Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 804/2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din aceeași lege

prezumat în vigoare

Data actului
7 decembrie 2021
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 138 din 10 februarie 2022
Citat de
3 acte
Citează
20 de acte
Structură
0 articole · 24.129 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Camelia Lidia Soos în Dosarul nr. 3.338/62/2018 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.143D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.144D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Georgeta Cucu în Dosarul nr. 3.347/62/2018 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.143D/2019 la Dosarul nr. 3.144D/2019, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin încheierile din 30 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.338/62/2018 și nr. 3.347/62/2018, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Camelia Lidia Soos și Georgeta Cucu în cauze având ca obiect contestații împotriva unor decizii de pensionare.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin, în esență, că prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-au stabilit interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , se încalcă principiul separației puterilor în stat, instanța judecătorească arogându-și în fapt puteri legislative. Instanța supremă a adăugat la lege atunci când a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, fiind ignorate dispozițiile

art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010

care definesc „punctajul mediu anual“. Deși cadrul normativ privind sistemul unitar de pensii publice a fluctuat în ceea ce privește dimensionarea stagiului complet de cotizare prevăzut pentru unele categorii de lucrări, nu era nevoie de o lămurire în condițiile

art. 519 din Codul de procedură civilă , legislația asigurărilor sociale lămurind pe deplin aspectele privitoare la valoarea stagiului complet de cotizare ce ar urma să se folosească pentru determinarea punctajului mediu anual, stabilind, ca regulă, folosirea cuantumului acestuia de la data pensionării, iar în situații de excepție, ca, de exemplu, cele prevăzute de

Legea nr. 155/2016 , noul cuantum fiind stabilit începând cu luna următoare înregistrării cererii de recalculare. Astfel, nu este permis ca prin interpretarea unei norme legale în vederea unificării practicii judiciare să se adauge la lege. De asemenea,

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de instanța supremă, a fost dată cu încălcarea regulii potrivit căreia judecătorii se supun numai legii, iar justiția se înfăptuiește în numele legii. Astfel, decizia precitată confirmă regula de stabilire a punctajului mediu anual adoptată prin

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , prin care a fost completat

art. 134

din

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 . Practic, Guvernul a stabilit printr-o hotărâre o regulă de determinare a stagiului complet de cotizare în contradicție cu

art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010 , ceea ce contravine regulilor de tehnică legislativă prevăzute de

Legea nr. 24/2000 , deoarece adaugă la lege. Recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , în modalitatea în care acest articol ar urma să se aplice potrivit

Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv potrivit

art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , induce o situație de discriminare evidentă între persoanele pensionate anterior adoptării

Legii nr. 263/2010

și persoanele pensionate ulterior adoptării acestui act normativ, în condițiile aplicării prevederilor

Legii nr. 155/2016 .

9.

Autoarele excepției susțin și încălcarea dispozițiilor

art. 15 alin. (2) din Constituție , deoarece interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , precitată, creează o situație de ultraactivitate a

Legii nr. 263/2010

în varianta acesteia anterioară adoptării

Legii nr. 155/2016 . Este evident că reglementarea criticată, astfel cum a fost ea interpretată, ar urma să se aplice unor situații juridice anterioare intrării în vigoare a actului normativ atacat, fiind astfel afectat modul de determinare a stagiului total de cotizare, cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile.

10.

Se mai arată că dispozițiile legale criticate anterior și ale

art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

contravin

art. 16 alin. (1) din Constituție , deoarece, prin adoptarea

art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , o categorie importantă de pensionari este supusă unei discriminări evidente. Această categorie cuprinde pensionari care au prestat activitatea în zone de expunere la radiații (I sau II) și au fost pensionați anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010 . Astfel, acestor pensionari le sunt calculate în prezent punctajul mediu anual și, implicit, drepturile de pensie, prin raportare la un stagiu de cotizare de 22 de ani și 6 luni, stagiu de cotizare care nu era prevăzut nici de legea în vigoare la data pensionării lor, nici de legea în vigoare la data emiterii deciziilor de recalculare și nici de legea în vigoare la această dată.

11.

În opinia autoarelor excepției, se încalcă și dispozițiile

art. 53 din Constituție , deoarece modul de determinare a punctajului mediu anual în cazul persoanelor cărora li se aplică dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

constituie o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la pensie, fără a fi respectate exigențele prevăzute de textul constituțional invocat. Se subliniază că nu este aplicată în mod nediscriminatoriu măsura restrângerii exercițiului dreptului la pensie (materializată prin dispozițiile legale criticate) al persoanelor care au prestat activitatea în zonă de expunere la radiații și cărora li se aplică

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 .

12.

Tribunalul Brașov - Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituți e, precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2, 3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Însă, din examinarea notelor scrise ale autoarelor excepției, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, și dispozițiile

art. 169^2 alin. (1) din același act normativ , urmând a fi reținute ca obiect al excepției aceste prevederi de lege.

17.

Dispozițiile

art. 169^1 alin. (3)

au fost introduse prin

Legea nr. 192/2015

pentru completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, și au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“

18.

Prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin

Legea nr. 192/2015

pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 “.

19.

Dispozițiile

art. 169^2 alin. (1)

au fost introduse în cuprinsul

Legii nr. 263/2010

prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, și au următorul cuprins: „Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile

art. 169^1

beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.“

20.

În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din

Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4)

privind separația și echilibrul puterilor,

art. 15 alin. (2)

privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi,

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată acesteia prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și dispozițiile

art. 169^2 alin. (1) din aceeași lege

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 182 din 16 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021,

Decizia nr. 211 din 25 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 9 iulie 2021,

Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021,

Decizia nr. 280 din 27 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 5 octombrie 2021,

Decizia nr. 296 din 6 mai 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021,

Decizia nr. 367 din 3 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1069 din 8 noiembrie 2021,

Decizia nr. 408 din 10 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1053 din 3 noiembrie 2021,

Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 26 octombrie 2021,

Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021).

22.

Astfel, referitor la criticile formulate în raport cu dispozițiile

art. 1 alin. (4)

și ale

art. 124 din Constituție , Curtea a reținut că, prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin

art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală , de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar, fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să își aroge atribute specifice puterii legislative.

23.

În ceea ce privește criticile formulate în raport cu

art. 15 alin. (2) din Constituție , Curtea a reținut, în esență, că aplicarea normei în vigoare la data recalculării pensiei nu are semnificația aplicării retroactive a acesteia și că, potrivit dispozițiilor

art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie.

24.

Referitor la susținerile privind caracterul discriminatoriu al dispozițiilor legale criticate, Curtea a apreciat că acestea nu sunt întemeiate, reținând, în esență, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale

art. 16,

care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții considerate mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu nu are semnificația unei discriminări a titularilor acestora. Aceasta este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei de apreciere, în sensul neacordării beneficiului creșterii punctajelor anuale și beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 .

25.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la pensie și a dispozițiilor

art. 53 din Constituție , Curtea a reținut că

Legea nr. 263/2010, prin art. 169^1 alin. (4),

prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel încât dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior, nu este afectat. În consecință, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, dispozițiile

art. 53 din Constituție

nu au incidență în cauză.

26.

Totodată, Curtea a statuat că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale.

27.

Curtea a mai reținut că, potrivit

art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 , recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de

art. 169^1 din aceeași lege , care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile

art. 169^1 din aceeași lege , în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010.

28.

Curtea a mai observat că recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres

art. 134 alin. (14) din Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introdus prin articolul unic din

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul

art. 169^1 din aceeași lege

nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul

art. 169^1

se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor

art. 169^2 din aceeași lege , de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea

art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , care trebuie interpretat, în continuare, că se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit

art. 169^1 din aceeași lege .

29.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

30.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Camelia Lidia Soos și Georgeta Cucu în dosarele nr. 3.338/62/2018 și nr. 3.347/62/2018 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și dispozițiile

art. 169^2 alin. (1) din aceeași lege

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.