru Tivdă, de Ionel Neag, de Lucian Marius Tarnovschi, de Iosif Zoia, de Denes Balazs, de Adrian Muntean, de Mihai Buciuman, de Constantin Didirea și de Liviu Lăcătuș, de Gheorghe Berciu, de Dumitru Fodor, de Petre Belbe și de Eugen Olaret, în dosarele nr. 271/97/2018, nr. 315/97/2018, nr. 346/97/2018, nr. 407/97/2018, nr. 519/97/2018, nr. 891/97/2018, nr. 898/97/2018, nr. 189/97/2018, nr. 3.496/97/2018, nr. 2.931/97/2018, nr. 293/97/2018, nr. 660/97/2018 nr. 4.482/97/2017, nr. 414/97/2018, nr. 493/97/2018, nr. 1.495/97/2018, nr. 1.421/97/2018, nr. 330/97/2018, nr. 738/97/2018, nr. 833/97/2018, nr. 1.119/97/2018, nr. 1.121/97/2018, nr. 993/97/2018, nr. 1.123/97/2018, nr. 1.174/97/2018, nr. 1.494/97/2018, nr. 1.723/97/2018, nr. 3.221/97/2018, nr. 889/97/2018, nr. 894/97/2018, nr. 1.190/97/2018, nr. 1.798/97/2018, nr. 3.014/97/2018, nr. 1.959/97/2018, nr. 479/107/2018, nr. 3.981/97/2017, nr. 1.531/97/2018, nr. 4.092/97/2017, nr. 350/97/2018, nr. 4.399/97/2017, nr. 901/97/2018, nr. 1.140/97/2018, nr. 1.530/97/2018, nr. 3.015/97/2018, nr. 1.588/97/2018, nr. 798/97/2018, nr. 2.678/97/2018, nr. 2.936/97/2018 și nr. 2.585/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Octavian Viorel Berințian, de Gheorghe Costina, de Tamași Atila, de Pavel Boantă, de Ghiorghie Tătaru, de Nicolae Brădean și de Grigore Pop, de Georgeta Botică, de Viorel Șotângă, de Gheorghe Bereș, de Ghenți Zolti și de Nicolae Turcilă în dosarele nr. 2.786/97/2018, nr. 2.767/97/2018, nr. 2.462/97/2018, nr. 2.463/97/2018, nr. 2.334/97/2018, nr. 3.492/97/2018, nr. 2.556/97/2018, nr. 3.593/97/2018, nr. 2.915/97/2018, nr. 2.991/97/2018, nr. 2.551/97/2018 și nr. 3.152/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, de Vasile Gigel Petric și de Anton Ilieș în dosarele nr. 1.300/100/2018 și nr. 1.298/100/2018 ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Octavian-Nicușor Lăcătuș în Dosarul nr. 2.631/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe Cotoarbă în Dosarul nr. 1.523/101/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Moise Nan, de Vasile Drăghiciu și de Anicuța Popa în dosarele nr. 3.339/62/2018, nr. 2.734/62/2019 și nr. 3.416/62/2019 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă, de Nicolae Haldan și de Gheorghe Partoc, de Marin Sfântu și de Vasilica Ranzis în dosarele nr. 6.444/62/2017, nr. 428/62/2019, nr. 426/62/2019 și nr. 3.779/62/2018 ale Curții de Apel Brașov - Secția civilă, de Petru Hanganu în Dosarul nr. 5.152/63/2018 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Emil Clopotaru în Dosarul nr. 2.028/121/2019 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și dispozițiile
art. 169^2 din aceeași lege , precum și dispozițiile
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, Tribunalului Brașov - Secția I civilă, Curții de Apel Brașov - Secția civilă, Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2022.
PREȘEDINTE, CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Bianca Drăghici
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.