Decizia nr. 211/2021

^2 :

Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.

În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.

Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.

Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.

31.

Din analiza motivării excepției rezultă însă că, în ceea ce privește dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , critica de neconstituționalitate privește doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Mai mult decât atât, autorii critică

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 .

32.

Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 .

33.

Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituție conținute în

art. 1 alin. (5)

privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor,

art. 15 alin. (2 ) referitor la neretroactivitatea legii civile,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi a cetățenilor,

art. 21 alin. (1)

și

(3)

privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil,

art. 44 alin. (1) ,

(2) ,

(3)

și

(8)

privind dreptul de proprietate privată,

art. 78

referitor la intrarea în vigoare a legii,

art. 129

privind folosirea căilor de atac,

art. 148 alin. (2)

referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii excepției susțin că au fost încălcate prevederile

art. 13 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv.

34.

Examinând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , Curtea reține că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a legii. În acest sens, este invocată practica neunitară a instanțelor de judecată și se susține că

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu lămurește care sunt stagiile de cotizare ce vor fi avute în vedere la recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 .

35.

Față de această critică, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, paragrafele 18 și 19, a analizat critici similare aduse prevederilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , constatând, în esență, că

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, așa cum a fost interpretată, este constituțională.

36.

Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de ei, ca referindu-se la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 , nu poate fi privit ca un argument care să atragă sancționarea ca neconstituțional a

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

din perspectiva prevederilor

art. 1 alin. (5) din Constituție .

37.

În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile

art. 16 din Constituție , Curtea constată că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Or, Curtea amintește că

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile acestora apar ca fiind lipsite de temei.

38.

Pentru aceleași considerente se apreciază că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

39.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile

art. 44 din Constituție , Curtea reține că autorii excepției invocă, în esență, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. Astfel, susțin că prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis au dobândit un drept de proprietate constând dintr-o anumită pensie pentru limită de vârstă.

40.

Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.[...] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie

într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ ( Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).

41.

Or, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor

art. 169^1 alin. (4)

din

Legea nr. 263/2010 , „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.

42.

În sfârșit, cât privește critica de neconstituționalitate adusă

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

în raport cu

art. 129

și

art. 148 alin. (2) din Constituție , precum și în raport cu

art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că autorii excepției invocă încălcarea dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Or, având în vedere obiectul de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, Curtea apreciază că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.

43.

Analizând, în continuare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , Curtea constată că obiectul acțiunilor în care a fost ridicată această excepție a privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul

art. 169^1 din aceeași lege . În majoritatea cauzelor în care au fost formulate aceste acțiuni, casele județene de pensii nu au emis deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de 24 de luni prevăzut de

art. 169^1 alin. (5)

din

Legea nr. 263/2010 . Întrucât la data la care au fost formulate excepțiile de neconstituționalitate dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căreia dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

44.

Criticile aduse dispozițiilor

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a

art. 169^1 din același act normativ , în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul

art. 169^1 din aceeași lege .

45.

Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor

art. 169^2 alin. (3)

și

(4)

din

Legea nr. 263/2010 , recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de

art. 169^1 din aceeași lege , care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

ar constitui un paralelism legislativ.

46.

Mai mult, Curtea constată că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile

art. 169^1 din aceeași lege , în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010 .

47.

Examinând în continuare critica potrivit căreia dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu reglementează situația persoanelor care se încadrează în ipoteza

art. 169^1 alin. (1) din aceeași lege

- respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea reține că recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispozițiile

art. 134 alin. (14) din Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor

art. 169^1 din lege

se efectuează din oficiu“.

48.

Justificarea faptului că dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul

art. 169^1 din aceeași lege

nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul

art. 169^1

se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor

art. 169^2 din aceeași lege , de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 169^2 alin. (1)

din

Legea nr. 263/2010 , care trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit

art. 169^1 din aceeași lege .

49.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A. d)

și al art.

29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Potcovel, Dorin Gheorghe Barbu, Balint Tolnai, Gheorghe Căploiu, Gheorghe Bardaș, Iosif Barabaș, Mariana Manoilă, Simion Bonțidean, Biró Bèla, Valerian Lionti, Vasile Bărbieru, Toader Dorin Doroftei și Petru Moldovan în dosarele nr. 3.576/97/2018, nr. 3.577/97/2018, nr. 2.317/97/2018, nr. 2.897/97/2018, nr. 3.074/97/2018, nr. 3.439/97/2018, nr. 3.667/97/2018, nr. 4.195/97/2017, nr. 2.594/97/2018, nr. 3.081/97/2018, nr. 386/97/2019, nr. 4.218/97/2018 și nr. 316/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, de Ceambur Dumitru, Ion Armășoiu și Gabriel Ghimpușan în dosarele nr. 1.842/95/2018, nr. 2.646/95/2018 și nr. 1.844/95/2018 ale Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Dinu Dorin Petrescu în Dosarul nr. 1.046/98/2018 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și dispozițiile

art. 169^2 din aceeași lege

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Ialomița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 martie 2021.