Decizia nr. 367/2021

^2 :

Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile

art. 169^1

beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.

În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.

Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.

Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.

21.

Din analiza motivării excepției rezultă însă că, în ceea ce privește dispozițiile

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , critica de neconstituționalitate privește sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Mai mult decât atât, autorii critică

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la

Legea nr. 263/2010 .

22.

În consecință, Curtea reține ca obiect al excepției prevederile

art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale

art. 169^2

din aceeași lege.

23.

În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din

Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5)

privind obligativitatea respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 15 alin. (2)

privind neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile,

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 21

privind accesul liber la justiție,

art. 41

privind munca și protecția socială a muncii,

art. 44

privind dreptul de proprietate privată,

art. 47

privind nivelul de trai,

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,

art. 78

privind intrarea în vigoare a legilor,

art. 108

privind actele Guvernului,

art. 129

privind folosirea căilor de atac,

art. 148 alin. (2)

privind prioritatea reglementărilor europene cu caracter obligatoriu.

24.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 169^1 alin. (3) teza finală

și ale

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin mai multe decizii, spre exemplu,

Decizia nr. 182 din 16 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021,

Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 *) și

Decizia nr. 211 din 25 martie 2021 **), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.

*)

Decizia Curții Constituționale nr. 169 din 9 martie 2021

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021.

**)

Decizia Curții Constituționale nr. 211 din 25 martie 2021

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 9 iulie 2021.

25.

Astfel, examinând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , Curtea a reținut că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa încălcare a

art. 1 alin. (5) din Constituție , motivat de lipsa de claritate și previzibilitate a textului atacat. Față de această critică, Curtea a reținut că, prin

Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, au fost examinate critici similare de neconstituționalitate aduse prevederilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Curtea a constatat, în esență, că

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv

Legea nr. 263/2010 , opunându-se deci interpretării date prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , precitată, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

din perspectiva dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție .

26.

Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile

art. 16 din Constituție , Curtea a constatat, prin aceeași decizie, că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Curtea a amintit că

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile acestora apar ca neîntemeiate.

27.

Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de

art. 21 alin. (1)

și

(3) din Constituție .

28.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor

art. 44

și

art. 47 din Constituție , în ceea ce privește dreptul la un anumit cuantum al pensiei, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. (...) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ ( Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea a observat, prin

Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020 , că, potrivit dispozițiilor

art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , „în situația în care, în urma aplicării prevederilor

alin. (1)-(3) , rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.

29.

Având în vedere aceste argumente, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la

art. 15 alin. (2) din Constituție , referitoare la principiul neretroactivității legii civile, și la

art. 78 din Legea fundamentală , privind intrarea în vigoare a legii, de vreme ce nu se poate reține că prin aplicarea

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.

30.

Cât privește critica de neconstituționalitate adusă

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

în raport cu

art. 129

și

art. 148 alin. (2) din Constituție , precum și în raport cu

art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.

31.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , Curtea reține că obiectul acțiunilor în care a fost ridicată această excepție a privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul

art. 169^1

din aceeași lege. Întrucât la data formulării excepțiilor de neconstituționalitate dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea reține că este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

32.

Examinând criticile aduse dispozițiilor

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , similare celor formulate în prezentele cauze, Curtea a observat că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a

art. 169^1

din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul

art. 169^1

din aceeași lege.

33.

Cu privire la primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit

art. 169^2 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 263/2010 , recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de

art. 169^1

din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

ar constitui un paralelism legislativ.

34.

Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

implică o schimbare a concepției legislative

în raport cu dispozițiile

art. 169^1

din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010 .

35.

Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres

art. 134 alin. (14) din normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010 , aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introdus prin

articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul

art. 169^1

din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul

art. 169^1

se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor

art. 169^2

din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea

art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , text de lege aplicabil tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit

art. 169^1

din același act normativ.

36.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

37.

Curtea constată că dispozițiile

art. 53 din Constituție , invocate ca fiind încălcate, nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.

38.

Referitor la invocarea celorlalte dispoziții din

Constituție , Curtea constată că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu prevederile de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reținută relevanța acestora în soluționarea excepției de neconstituționalitate.

39.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Miclea, Aurel Octavian Sandu, Victor Bolosin, Florin Lup, Constantin Cioloboc, Victor Dimian, Ion Eftenoiu, Mircea Boca, Tudor Florea, Toderiță Lovin, Ioan Bogdan, Ilie Leu, Nelu Aprofirei, Nicolae Grecia, Ionel Dănescu, Eugen Badoiu, Petre Lucian Șerban, Gheorghe Jurca, Nicolae Ștefan Moruș, Ioan Jitea, Sever Ciobotea, Nicolae Dudui, Doinel Cornel Groșan, Dumitru Pipoș, Marin Budașu, Ioan Blaj, Victor Manolache, Liviu Robert Corseanschi, Ilie Pălănceanu, Nicolae Puia, Gelu Șendrea, Iosif Moldovan, Liviu Boșneag, Mihai Kis, Dan Voicu, Vasile Matei, Iosif Lucaci, Gavril Șorban, Ioan Dragoș, Maria Magdolna Szocs, Ștefan Szabo, Sorin Neculai Bejan, Constantin Morar, Constantin Cățan și Maria Cichi în dosarele nr. 1.655/97/2018, nr. 2.040/97/2018, nr. 1.957/97/2018, nr. 984/97/2018, nr. 724/97/2018, nr. 1.037/97/2018, nr. 2.163/97/2018, nr. 1.946/97/2018, nr. 720/97/2018, nr. 511/97/2018, nr. 404/97/2018, nr. 477/97/2018, nr. 899/97/2018, nr. 920/97/2018, nr. 1.066/97/2018, nr. 1.184/97/2018, nr. 1.185/97/2018, nr. 1.267/97/2018, nr. 1.268/97/2018, nr. 1.342/97/2018, nr. 2.037/97/2018, nr. 4.096/97/2017, nr. 1.325/97/2018, nr. 296/97/2018, nr. 1.514/97/2018, nr. 4.097/97/2017, nr. 715/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 719/97/2018, nr. 2.210/97/2018, nr. 799/97/2018, nr. 709/97/2018, nr. 843/97/2018, nr. 87/97/2018, nr. 895/97/2018, nr. 1.482/97/2018, nr. 1.369/97/2018, nr. 1.143/97/2018, nr. 437/97/2018, nr. 1.512/97/2018, nr. 278/97/2018, nr. 2.208/97/2018, nr. 897/97/2018 și nr. 1.378/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și constată că prevederile

art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale

art. 169^2

din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.