Anexa din 1 septembrie 2003

__________

ANEXANR.1

LISTA DISCIPLINELOR

la care se susține examenul de bacalaureat 2004 pentru probele d), e) șif)

A.

FILIERA TEORETICĂ

1a României -

O

limbă

modernă studiată în liceu

(alta

Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio-umane

decât

cea

susținută la proba b) , Limba latină

robă

scrisă), Educatie fizică (probă

practică

Științe sociale

Istoria românilor sau Geografia României

Istorie ,

Geografie ,

Științe socio-umane

O limbă modernă (alta decât

cea

susținută la proba b), Matematică, Fizică,

Chimie,_!3iolog(probă scrisă), Educație fizică

(probă

practică)

Matematică­ informatică

Matematică

Fizică, Chimie, Biologie, Informatică

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Istorie, Geografie, Științe socio-umane

(probă

scrisă), Educație fizică (probă practică)

Științe ale naturii

Matematică

Fizică, Chimie, Biologie

O limbă modernă (alta decât cea susținută Ia proba b), Istorie, Geografie, Științe

socio-umane

(probă scrisă), Educație fizică

(probă

practică)

NOTĂ: 1- Lista disciplinelor socio-umane conține: Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie, la care se adaugă, pentru specializarea Științe sociale, disciplina Sociologie.

2

-

Nu se pot Înscrie pentru susținerea probei

t)

la disciplina Educație fizică si sport candidații, care, în ultimul an de liceu, au fost scutiți medical cel puțin un semestru la această disciplină.

3

-

In cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) disciplina Istorie.

B.

FILIERA TEHNOLOGICĂ

,_

,_,

_

Marketing, Economia întreprinderii

Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,

Matematică

Contabilitate, Economia întreprinderii

Geografie ,

Științe socio-umane, Educație

Resurse naturale și I

protecția mediului

Economic

I

Matematică

antreprenorială (probă scrisă), Educație Poștă

I

Matematică

Exploatare poștală, Economia întreprinderii

fizică (probă practică)

Industrie alimentară

Matematică

Operații unitare și utilaje în industria

Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,

alimentară, Ecologie și protectia mediului

Geografie, Științe socio-umane, Educație Protecția mediului

Matematică

Analiza factorilor de mediu, Ecologie și

antreprenorială (probă scrisă), Educație

protecția mediului

fizică (probă practică)

Chimie industrială

Matematică

Procese și utilaje, Ecologie și protecția

mediului

Agricol _ș_i agromontan

Matematică

Agropedologie, Ecologie _ș_i protecția mediului Veterinar

Matematică

Anatomia și fiziologia animalelor domestice,

Ecologie și protecția mediului

Silvic

Matematică

Silvicultură,_Ecol ogie _ș_i protecția mediului Prelucrarea lemnului

Matematică

Tehnologia mobilei, Ecologie și protecția

mediului

Tehnic

Telecomunicații

Matematică

Măsurări speciale în telecomunicații ,

Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,

Solicitări

i măsurări tehnice

Geografie, Științe socio-umane, Educație

Electronică și automatizări Electrotehnică

Matematică Matematică

Măsurări electrice și electronice, Solicitări și

antreprenorială (probă scrisă), Educație

măsurări tehnice

fizică (probă practică)

Măsurări electrice și electronice, Solicitări și măsurări tehnice

Mecanică

Matematică

Organe de mașini și mecanisme, Solicitări și măsurări tehnice

Lucrări publice - construcții

Matematică

Desen de construcții și instalații, Solicitări și

măsurări tehnice

Textile

Matematică

Materii prime textile, Solicitări și măsurări tehnice

3

Pielărie

Matematică

Materii prime pentru industria de pielărie, Solicitări _ș_i măsurări tehnice

4

NOTĂ: 1

-

Lista disciplinelor socio-umane conține: Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie

2

-

Nu se pot înscrie pentru susținerea probei f) la disciplina Educație fizică, candidații care, în ultimul an de liceu, au fost scutiți medical cel puțin un semestru la această disciplină.

3

-

In cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) disciplina Istorie.

C.

FILIERA VOCAȚIONALĂ

Artistic

Arhitectură, arte

Istoria românilor, Geografia

Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),

ambientale și design

României

Studiul formelor si desen (probă practică)

Arte plastice și decorative

Istoria românilor, Geografia

Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba

b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,

Geografie, Științe socio-umane (probă scrisă),

României

Studiu formelor si desen

(probă practică)

Educație fizică (probă practică)

Coregrafie

Muzică

Istoria românilor, Geografia României

Istoria românilor, Geografia României

Istoria baletului (probă scrisă), Dans clasic sau Dans modern (probă practică, în funcție de

s ecialitate)

Istoria muzicii (probă scrisă), Instrument sau Canto sau Teorie-solfegiu-dictat (probă

ractică, în funcție de specialitate)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio-umane (probă scrisă), Educație fizică (probă practică)

Teatru

Istoria românilor, Geografia României

Istoria teatrului (probă scrisă), Arta actorului

(probă practică)

Pedagogic

Bibliotecar-documentarist

Istoria românilor, Geografia

României

Biblioteconomie, Pedagogie (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio-umane (probă scrisă), Educație fizică (probă practică)

Instructor-animator

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie (probă scrisă)

Instructor pentru activități

extrașcolare

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie (probă scrisă)

Pedagog școlar

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie (probă scrisă)

Educație

fizică și sport

Liceu cu program sportiv

Istoria românilor, Geografia României

Pregătire teoretică sportivă (probă scrisă), Măiestrie sportivă (probă practică)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,

Geografie, Științe socio-umane (probă scrisă)

ANEXA NR. 2

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

I.

STATOTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Prin ponderea

sa

reflectată

în

prezența celor două probe obligatorii, scrisă

și orală,

limba

și

literatura română ocupă un

loc

important

în

structura

examenului

de bacalaureat.

Noul

Curriculum

liceal

pune

accent

pe

latura formativă a învățării,

fiind centrat

pe

achiziționarea

de

competențe,

fapt

care

a determinat precizarea ,

în

programa de bacalaureat,

a competențelor

de evaluat

și a

conținuturilor din domeniile:

A.

literatura română, B. limbă

și

comunicare .

Proba

scrisă vizează

competențele de comunicare

în

scris,

aplicate în

receptarea/ producerea mesajelor

și în

redactarea diferitelor tipuri de texte

(compunerii

eseuri

și

texte funcționale).

Proba

orală

vizează

competențele de comunicare orală, fiind

centrată

pe producerea unor

tipuri

de discurs

(expozitiv,

narativ,

argumentativ)

exersate

în cadrul învățământului

liceal.

II.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Prin

susținerța examenului

de Bacalaureat la

această

disciplină ,

elevul

va trebui să facă dovada următoarelor abilități

și

elemente de

competență,

dobândite la nivel liceal (clasele

a

IX-a - a XII-a):

1.

Utilizarea

corectă

și

adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare

a.

Competențe privind producerea mesajelor

•

Utilizarea

corectă

și adecvată

a

formelor

exprimării

orale

în diverse

situații

de

comunicare

(respectarea normelor limbii literare ;

pronunțarea corectă;

tehnici de

comunicare specifice

în

conversație;

tehnici de

construire a

monologului

oral; adecvarea

mijloacelor

verbale,

paraverbale

și

nonverbale la

situația

dată) - pentru

proba orală.

•

Construirea

diverselor

tipuri

de discurs:

descriere orală,

povestire

orală,

rezumare, expunere, exprimarea unei

opinii pe teme

diverse,

comentarii

pe marginea unor texte literare și nonliterare - pentru proba orală.

•

Utilizarea

corectă

și adecvată

a

formelor

exprimării

scrise

în redactarea unor texte diverse (registre

stilistice

diferite

în funcție

de situația de comunicare;

stilurile funcționale;

calitățile

generale

și particulare ale

stilului;

respectarea normelor

ortografice,

de punctuație ,

morfosintactice

și folosirea adecvată a

unităților lexico-semantice).

•

Redactarea diferitelor tipuri de

compuneri,

pornind de la texte

literare (rezumat, analiză, sinteză,

paralelă,

eseu structurat

și nestructurat) și a textelor

funcționale (curriculum vitae,

proces-verbal,

cerere,

scrisoare - tipuri diverse de scrisori).

b.

Competențe privind receptarea mesajelor

•

Receptarea adecvată

a sensului

unui mesaj transmis prin texte

orale sau scrise (sens

denotativ,

sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale

unor

categorii

morfosintactice; influența

elementelor

paraverbale asupra

înțelegerii mesajului

oral).

•

Identificarea

valorilor

stilistice

generate

de folosirea

registrelor

limbii

în

texte

studiate

sau în texte la prima vedere

(elemente

de limbaj

arhaic,

popular,

regional,

colocvial; argou, jargon).

•

Aplicarea

cunoștințelor de limbă

în

interpretarea textelor literare

(studiate

sau la prima

vedere).

•

Identificarea expresivității

și

a

subiectivității

în limbajul

comun și

în limbajul poetic ,

în

texte

studiate sau

la

prima vedere.

2.

Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare

•

Recunoașterea

trăsăturilor

definitorii

ale

comunicării ficționale

și

nonficționale

(referent,

limbaj, scopul

comunicării,

modalități de receptare) .

•

Recunoașterea

și analiza principalelor componente

de

ordin structural specifice

textului narativ ,

pornind

de

la

texte studiate

sau la

prima vedere (construcția subiectului,

compoziția, personajele, modalități

de caracterizare a

personajului, tipuri de personaje,

instanțele

comunicării, perspectiva narativă).

•

Identificarea particularităților de limbaj în textele narative studiate

sau

la prima vedere (registre

stilistice,

limbajul

personajelor,

mărci lingvistice

ale

prezenței naratorului,

stilul

direct,

stilul

indirect

și stilul indirect liber).

•

Recunoașterea

și

realizarea de

conexiuni /

compararea

diferitelor tipuri de proză

și

a

particularităților

acestora.

•

Recunoașterea și analiza

principalelor

componente de ordin structural

și de limbaj ,

specifice

textulu. i dramatic (construcția

subiectului, compoziția, modalități

de

caracterizare

a

personajelor, registre

stilistice,

limbajul

personajelor,

notațiile

autorului/ indicațiile

scenice) .

•

Identificarea

și analiza

elementelor de

compoziție și

de ordin

structural

în textul poetic, pe texte

studiate sau la

prima

vedere (titlu,

incipit ,

relații de

opoziție și

de

simetrie, elemente

de recurență - motiv

poetic,

laitmotiv;

instanțele

comunicării

în textul poetic).

•

Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic.

•

Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte

studiate

sau la prima vedere.

•

Analiza limbajului poetic sub

aspectul

particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima

vedere (figuri sintactice,

figuri

semantice,

figuri de sunet și

elemente

de

versificație)

.

•

Aplicarea conceptelor operaționale

în analiza și în

discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrină literară.

•

Realizarea de conexiuni diverse

între

două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural

sau

stilistic).

3.

Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar

a.

Receptare

•

Identificarea

structurilor

lingvistice în diverse

situații

de comunicare, în

vederea

sesizării logicii și coerenței mesajului.

b.

Producere

•

Susținerea

argumentată

a unui punct de

vedere

într-un monolog

oral

(tehnica argumentării,

adecvarea elementelor

verbale,

nonverbale

și

paraverbale) - pentru proba

orală.

•

Elaborarea unei

argumentări

scrise/

orale

pe

o temă

dată (construcția discursului

argumentativ: structuri,

conectori și tehnici argumentative).

•

Încadrarea

unui text dramatic,

a

unui text narativ

sau

a unei poezii

într-o

anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm

cult, roman

modern; poezie romantică,

simbolistă),

pe baza identificării caracteristicilor acestora

.

•

Integrarea unui text literar

într-un

anumit

context (opera

autorului, curent literar ,

epocă).

•

Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni

între epoci

culturale

și

ideologii literare,

în vederea caracterizării acestora

(Dacia literară, Junimea, tradiționalism, modernism).

•

Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură

cu

un anumit text literar sau cu un fenomen literar/

cultural.

•

Compararea unor idei și atitudini diferite ,

în

dezvoltarea aceleiași teme literare .

•

Relevarea

specificității

limbajului literar în

raport cu

limbajul

altor

arte.

III.

CONȚINUTURI

A.

LITERATURA ROMÂNĂ

1.

Textul. Aspecte generale

elemente

ale situației de comunicare (emițător,

receptor,

mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; textul literar/ nonliterar;

text

și context;

teme și motive literare; literatura și

alte arte.

2.

Proza

a.

Proza narativă

-

accepții

ale termenului; evoluție

și

tipologie

(proză

romantică, proză realistă;

proză fantastică).

b.

Specii narative

(basmul

cult ;

povestirea; nuvela

istorică,

fantastică, psihologică; romanul

-

tradițional, modern ,

obiectiv,

subiectiv;

romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după

al

doilea război mondial).

c.

Structura textului narativ

instanțele comunicării narative

(autor,

narator, personaje, cititor);

perspectiva narativă/

viziunea (narator

omniscient ,

personaj-narator, narator „martor"); narațiunea la persoana I și

a

III-a;

construcția

subiectului

și

a

discursului narativ:

acțiune, secvența narativă,

episod, conflict ,

relații

temporale

și

spațiale, momentele

subiectului;

povestire

în ramă,

alternanță,

înlănțuire,

incipit, final ,

elipsă, pauză descriptivă; personajele - tipuri de personaje (principal,

secundar,

episodic;

,,caractere",

personaje „tipice"); modalități de

caracterizare

a personajului.

d.

Limbajul prozei narative

modalități ale narării: povestire ;

rezumat, scenă;

mărci ale prezenței

naratorului;

limbajul personajelor;

vorbire

directă

și

indirectă ,

stilul indirect liber;

registre

stilistice

(popular

și cult ,

scris

și oral

etc.).

Nivelul lexico-semantic

variante lexicale câmpuri semantice

derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale

relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)

elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ

pleonasmul, tautologia, atracția paronimică

Nivelul morfosintactic

forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului

elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic

elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) anacolutul; hipercorectitudinea

Nivelul ortografic și de punctuație

norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris

rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistic

calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)

stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) stil direct, stil indirect, stil indirect liber

registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral;

arhaic,

regional, colocvial, argou, jargon)

CONCEPTE OPERAȚIONALE

-

act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, roman (tipuri), secvență narativă, secvență poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol,

simbolism,

sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcțional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiționalism, tragic, prozodie (strofă, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA BULGARĂ

I

LITERATURA

1. CTPaHHUH oT

cbBpeMeHHaTa 61,nrapcKa JIHTepaTypa (Pagini

din literatura bulgară contemporană);

•

CBeTOCJiaB MttHKOB

(Svetoslav

Minkov):

viața și

opera;

•

Banep11 ITeTpOB

(Valeri

Petrov):

viața și opera;

•

Hop.[(aH Pa.[(ttqKoB

(Iordan

Radicikov):

viața

și opera;

2. E'hJirapCKH

rroern

OT

6JIH3KOTO

MHHaJIO (Poeți bulgari din trecutul apropiat);

•

ITeiîo 51Bopoe

(Peio

Iavorov): viața și opera;

•

HttKona BarruapoB (Nicola Vapțarov): viața

și

opera;

•

ArnHac .r:(a.rrqee (Atanas Dalcev): viața

și opera;

•

Em1ca0ern EarpRHa (Elisaveta Bagriana):

viața și opera;

3.

Emrn ITemrn

(Elin

Pelin):

viața

și opera;

"I-heophT";

4. Hop.[(aH HoBKOB

(Iordan

Iovkov):

viața și opera;

"l1Hm1<e";

5. AneKo KoHcTaHTHHOB (Aleko Konstantinov

): viața și

opera;

"Eaiî

raHhO

y

I1peqeK";

6. I1eaH BaJoB

(Ivan

Vazov): viața și opera;

"A3

C'bM 61,mapqe" ".r:(e e E1,nrapttR?";

"qttCTHRT

IT'bT";

7. Xp11cTo EOTeB

(Hristo

Botev): viața și opera;

"Xa.[()KH

.r:(11M11np", "MoRTa MOJIHTBa";

8. E1,nrapcK11

01,3pm1<.[(eHu11

( Scriitori Renascentiști bulgari);

•

ITeTKO CnaeeiîKOB (Petko Slaveikov): viața

și opera;

•

J1I06eH Kapaeenoe (Liuben Karavelov):

viața

și opera;

•

.r:(06p11 qHHTYJIOB

(Dobri

Cintulov):

viața și

opera;

9. E1,nrapcK11 Hapo.[(HH necH11

(Cântece

populare bulgărești);

10. El,nrapcKH Hapo.[(HH

ofo1<Ja11 (Obiceiuri

populare bulgărești).

ARII TEMATICE

•

Adolescentul despre sine:

portret fizic, trăsături de

caracter;

aspirații, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber.

•

Adolescentul și mediul social:

îndatoriri, drepturi, conduită; în familie (relații și evenimente), în grupul de prieteni

(activități);

în școală

(spații

și activități); în oraș (obiective turistice

și

culturale,

edificii,

transport, servicii (la gară/ aeroport, la

spectacol).

•

Adolescentul și natura:

în lumea

vie (floră,

faună),

fenomene

meteorologice (naturale),

spațiul geografic

și cosmic.

•

Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație bulgară:

Bulgaria (repere

istorico-geografice

și cultural­ științifice); personalități

din

domeniul literaturii,

artei; specific

național (religie/ obiceiuri

și

tradiții,sărbători).

II

GRAMATICA

1

FONETICA:

•

Alfabetul

chirilic, apariția și dezvoltarea limbii bulgare. Limbile

slave.

Limba bulgară, limbă slavă.

•

Sunet, literă, silabă,

cuvânt. Clasificarea

sunetelor.

Accent.

Pronunție .

Ortografie.

2

LEXICOLOGIA:

•

Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului

-

mijloace de

îmbogățire

a vocabularului. Derivarea,

compunerea,

schimbarea valorii

gramaticale.

3

MORFOLOGIA:

•

Substantivul:

fel,

gen,

număr, articol, caz, funcția sintactică.

•

Adjectivul: fel, gen, număr, aiiicol, caz, funcția sintactică, grade de

comparații.

•

Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile

sintactice.

exprimarea datei.

•

Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ

. Nehotărât,

negativ, reflexiv.

•

Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile.

Funcția

sintactică.

•

Adverbul:

clasificare

,

gradele

de comparație.

•

Prepoziția

•

Conjuncția

•

Interjecția

•

Particula

4

SINTAXA

•

Propoziția. Feluri.

•

Subiectul

și predicatul.

•

Atributul.

Apoziția.

•

Complementul. Complementul circumstanțial.

•

Fraza. Coordonare și

subordonare.

•

Punctuația

Bibliografie:

1.

,,EbJir

APCKl1 E3I1K" 1999 - Pocm-1a IleHKOBa

- EJim1pa Karyw

2. " fOBOPl1TE

JIM

EbJif APCKl1?" 1989

-

IOmrn: AHTOHOBa

- Ema KnpJIKOBa

3.

"EbJifAPCKI1 E3I1K- EbJifAPIDI 11 EbJifAPl1TE" - 1984

IO. AHTOHOBa

E. KnpJIKOBa

T. HaKoBa

4. "fP AMATl1KA 3A BCJ1qKJ1" 1994 - EopHMHp Kp'hCTeB

5.

,,GRAMATICA LIMBII BULGARE" 2000 - Neda Mutafcieva

- Cătălina Puiu

6. ANTOLOGII LITERARE - PROZĂ ȘI POEZIE

7.

DICȚIONARE

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ

1.

O usmenoj

i

pisanoj

knjizevnosti

(

uopce).

Knjizevni rodovi

;

Lirika (

pojam

opcenito). Petar Preradovic - Rodu o

jeziku

( oda - opci prikaz); S.S.Kranjcevic - Iseljenik ( elegija

-

opci prikaz);

Hasanaginica

(

narodna

balada

-

knjizevni komentar). Epika ( pojam opcenito). Smrt Senjanina

Ive

( epska pjesma- knjizevni komentar);

lvana Brlic

Mazuranic

-

Regoc ( bajka

-

opci

prikaz);

Slavko Kolar -

Breza

(

pripovijest

- opci prikaz).

Drama

( pojam opcenito). Marin Drzic

-

Novela od Stanca ( komedija

-

opci prikaz).

2.

Diskurzivni knjizevni oblici

( pojam

opcenito).

Antun Gustav Matos (

zivot i

knjizevni rad). Oko

lobora

( putopis

- opci prikaz).

3.

Srednjovekovna knjizevnost

(

najstariji hrvatski pisani

spomenici). Bascanska

ploca

( opci prikaz).

4.

Renesansa

( Hrvatska

renesansa

i njezina sredista: Dubrovnik,

Split,

Hvar, Zadar -

glavni pisci

i djela). Marko

Marulic

( zivot i rad).

Judita ( knjizevni

komentar).

Hanibal

Lucie, Robinja (opci prikaz).Marin Drzic ( zivot i

knjizevni

rad). Dundo Maroje

( opci prikaz).

5.

Barok

(

Hrvatski barok

- katolicka obnova,

knjizevni

oblici i znacajke).

Ivan

Gundulic (

zivot

i

knjizevni

rad).

Osman ( opci prikaz).

6.

Klasicizam

i

prosvetiteljstvo

( Pojam,

trajanje

i znacenje) .

Matija Antun

Reljkovic,Satir

(opci

prikaz).Andrija

Kacic

Miocic,

Razgovor ugodni

( opci

prikaz).

7.

Romantizam

i

ilirizam

( Hrvatski romantizam,

hrvatski narodni

preporod,

ilirski pokret,

ilirizam, glavni osnivaci ilirskog

pokreta).

Stanko Vraz,

Otkud modre

oei ( opci prikaz).

Petar Preradovic

( zivot i knjizevni

rad).

Smrt

smail

-

age Cengica

( knjizevni

komentar).

8.

Protorealizam

( Senoino doba).

August

Senoa (

zivot i knjizevni rad).

Zlatarovo

zlato( opci prikaz).

9.

Realizam

( pojam

opcenito). Ante

Kovacic ( zivot i

knjizevni rad),

U registraturi (

knjizevni komentar).

Josip

Kozarac

( zivot i knjizevni

rad), Mrtvi

kapitali ( knjizevni

komentar).

10.

Moderna

( opcenito).

A.G.Matos, 1909,

Utjeha kose

( opci prikaz).

Vladimir Nazor

( zivot

i

knjizevni

rad),

Suma spava (

opci prikaz).

11.

Ekspresionizam

( opcenito). Miroslav

Krleza

( zivot i knjizevni rad),

Bitka

kod Bistrice Lesne ( knjizevni komentar) ,

Cefoja ( opci

prikaz

)

,

Ivo Andric,

Ex

ponto ( opci prikaz).

Tin Ujevic

( zivot i knjizevni

rad),

Svakidasnja jadikovka ( opci prikaz).

Ivan

Goran Kovacic ( zivot i knjizevni rad.) Jama ( knjizevni komentar).

Dobrisa

Cesaric (

zivot

i

knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise ( opci

prikaz).

Ranko Marinkovic ( zivot i knjizevni rad).

Ruke; U

znaku

vage

( pripovijetka

-

opci prikaz).

Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama

s

nastavnim hrvatskimjezikom.

Opaske:

nastavni programje namjenjen

apsolventima gimnazije s nastavnim

hrvatskim.

jezikom Ispit je

pismeni i usmeni, u

skladu s

programom .

Pismeni

radovi se ocenjuju

od

10 do 100 bodova a ispit

traje 3 sata.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Richtlinien fiir die Abitorpriifung 2004 Deotsche Sprache ond Literator

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine miindliche Prilfung abzulegen.

1.

Anforderungen

Die Prilflinge sollen Făhigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:

•

Wissen, selbstăndiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen ;

•

Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geilbter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang.

•

Selbstăndiges Erklăren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstăndiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten

auf

vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte.

•

Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstăndigen Losungen, Begriindungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.

•

Lebensgefilhl der literarischen Epochen und Verstăndnis filr die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen .

•

Făhigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern.

•

Făhigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen.

•

Făhigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefilhl der Moderne anzustellen.

•

Făhigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen

•

Făhigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und dariiber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.

2.

Inhalte:

a.

Literator:

•

Aofklărung:

Wesenszilge und Menschenbild.

G.E.Lessing

als

Vertreter der Aufklărung. Nathan der Weise.

•

Storm ond Drang:

Lebensgefilhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

•

Klassik:

Lebensgefilhl, Kunstauffassung, Menschenbild.

J.W. Goethe: Faust I, II (Auszilge).

•

Romantik:

Lebensgefilhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.

•

Realismos:

Wesenszilge und Problematik anhand eines Werkes.

•

Modernes Drama:

Problematik und Gestaltungselemente. G. Bilchner, B.Brecht, Fr. Dilrrenmatt

•

Roman, Novelle ond Korzprosa

des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes.

•

Lyrik:

Strukturen und Themen von der Aufklărung bis zur Gegenwart.

b.

Grammatik/Sprachbetrachtong:

Phonetik,

Morphologie,

Syntax,

Wortschatz,

Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde.

(verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).

3.

Die schriftliche Priifung

Die schriftliche Pri.ifung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Pri.ifung bekannt gegeben.

In der schriftlichen Prilfung ist die Aufgabenstellung fi.ir die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des pădagogischen und philologischen Profils haben im zweiten Teii der schriftlichen Pri.ifung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewăltigen. Absolventen des realen Profils haben im zweiten Teii der schriftlichen Pri.ifung ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o .

ă zu verfassen.

Die Aufgabenarten in Literatur werden gemăB dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pri.iflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Făhigkeiten beweisen sollen.

Bewertet wird:

•

angemessene Behandlung des Themas

•

strukturierte und differenzierte Argumentation

•

Transfervermogen

•

zweckmăBige Gliederung der Arbeit

•

Beachtung der sprachlichen Normen

•

ggf. Einteilen eines Satzgefilges, Bestimmen der Nebensătze, morpho - syntaktische Analyse ( nur fiir pădagogisches und philologisches Profil)

Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betrăgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.

4.

Die miindliche Priifung

Die mtindliche Prilfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prilfungsordnung.

Anforderungen:

•

zusarnrnenhăngende Ăul3erung zu einern gegebenen Thema;

•

Prilfungsgesprăch liber groBere fachliche Zusamrnenhănge;

•

Textinterpretation;

Bewertet wird

:

•

inhaltliche Qualităt des Prtifungsgesprăches;

•

Transferverrnogen;

•

sprachliche Bewăltigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturpriifung in der Spezialabteilung des „Colegiul German Goethe" in Bukarest verlăuft gemăfi der genehmigten Priifungsordnung.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ

MAGYAR NYELV ES IRODALOM ERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER

-

2004

1.

A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelălt kepessegterilleteken.

I.

Kommunikaci6s kepessegek

A tudatos nyelvi viselkedes kepessege

Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikaci6s korben val6 sikeres hasznalata Konfliktuskezeles, velemenynyilvanftas, parbeszedre val6 kepesseg

11-111. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa

A beszedm6dok, a szovegszervez6des, a nez6pontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese

A szoveggel val6 viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozg6sftasa, sajat olvasat letrehozasa. Az erteklatas kepessege

A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese az frasban es az olvasasban A hatastorteneti tudat ervenyesftese az ertelmezesben

Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott az eletmu, korszak, stilusiranyzat alapjan

2.

Reszletezett kimeneti kovetelmenyek

I.

Kompetenciak, kepessegek

Kommunikaci6s kepessegek

Tartalmak

1. A kulonboz6 nyelvvaltozatok felismerese es hasznalata a kommunikaci6s helyzetnek megfelel6en; az alapva!tozat, a koz- es irodalmi nyelv haszmilata sz6ban es frasban

Alapismeretek a magyar nyelv eredeter61, a magyar nyelv valtozasar61, a nyelvujftasr61. Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban .

A magyar nyelv fontosabb bels6 văltozatai. A nyelvvaltozatok elter6 kifejezesi formai, tartalmi es magatartăsbeli kovetelmenyei. Nyelvi regiszterek .

Stflusretegek.

Stflusarnyalatok.

2. A szoveg, a szovegszeriiseg felismerese es

A szoveg fogalma

alkalmazasa a szovegalkotasban

A szoveg szerkezete, felepftese, a szovegegysegek,

a

szovegosszefilgges

A szoveg jelentese: temahal6zat, tetelmondat,

kulcsszavak

A

szoveg

es

a

kommunikaci6s

folyamat

osszefilggese

Szovegtipusok: elbeszel6 ,

leir6, ervel6 ,

ertekez6

szovegek;

hivatalos irasmuvek (pi. palyazat,

elismerveny, jegyz6konyv, hivatalos levei);

publicisztikai szovegek (pi. hfr, tud6sftas)

3. Erveles sz6ban

es frăsban

egy bizonyos ăllăspont mellett megadott ternara; ervel6-meggy6z6 es

ertekez6

szovegtipusok

felismerese

Retorikai alapismeretek:

az erveles

technikăja

(deduktfv

es induktîv erveles,

a căfolat

m6dszerei),

a

beszed szerkezete,

a

beszed

kidolgozăsa,

a

meggyozes

eljărăsai,

ervel6-meggy6z6

szovegtîpusok (intelem, predikăci6, ropirat,

sz6noklat)

Ertekez6

szovegek:

a tărgyhoz

val6 viszony,

sz6kincs / terminol6gia, szovegszervez6

eljărăsok, idezes,

hivatkozăs,

ertekezo

szovegtipusok:

ertekezes,

tanulmăny,

essze

4. A jelentes es stîlus

kapcsolatănak

felismerese

es alkalmazăsa

a mindennapi nyelvhasznălatban; a

stîlustalansăgok/stîlustoresek felismerese

a

mindennapi

nyelvhasznălatban

Jelentestani ismeretek: hangalak es jelentes

viszonya,

jelhasznălati

szabăly,

motivălt es

m oti vălatlan

sz6alak, jelentesmez6, denotativ es

konnotatîv

jelentes

Stîluselem,

stîlushatăs,

ălland6 es alkalmi stîlusertek

5.

Helyesfrăsi keszseg

Helyesfrăsi alapelvek

Egybefrăs

es kiilonfrăs szabălyai

A tulajdonnevek

frăsănak a

szabâlyai A

kozpontozâs

szabălyai

II.

, III.

A szovegolvasâs

es

a torteneti lâtâs kepessegei

1. A

szoveggel

va16 viszony

megteremtese, ertelmezesi

szempontok

megfogalmazăsa, hătterismeretek

mozg6sîtăsa,

sajăt olvasat

Ietrehozâsa.

Az erteklătâs kepessege

Befogad6i nezopont, esztetikai tapasztalat, esztetikai

ertek

2. A

nyelvi/kulturâlis hagyomănyok

felismerese

az

frâsban

es

az olvasâsban.

Tâjekoz6dâs az

irodalmi

korszakokban

es stîlusokban

Kulturâlis

emlekezet,

kănon, kanonizâci6 lrodalmi

korszakok

es

stîlusok

3.

Tăjekoz6das nehăny

ir6i eletmuben

Pl. Csokonai, Vorosmarty, Petofi ,

Arany, Ady,

J6zsef

Attila, Mikszâth, Kosztolănyi

4. A narrâci6s eljârâsok megragadâsa a peldâzatos,

a

torteneti tărgyu es az

en-elbeszelesekben;

a peldâzatos, a torteneti târgyu es

az en-elbeszelesek torteneti vâltozatainak es kulturălis

hâtteriiknek

az osszekapcsolâsa

Elbeszeles, tanîtâs. Peldâzat,

legenda, tezisregeny.

Az

elbeszeles ideje, az elbeszelt

ido,

tortenelmi

hătter es eloter.

Eposz, torteneti

tărgyu

miiballada,

tortenelmi

regeny.

En-elbeszeles .

Levei, napl6, levelregeny

Peldâzatos

elbeszeles a

kozepkori irodalomban

(pl.

Margit-Iegenda)

A

barokk eposz

(pl.

Zrînyi: Szigeti

veszedelem)

19.

szăzadi

miiballada

(pl.

Arany: Szondi ket

apr6dja)

19 .

szâzadi tortenelmi regeny

(pl.

Kemeny: Zord ido)

Szentimentalista en-regeny

(pl.

Kărmăn: Fanni hagyomănyai)

20.

szăzadi

en-elbeszeles

5.

Narrâci6s

eljârâsok a

regenyben

es az

elbeszelesben/novellâban :

elbeszeles

es tortenet,

elbeszeloi es

szereploi sz6lamok, az

elbeszeles

idejenek es az

elbeszelt idonek

a

megragadăsa

es ertelmezese

Elbeszeles

es tortenet.

Metonimikus

es

metaforikus

tortenetalakîtăs.

A

folytonossâg

alakzatai:

ok-

okozatisăg, idobeli folytonossăg.

A megszakîtottsăg alakzatai:

elhallgatăs, kihagyăs ,

nezopontvăltăs.

Elbeszeloi

es

szereploi sz6lamok:

mindentud6, korlătozott

tudăsu, szereploi elbeszel6. Fiigg6

beszed,

szabad fiigg6 beszed, monolog.

Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido: linearis­ kronologikus ido, mitikus ido, el6reutalas­ visszautalas, ktilso ido, belso ido, emlekezes

A regeny, az elbeszeles/novella ttirteneti valtozatai. Romantikus regeny es elbeszeles/novella (pl. J6kai, Mikszath). Realista regeny es elbeszeles/novella (pl. M6ricz, Kosztolânyi). Klasszikus modern regeny es elbeszeles/novella (pl. Kosztolânyi, Knidy, Tamasi)

6. Az elbeszelo formakjatekanak a felismerese es

ertelmezese 20. szazadi miivekben

Elbeszeloi modalitas, nyelvjatek, intertextualitas (pi.

Krudy, Kosztolanyi, Ottlik, Esterhazy miivei)

7. A kozossegi en beszedhelyzeteinek, a kozossegi Hr es a vilagkep osszefiiggeseinek a megragadâsa

A kozossegi en. A kozossegi lira beszedhelyzetei. Nepdal, romantikus nepies dal (pi. Petofi Sandor) Zsoltâr es zsoltârfordftasok (pi. Balassi Balint)

A himnusz valtozatai (pi. 6magyar Mâria-siralom, Kălcsey)

A kăzăssegi 6da valtozatai (pi. Berzsenyi, Vărosmarty, Pet6fi, J6zsef Attila)

A politikai kolteszet vâltozatai (pi. Kolcsey, Pet6fi, Ady)

8. Az imitaci6elv miikodesenek a felismerese. Koltoszerep es imitaci6 osszefiiggeseinek a felismerese

Imitaci6. Imitâci6elv

Imitaci6 humanista, barokk, rokok6, klasszicista miivekben (pi. Janus Pannonius, Balassi Balint, Csokonai, Berzsenyi miivei)

9. Ura es eredetiseg viszonyanak, a lirai en vâltozatainak a megragadâsa

Lirai

en,

vershelyzet, beszedhelyzet. Szemelyesseg,

szemelytelenseg, kozvetlenseg, kozvetettseg. Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag.

Romantikus lirai en: teremto zseni, latnok, hasonmâs.

Urai en a klasszikus modernsegben: egyenisegkultusz, az en felnovesztese, az en hatterbe huz6dâsa.

Lirai

en

a

kes6

modemsegben:

az

en

megsokszoroz6dasa, onertelmezes

(pi. Vorosmarty, Petofi, Arany, Vajda, Ady, Babits, Kosztolânyi, T6th Ârpad, Ăprily, J6zsef Attila,

Szabo Lorinc, Pilinszky, Kanyadi, Szilagyi Domokos kăltemenyei)

10. Intertextualis viszonyok felismerese es ertelmezese lirai szovegekben

Urai formak/szovegek emlekezete. Idezes, rajatszas,

utalas (pi. Weores Sândor, Szilagyi Domokos koltemenyei)

11. A dramai mii elemeinek a felismerese, a dramavaltozatok kulturalis osszefiiggesekbe helyezese

Drâmai cselekmeny, konfliktus, dramai bos, beszedfajtak. Konfliktusos, kozeppontos, ketszintes drama. Klasszicista, romantikus drama. (PI. Katona

J6zsef: Bank ban, Vorosmarty: Csongor es Tunde)

12. A dramai koltemeny miifaji sajatossagainak es eszmetorteneti osszefiiggeseinek a megragadasa. A dramai funkci6k atminosiilesenek nyomon kovetese egy 20. szazadi dramaban

Cselekmeny, konfliktus, szereplo/hos, beszed a dramai koltemenyben. Az eszmek szerepe a dramai koltemenyben (pl. Madach: Az ember tragedi ja)

A cselekmeny, a konfliktus, a szerepl6/h6s atertelmezodese a 20. szazadi dramaban (pl. Orkeny, Suto A., Szekely Janos dramai)

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ

I.

Sadrzaj programa srpskog jezika

i

knjizevnosti

1.

Narodna knjizevnost

( Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).

Lirske pesme.

Podela ( poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).

Lirsko

-

epske pesme.

( Hasanaginica).

Epske pesme.

( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).

Pripovetke.

( U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).

2.

Strednjovekovna knjizevnost

: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.

3.

Knjizevnost

doba

romantizma:

Vuk Stefanovic Karadzic .

Rad na refonni knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo ( Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic ( Dacki rastanak, Kad mlidijah urnreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic ( Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj ( Duliei, Duliei uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic ( Santa Maria della Salute - knjizevni komentar);

4.

Realizam

: Laza Lazarevic ( Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic ( U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic ( Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic ( Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);

5.

Novi realizam

: Borislav Stankovic ( Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic ( Jazavac pred sudom - opsti prikaz ); Branislav Nusic ( Gospoda ministarka - knjizevni komentar).

6.

Moderna poezija

: Jovan Ducic ( Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic ( Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).

7.

Knjizevnost XX. - og veka:

Ivo Andric ( Most na .Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz ); Milos Crnjanski ( Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic ( Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic ( Ratar - knjizevni komentar); Branko Copie - ( Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Copie ( Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic ( Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa ( Patka - knjizevni komentar).

Napomene

:

Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred :

Recnik.Sintaksa.Morfoloska analiza.

Glavni ciljevi

i

zadaci nastave srpskog jezika

i

knjizevnosti:

•

raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;

•

primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;

•

raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;

•

raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;

•

poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;

•

postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;

•

elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela ,

dva pisca iii dva knjizevna perioda ,

sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;

•

argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpska

i

hrvatska knjizevnost, IX. razred

-

1990 Srpska

i

hrvatska knjizevnost, X. razred

-

1990 Srpska knjizevnost

-

XI. razred

-

1996

Srpska knjizevnost

-

XII. razred -1995

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

SLOVENSKA. LITERATURA

Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym.

1.

Budova slovesna tvorba.

Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. udovă epika a lyrika. udovă pieseii, balada, rozprăvka ,

povest'.

2.

Stredoveka staroslovienska a latinska literatura.

Moravsko-pan6nske legendy o Cyrilovi a Metodovi

(vseobecny prehl'ad).Legenda o Svoradovi a Benediktovi (vseobecny prehl'ad).

3.

Hugolin Gavlovic:

Valaska skola, rnravov stodola (vseobecny prehl'ad).

4.

Juraj Fandly

:

Duvemă zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny prehl'ad)

.

5.

Jozef lgnac Bajza:

Rene mlădenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky roman (vseobecny prehl'ad).

6.

Jan Kollar:

Slavy dcera (literarny rozbor).

7.

Jan Holly:

Svătopluk

(

literamy rozbor), Selanky (literamy rozbor).

8.

Vyznam osobnosti a diela Budovita Stura.

9.

Samo Chalupka:

Mor ho!

(

literarny rozbor) .

10.

Janko Kral':

Zakliata panna vo Vahu a divny Janko

(

literarny rozbor).

11.

Andrej Sladkovic

- tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine

:

Marina a Detvan (literămy rozbor).

12.

Jan Botto

: Srnrt'

Jănosikova

( literarny rozbor).

13.

Jozef Miloslav Hurban:

Od Silvestra do Troch krăl'ov (literămy rozbor).

14.

Jan Kalinciak:

Restavracia ( literarny rozbor)

.

15.

Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky:

Lipovianska masa (literarny rozbor).

16.

Jan Chalupka

: Kocurkovo (literamy rozbor).

17.

Jan Palarik:

Inkognito a Zmierenie alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literamy rozbor).

18.

Pavol Orszagh Hviezdoslav

:

Prehl'ad diela

.

19.

Pavol Orszagh Hviezdoslav:

Hăjnikova

zena

(literămy rozbor).

20.

Pavol Orszagh Hviezdoslav:

Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor).

21.

Svetozar Hurban Vajansky:

Tatry a more ( vseobecny prehl'ad).

22.

Martin Kukucin

:

Dom v strani.(literarny

rozbor).

23.

Martin Kukucin

:

Neprebudeny ( literamy rozbor).

24.

Bozena Slancikova Timrava:

Tapăkovci (literămy rozbor).

25.

Bozena Slancikova Timrava:

Skusenost' ( literămy rozbor).

26.

Jozef Gregor Tajovsky.

Statky- zmătky

(

literarny rozbor).

27.

Jozef Gregor Tajovsky:

Maco Mliec (literămy rozbor).

28.

lvan Krasko:

Otcova rol'a (literamy rozbor)

.

29.

Janko Jesensky:

Vyhnali ma (literamy rozbor).

30.

Ladislav Nadasi Jege:

Adam Sangala

(

literarny

rozbor).

31.

Jozef Ciger Hronsky:

JozefMak ( literamy rozbor).

32.

Milo Urban

:

Zivy bic ( literămy rozbor).

33.

Frantisek Svantner

:

Dama (literarny rozbor).

34.

Margita Figuli:

Tri

gastanove

kone ( literarny rozbor).

35.

Jan Kostra:

Peniaztek ( literămy rozbor).

36.

Milan Rufus:

Vyjdi z lesa a klcuj les.(literămy rozbor).

37.

Frantisek Hecko:

Cervene vino (literămy rozbor).

38.

Alfonz Bednar:

Cudzf

(literarny

rozbor).

39.

Vincent Sikula

: prehl'ad diela.

40.

Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad.

Poziadavky:

pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho na.zoru na svet a jeho filozofiu zivota, vystihnut' esteticku stranku diela,

rozoberat' a interpretovat' literame dielo, vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav, urcit' typ sujetu a rozpravaca,

zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis, list, zaradit' dielo druhovo ,

zanrovo,

urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu.

Studijna literatura

:

Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku.

SLOVENSKY JAZYK

-

pre reâlny smer

Nauka o slove: Tvorenie slav. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova. Stylistika : Styly. Charakteristiky stylov.

Poziadavky

:

aplikovat' vedomosti z lexikol6gie, spoznat' styly,

urcit' stylisticke crty textu,

zostavit' text patriaci do urciteho stylu, zaradit' texty do funkcnych stylov

uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na râzne kateg6rie slov: slova ,

vety, kratke texty, tvorit' vety a texty s danymi kateg6riami slov.

SLOVENSKY JAZYK

-

pre humanitny smer

1.

Fonetika a fonologia.

System samohlasok a spoluhlasok v slovencine.Slabika . Rozdel'ovanie slav na slabiky. Ryt- micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortografiau.

2.

Nauka o slove.

Tvorenie slov. Vyznam slova ( vecny a gramaticky, priamy a preneseny).Diferenciacia slovnej zasoby podl'a r6znych kriterif ( zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonymâ, homonymâ, antonymâ, neologizmy, archaizmy a pod.).

3.

Morfol6gia.

Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesâ). Kateg6rie ohybnych slovnych druhov: rod,cfslo, pad, vzor, zhoda, stupiiovanie, osoba, cislo, cas, sp6sob, slovesny vid.

Neohybne slovne druhy (prfslovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia.

4.

Syntax.

Jednoducha veta. Klasifikaciajednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (prfvlastok, prislovkove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad'ovacie (druhy viet) .

Slovosled, vetosled. Interpunkcia.

5.

Vseobecne poznatky o slovenskomjazyku.Vznik.

Vyvin.Spisovny jazyk.Styly.

Poziadavky:

spoznat' jednotlive uvedene kateg6rie javov, aplikovat' vedomosti v slova.eh, v kratkych vetach,

uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,

morfologicky rozbor slovnych druhov a prfslusnych kateg6rif na zaklade vychodiskoveho textu,

tvorenie viet s danymi slovarni ,

urcit' prisudky, spojovacie vyrazy ,

segmentăcia suvetia na vety, urcit' druhy viet ,

graficky znazomit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami,

urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,

aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetăch: tvorit' jednoduche vety a suvetia.

Studijmi literatura:

Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.

Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov lycef s vyucovacim jazykom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena na reălny smer a humanitny smer.Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikol6gia a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika).

Skuska je ustna a pisomna . Listky pre ustnu skusku obsahuju otăzky z literatury a su spoiocne pre obidva smery. Pisomnă prăca je rozdelena na styri casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka ( pre humanitny smer), zo stylistiky a z lexikol6gie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu, ziadosti atd'.,esej na <lanu temu.

Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri hodiny.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC)

I - OKUMA - ANLAMA

-Bir olay yaz1s1m

anlamh

bir

șekilde

okuyabilme,

-Hikâye tiiriiniin

ozeliklerini

kavrayabilme,

-Metin iyinde ciimleyi tamyabilme,

-Bir manzumeyi

ozeliklerine

gore okuyabilme,

-Manzume

ile diizyaz1

arasmdaki

farla. kavrayabilme,

-Paragraf

ve paragraftaki diișiinceyi kavrayabilme,

-Bir șiiri vurgu

ve

tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,

-Bir șiirin șekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,

-Olay yaz1lannda sebep-sonuy ilișkisini kavrayabilmek,

-Olay

yaz1lanrn

meydana getiren unsurlar1 kavrayabilme(yer,zaman,olay ve kișiler)

-Sevilen bir șiiri ezberlemeyebilme,

-Olay yaz1lan ile fikir yaz1lan arasmdaki fark1 kavrayabilme,

-Bir

metnin

yardlillCI fikirlerini ve

ana

fikrini bulabilme,

-Plân ve plânm yararlarm1 kavrayabilmek,

-Bir metindeki olaylar1 karș1laștirarak benzer ve farkh

yanlar1

kavrayabilme,

-Anlama etkinliklerini kavrayabilme

(dinleme,okuma,găzlem ...

)

-Okunan

bir yaz1daki sebep-sonuy ilișkilerini kavrayabilme,

-Bir metnin dii ve anlat1m(iisliip) ozelliklerini kavrayabilme,

-Bir manzumenin ana temasm1 kavrayabilme,

-Sozlii

ve yaz1h

ifade arasmdaki benzer ve farkhhklan kavrayabilme.

11-ANLATIM

A)

SOZL-0

ANLATIM

B) YAZILI ANLATIM

-Dogru ve diizgiln konușabilmek,

-Tilrkye derslerindeki her tiirlil faaliyetlere katilabilmek ve vanlan sonuylar1 anlatabilmek ve ay1klayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,

-Bir tart1șmaya kat1labilmek,

-Gorillen veya yașanan olaylarla ilgili duygu ve dilșilncelerini anlat1p,yazabilmek ,

-Atasozlerini,ozdeyișleri

ve deyimleri ay1klayabilmek,

-<;evrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylanm anlatJp yazabilmek,

-Ozel mektup,iș mektubu,dilekye ve telegraf yazabilmek,

-Paragraflardaki dtișilnceleri ay1klayabilmek,

-Olay veya kiși tasvirleri

yapabilmek (sozlil

ve yaz1h),

-Topluluk karș1smda

ayIȘ

konușmas1, kapamș

konușmas1 yapabilmek,

-Yaz1lanm uygun bir plâna gore

geliștirebilmek,

-Okuduklanndan notlar alabilmek,

-Konușmalanm uygun bir plâna gore geliștirebilmek,

-Kompozisyon yeșitlerini (yaz1h ve sozlil kompozisyon) kavrayabilmek ,

-Bir fikir

yazISI yazabilmek.

III - DiL BiLGiSi(GRAMER) KONULARI

A)

SES BiLGiSi

-Tiirk e'deki sesii ve sessiz harfleri tamyabilmek ,

-Biiyiik i.inlii uyumu kurahru kavrayabilmek,

-Kiir;:iik iinli.i uyumu kuraluu kavrayabilmek,

-Dnsi.izlerin benzeșmesi kurahm kavrayabilmek,

-Dulii di.ișmesi kurahm kavrayabilmek,

-Si.ireksiz sert i.insi.izlerin yumușamas1 kuraluu kavrayabilmek,

-Ti.irkr;:e'de bașta ve sonda bulunmayan i.insi.izleri tamyabilmek,

-Seslerin birleșmesini,hece ve hece r;:eșitlerini kavrayabilrnek.

B)

KELIME BiLGiSi

-Ti.irkr;:e 'deki kelime ti.irlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin

yapilan,

isim tamlamalan, isimlerin r;:eșitleri

s1fatlar ve s1fatlarm yap1lan, s1fatlarm r;:eșitleri

s1fat tamlamalan,

zamirler ve zamirlerin yaplian, zamirlerin r;:eșitleri,

zarflar ve zarflarm yap1lan, zarflann r;:eșitleri,

fiiller ve fiillerin yapllan, fiillerde kip,zaman ve kiși, yapllanna gore fiiler, edatlar

baglar;:Iar, iinlemler.

C)

CUMLE BiLGiSi

-Anlamlarma gore ciimle r;:eșitlerini kavrayabilmek olumlu ciimleler,

olumsuz ciimleler, soru ciimleleri, i.inlem ciimleleri, șart ci.imleleri.

-Yap1!anna gore ciimle ti.irlerini kavrayabilmek basit ctimle,

bileșik ciimle, srrah ciimle, bagh ciimle,

s1rah-bagh ciimle.

Ctimlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne

ytiklem

zarf ti.imleci dolayh tiimler;:

belirtili nesne belirtisiz nesne

D)

ANLAM BiLGiSi

-Ti.irkr;:e kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gerr;:ek anlam1,

Kelimelerin mecaz anlam1, Kelimelerin terim anlam1,

Kelimelerin deyim anlam1 ,

Z1t anlamh kelimeler,

Eș anlamh kelimeler.

E)

YAPI BiLGiSi EKLER

Yap1m ekleri

<;;ekirn ekleri(isim ve fiii r;:ekim ekleri) Basit kelime

Turemiș kelime Bileșik kelime

F)

EDEBÎ BiLGiLER

-Yaz1 tiirlerini kavrayabilmek. Roman ve roman r;:eșitleri Hikâye

Masai

Tiyatro ve r;:eșitleri, Destan,

Șiir ve

șiir

r;:eșitleri ,

Gezi yaz1lan ,

Nutuk

Makale F1kra, Sohbet

-Edebiyatmm tamm1 ve konusu

-Tiirk edebiyatI'mn devirleri

-Edebiyatta ifade tarzlan(Sozli.i ifade-Yaz1h ifade)

-Șiirle ilgili bilgiler,

Soz sanatlan(Benzetme , mi.ibalaga , Tenâsi.ib ...

)

-Halk edebiyat1 ve ozellikleri,

-Halk edebiyatI nazllll șekilleri

-Klâsik Tiirk edebiyat1 ve ozellikleri

G)

iMLA VE NOKTALAMA

-Biiyiik harflerin imlas1

-bzel isimlerin imlas1,

-Eklerin imlas1,

-Yabanc1 kelimelerin imlâs1, Nokta

Virgill Noktah virgi.il T1mak ișareti iki nokta Soru ișareti

-Onlem

ișareti

NOT 1 Mecidiye Kemal Ataturk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanhg1 tarafmdan olușturulan komisyon tarafmdan yaz1lan ders kitaplan okutuhnaktadrr .

2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji boli.imlerde aym miifredat program1 uygulanmaktadrr.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul

examenului

național de bacalaureat, absolvenții de liceu ,

învățământ de zi ,

seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situațiile următoare:

•

Limba engleză - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b);

Limba engleză

-

probă scrisă la alegere din aria

curriculară

corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie

(proba

e);

Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate filierele, profilurile și specializările

ne-filologice (proba

f).

II.

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Respectând tipologia

generală

a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor modeme în liceu, examenul de bacalaureat la limba engleză este construit pe programele școlare în vigoare, publicate

în

colecția "Curriculum Național - Seria liceu

-

Programe școlare".

•

Programa

IA

,

Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice (filologie, intensiv

și

bilingv) și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică) .

Programa

IA,

Limba engleză - prima limbă modernă :

licee teoretice, celelalte specializări.

•

Programa

IB,

Limba engleză

-

prima limbă modernă: licee tehnologice și vocaționale

( cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematică- informatică).

•

Programa

2,

Limba engleză - a doua limbă modernă: toate filierele și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.

•

Programa 3, Limba engleză - a treia limbă modernă: pentru minorități și pentru absolvenții de liceu

care

au început studiul limbii engleze în clasa

a

IX-a.

Programele școlare în vigoare sunt centrate pe competențe. Structura programelor școlare este următoarea:

l.

Competențele

generale:

•

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

•

Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate

anumitor

contexte

•

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare (nu se cere în cazul Programei 3)

2.

Competențele specifice, corelate cu unități de conținut.

3.

Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

•

Conștientizarea contribuției limbii engleze la îmbogățirea patrimoniului culturii universale și la vehicularea culturii contemporane

•

Raportarea critică la civilizațiile britanică și americană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței

•

Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora

•

Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba engleză

Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare

4.

Sugestii metodologice : recomandări privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicării și funcțiile comunicative ale

limbii.

În anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum­ ul național, pe baza celor patru programe menționate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeași structură generală în ceea ce privește probele ( oral,

ca probă obligatorie, sau

scris,

ca probă la alegere), precum și tipurile de subiecte.

Pe parcursul probei orale se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a comunica eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic și funcțional) a elementelor de construcție a comunicării și a funcțiilor specifice limbii engleze, achiziționate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competențele de interacțiune și tranfer, precum și capacitatea candidaților de a construi un discurs convingător, logic și coerent, susținut de opinii proprii, exemple, argumente și asociații cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experiență de viață.

În cadrul probei scrise, se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a opera cu codul scris al limbii engleze în situații de comunicare variate, demonstrată prin competențe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime și prin competențele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funțional și stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competențele de interacțiune la nivelul textului scris produs, precum și cele de mediere și transfer .

În ambele probe vor fi evaluate - pe bază de indicatori specifici, precizați în baremul de corectare - valorile și atitudinile pe care programele școlare de limba engleză le prevăd a fi formate pe parcursul studiilor liceale.

Urmărind structura programelor școlare în vigoare, examenul de bacalaureat 2004 își propune să evalueze:

nivelul competențelor generale ale candidatului; însușirea conținuturilor;

- valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii engleze;

competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice.

Totodată, programa de bacalaureat pentru limba engleză dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați.

III.

COMPETENȚE CARE VOR FI EVALUATE

III.

1. Competențe de comunicare orală

Pentru a evalua competențele de comunicare orală, candidații

vor

fi solicitați:

•

să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări și să rezolve sarcinile de lucru primite;

•

să recunoască elementele de vocabular și structurile gramaticale dintr-un text dat;

•

să identifice ideile principale din textul dat;

•

să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;

•

să recunoască argumentele și să identifice concluziile dintr-un text;

•

să selecteze informațiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru;

•

să comenteze o informație/ o părere

/un

citat/ un proverb;

•

să realizeze un discurs oral pe o temă dată;

•

să relateze un eveniment/ un fapt divers/ o

întâmplare/

o experiență personală;

•

să prezinte un film/o carte;

•

să descrie un obiect, o persoană/ un personaj, o activitate, locuri cunoscute/ imaginare;

•

să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură

cu

textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viață și să redea conținutul textului;

•

să identifice sensul

cuvintelor

și al relațiilor

semantice

dintre ele;

•

să schimbe punctul de vedere într-un text;

•

să parafrazeze un citat folosind exemple personale / prin raportare la experiența personală;

•

să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;

•

să exprime și/ sau să argumenteze o părere personală /un punct de

vedere,

pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

•

să folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.

III.

2. Competențe de comunicare scrisă

Pentru a evalua competențele de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații trebuie:

•

să înțelegă

sensul

global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;

•

să identifice

informațiile

semnificative din text;

•

să schimbe punctul de vedere într-o povestire /într-un text;

•

să comenteze unele aspecte din text;

•

să exprime propriile păreri în legătură cu

ideile/conținutul

textului respectiv;

•

să analizeze

și

să interpreteze un aspect / o idee din textul dat;

•

să descrie locuri cunoscute/imaginare, activități;

•

să descrie/caracterizeze o persoană;

•

să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală.

•

să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;

•

să construiască un text pe baza unei teme date;

•

să redacteze

un

eseu;

•

să comenteze un subiect;

•

să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de Ia un text/ o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

•

să traducă un text de dificultate medie;

•

să schimbe punctul de vedere într-un text;

•

să parafrazeze un citat folosind exemple personale

/

prin raportare la experiența personală;

•

să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;

•

să folosească corect structurile lexicale și gramaticale studiate.

IV.

CONȚINUTURI CARE VOR FI EVALUA TE

Conținuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare.

În consecință, diferențierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face din punct de vedere

calitativ

(micșorând/mărind gradul

de dificultate al unui

item

sau sarcini de lucru) și nu

cantitativ,

(micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru) .

IV.I. Conținuturi lexicale și tematice

Se vor evalua cunoștințele de

vocabular

specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba engleză,

teme

inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general.

Textele necunoscute

și

temele

de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri:

a)

Tip de text:

literar, non-literar;

Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen

nu exclud

studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să învețe a aborda un text necunoscut;

să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii;

să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi;

să învețe să analizeze și să comenteze un text ,

exprimând opinii și judecăți de valoare personale; să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiinilor personale;

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris.

b)

Sursa:

articole din ziare și reviste, cărți din spațiul britanic și american, literatură cultă și populară ,

broșuri, internet.

c)

Lungimea:

în funcție de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte

d)

Dificultate:

în funcție de programă

/

tip de subiect, dar fără să depășească gradul de dificultate a textelor din manuale;

e)

Universul tematic:

domeniile tematice cuprinse în programa școlară:

1.

Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă, stil de viață, activități în timpul liber;

2.

Domeniul social (societate): tinerii, familia și comunitatea, tinerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranța, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situații (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;

3.

Domeniul educație și profesie: școală ,

ocupații, profesii, piața muncii;

4.

Domeniul știință și cultură: patrimoniul național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente .

IV.2. Elemente de gramatică

- cele cuprinse în Programa de limba engleză: SUBSTANTIV

- pluralul substantivelor

- substantive defective de număr

ADJECTIV VERB

ADVERB CUVINTE DE LEGATURA

-

comparația intensivă

-

timpurile verbale

-

subjonctivul

-

verbe modale / modalitate

-

infinitivul/ participiul/ gerunziul

-

construcții cu infinitivul și cu participiul

-

grade de comparație

-

prepoziții, conjuncții, locuțiuni

ARTICOLUL

- hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului

-

cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA

-

ordinea cuvintelor în propoziție

-

tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.)

-

propoziții condiționale

- condiționale I,II , III, mixte

-

corespondența timpurilor

-

vorbirea directă /

indirectă

IV.3. Funcții comunicative ale limbii:

1.

inițierea, întreținerea și încheierea unui dialog/ conversații

2.

exprimarea opiniei

3.

exprimarea acordului/ dezacordului față de opiniile

altora

4.

exprimarea satisfacției/ insatisfacțieie față de un punct de vedere

5.

exprimarea refuzului/

argumentarea

refuzului

6.

contrazicerea părerilor altora

7.

comentarea părerilor

8.

solicitarea repetării și reformulării

9.

exprimarea presupunerilor

10.

solicitarea de informații și de sugestii

11.

oferirea și confirmarea

/

infirmarea de informații

12.

solicitarea confinnării

/

infirmării unor informații

13.

formularea de propuneri și sugestii

14.

exprimarea de condiții

15.

formularea de sfaturi

16.

exprimarea preferințelor, intențiilor

17.

solicitarea și acordarea

/ refuzul permisiunii

18.

formularea de invitații

19.

exprimarea de mulțumiri

20.

acceptarea /

refuzul unei invitații

21.

exprimarea surprizei, curiozității, temerilor ,

îndoielilor

22.

exprimarea simpatiei

23.

formularea de comparații

24.

formularea de persuasiuni

25.

exprimarea diverselor grade de certitudine

V.

PRECIZĂRI

V.1.

Timpul de lucru:

a)

Proba orală : timp de prezentare: 15 minute

b)

Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore

V.2.

Structura și dificultatea subiectelor

vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.

La alcătuirea itemilor

/

sarcinilor de lucru se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor

I

filierelor, iar diferențierea se va face din punct de vedere

calitativ.

TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANȚĂ CU PROGRAMA ȘCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate

cu

prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor

susține

un examen oral la una din limbile modeme studiate, ca

probă

obligatorie (proba b). De

asemenea,

pot

alege

o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba

e sau

f

).

Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare 1

,

examenul

de bacalaureat 2003 menține aceeași structură

în

ceea ce privește:

-

probele (orală,

ca

probă obligatorie, sau scrisă,

ca

probă la alegere);

-

competențele de evaluat, și, în

general,

conținuturile și tipurile de itemi (subiecte);

-

repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de

studiu săptămânal

:

•

1-2 ore

2

•

3-4 ore

3

•

bilingv

4

•

Minorități

/

L3

5

Atât pentru proba orală, cât

și

pentru proba

scrisă,

candidații tuturor profilurilor, inclusiv

Minorități

/L3 , vor fi evaluați pe baza unor texte nescunoscute

/nestudiate

la clasă.

Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe

abilități

de comunicare orală sau

în

scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în

concordanță

cu programa

școlară,

fără a

reflecta

în mod

special viziunea

unui manual

anume.

1

Prezenta Programă de bacalaureat

a fost

elaborată pe baza Programei

școlare

de Limba franceză pentru clasa a IX-a,

aprobată

prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999

și

a Programei

școlare

de Limba franceză,

seria

liceu

,

voi.

2, Aria curriculară Limbă

și

Comunicare,

Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba franceză pentru clasa a

X-a, aprobată

prin Q.M.E.N nr. 5128 / 21.12.1999 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/ 31.05.2001; Programa școlară de Limba franceză pentru clasele a XI-a- a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 și modificată prin O.M.E.C. nr.

3915/31.05.2001

2

Pentru

absolvenții care

au studiat lb . franceză 1-2

ore

pe

săptămână (indiferent

de nivel, L1 sau L2), inclusiv

absolvenții

învățământului

în

limbile minorităților naționale

care au început

studiul limbii franceze în

gimnaziu.

3

Pentru absolvenții care au studiat lb.franceză 3-4

ore

pe săptămână (inclusiv profilul intensiv).

4

Numai pentru

absolvenții

claselor bilingve.

5

Din

această

categorie

fac

parte absolvenții

învățământului

în limbile minorităților naționale

care au

început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de

studiu).

II.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Competențele

generale

sunt aceleași pentru toate

filierele, în

funcție de probă (oral/scris). Competențele specifice

( și

conținuturile) se diferențiază pe două nivele :

1.

1-2 ore, 3-4 ore

și

clase bilingve;

2.

Minorități

I

L3.

1.

LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și clase bilingve

1.1.

PROBA ORALĂ

Pentru

a

evalua

competența de comunicare orală

,

candidații vor

fi solicitați :

♦

să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/ nestudiat la clasă.

♦

să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul

global

al unui text necunoscut - extrăgând

și /sau

prelucrând informații din text - prin :

•

identificarea sensului cuvintelor și a

relațiilor semantice

;

•

recunoașterea

și

utilizarea elementelor

și structurilor

gramaticale studiate;

•

traducere

;

•

identificarea informațiilor semnificative din

text (răspuns

la întrebări

/

text lacunar etc .)/

rezumarea informației pertinente (desprinderea

și

selectarea ideilor și a elementelor relevante) / reformularea textului prin contragere/ reducere

6

;

Candidații pot

face

trimiteri la /

asocieri

cu alte

texte

cunoscute

sau cu propria experiență de

viață.

♦

să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor

gramaticale

și lexicale studiate ,

pe tot parcursul comunicării orale ;

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

•

realizarea unui discurs oral convingător, logic

și coerent,

pe o temă dată:

-

relatarea unui

eveniment

/

unui fapt divers

/

unei

întâmplări

/

unei experiențe personale;

-

prezentarea unui film

/

unei cărți

7

;

-

descrierea unui obiect ,

unei persoane /

unui personaj ,

unei activități, unor locuri cunoscute / imaginare;

-

prezentarea/ comentarea unui

subiect

,

unui paragraf, unei afirmații ,

unei idei, ideilor textului

7

,

integrând exemple relevante și

/

sau un punct de vedere personal.

Candidații pot

face

referiri la texte cunoscute, la

realitatea

înconjurătoare sau la propria experiență.

♦

să demonstreze

capacitatea

de a participa

activ

la

o conversație

(interacțiune orală) în situație de

examen,

utilizând limba franceză potrivit

contextului

comunicațional.

1.2.

PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea

competenței de comunicare în scris,

candidații

vor

fi solicitați :

♦

să dovedească

capacitatea

de a înțelege

sensul global al

unui text necunoscut

/

nestudiat la clasă prin:

•

identificarea

sensului

unor cuvinte și a relațiilor semantice ;

•

recunoașterea

și

utilizarea unor elemente și ștructuri gramaticale studiate;

•

identificarea informațiilor semnificative din text (exerciții cu alegere duală/ multiplă

I

răspuns

la întrebări/ text lacunar

etc.)

/

rezumarea textului

(desprinderea și

selectarea

ideilor

și

a elementelor relevante)/ reformularea textului prin contragere/ reducere

6

;

6

eventual,

întru-un

număr dat de

cuvinte

(3-4 ore

și

bilingv),

cf.

Programei pentru clasa a XII-a

;

7

3-4 ore și bilingv.

♦

să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competențele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin :

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

•

construirea unui discurs logic și coerent ,

pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmație/ un text dat :

-

relatarea unui eveniment/ unui fapt divers

/

unor întâmplări

/unei

experiențe personale ;

-

descrierea unor obiecte/ locuri (cunoscute

I

imaginare) / activități

;

descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante;

-

construirea unui interviu /

unui dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text) ;

-

redactarea unui C.V.

I

unei cărți poștale/ felicitări/ scrisori (personale/ administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

-

dezvoltarea unei idei / continuarea unui text ;

-

exprimarea/ argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/ o situație/ ideile/ conținutul textului;

-

comentarea unui subiect /

unei afirmații /

unei idei/ ideilor textului

8

,

integrând un punct de vedere personal ,

argumente și exemple relevante;

-

redactarea unui eseu structurat/ liber

8

.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦

să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat : prin traducerea în/ din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/ neliterar (1-2, 3-4 ore și Minorități) ;

2.

LTh'.IBA FRANCEZĂ: Minorități/ L3

2.1.

PROBA ORALĂ

Pentru a evalua

competența de comunicare orală,

candidații vor fi solicitați:

♦

să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/ nestudiat la clasă

.

♦

să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut prin:

•

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

•

răspuns la întrebări (chestionar);

•

traducere ;

•

selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat

/

a informației specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8)

Candidații pot face trimiteri la/ asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată.

♦

să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care

au

drept țintă acest lucru;

•

prezentarea unor detalii personale;

•

relatarea unui eveniment /

unui fapt divers /

unei în t âmplări /

unei experiențe personale; povestirea unui film;

•

descrierea/ prezentarea unor persoane

/

locuri

/

obiecte

/

activități;

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦

să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen.

8

3-4 ore și bilingv .

2.2.

PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea

competenței de comunicare în scris,

candidații vor fi solicitați :

♦

să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/ nestudiat la clasă prin:

•

recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate;

•

identificarea informațiilor semnificative din text, prin exerciții diverse (exerciții cu alegere duală /

multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar etc.);

•

selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale)/ a informației specifice din documente curente simple, dintr-un text dat .

♦

să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin

:

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

•solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);

•

redactarea unui C.V. / unei că11i poștale/ felicitări/ scrisori (personale/ oficiale);

•

redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente ( întrebări, text) de sprijin;

•

relatarea unui fapt divers

/

unor întâmplări

/

unei experiențe personale ; povestirea unui film;

•

descrierea unei persoane/ unui personaj / unor locuri/ obiecte

I

activități;

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦

să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat

:

prin traducerea în/ din limba franceză a unui text simplu.

III.

CONȚINUTURI

1.

LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore

9

,

3-4 ore și bilingv

1.1.

ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat

,

evaluarea acestor elemente

vizează

varietatea

,

adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

1.2.

ACTE DE VORBIRE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal :

-

a se prezenta , a prezenta pe cineva

-

a se prezenta într-un interviu de angajare/ C.V.

-

a vorbi despre sine

-

a vorbi despre starea fizică

-

a face o expunere pe o temă dată

-

a exprima un raționament/ o judecată

10

-

a exprima o opinie personală / stări

/

sentimente

-

a argumenta o opinie personală

-

a relata evenimente

-

a descrie locuri, persoane, obiecte

-

a da, a cere informații practice cuiva

-

a exprima gusturi și preferințe

-

a sfătui pe cineva

10

/

a cere cuiva sa facă ceva / a interzice

9

conținuturi comune, LI și L2, conform Programei școlare de Limba franceză citată la pag.I;

10

3-4 ore și bilingv.

-

a situa în spațiu și timp

-

a exprima cantitatea/ calitatea; a compara

-

a propune /a invita , a accepta/ a refuza

-

a-și exprima acordul

/dezacordul

-

a face o urare, a felicita

-

a rezuma un text (idei esențiale)

-

a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală)

1.3.

CONTINUTURI LINGVISTICE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.

Lexic:

relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime* , familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic*, conotație/ denotație*

Articolul

: hotărât, nehotărât, partitiv ;

Substantivul:

gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).

Adjectivul:

acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesi v e ,

demonstrative și nehotărâte)

Numeralul:

cardinal și ordinal;

Pronumele:

personal , reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele en și y ;

Verbul:

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect* , mai mult ca perfect

*),

imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu , participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă

,

reflexivă și pasivă ;

folosirea formelor perifrastice ( aller,

venir

de,...); stil direct/ indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal)*

Adverbul

: tipuri, grade de comparație ;

Prepoziția:

folosirea prepozițiilor.

Sintaxa propoziției:

subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale;

Sintaxa frazei

:

concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*, după verbe de voință, îndoială, sentimente ,

verbe

de opinie* la forma interogativă

/

negativă, după conjuncții

,

locuțiuni conjuncționale , expresii impersonale;

exprimarea: cauzei ,

scopului, ipotezei (si condițional), consecinței ,

concesiei*

,

condiției*, comparației*; propoziția participială*.

Tipuri și forme de fraze:

activă, pasivă, negativă, impersonală;

imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza*.

•

elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv.

1.4.

TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a)

Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză;

b)

Tipul de text : text autentic literar/ neliterar;

c)

Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 - 350 de cuvinte)

d)

Dificultate : în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități /L3.

♦

TEXTE

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*, eseu*).

♦

TEME

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:

•

Viața personală și socială: identitate /CV; tinerii și comunitatea, tinerii și idolii lor,

relații între tineri, idealuri și proiecte, sentimente; familia: membri, ocupații; sănătate (droguri

I

SIDA

/tabagismul/ alcoolul ...) etc.;

•

Viața cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară , poștă, bancă; meteo etc.

•

Timp liber: week-end/ vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.

•

Societate: educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; modă; conflicte între generații; muncă/ șomaj ; violență/ non-violență etc.

•

Mediul înconjurător: oraș/ sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.

•

Spațiul francofon: Franța contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii ; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; francofonia și țările francofone;

•

Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități româneșți); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene.

* elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv.

2.

LIMBA FRANCEZA: Minorități/ L3

11

2.1.

ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

(v.1.1., pag. 4)

2.2.

ACTE DE VORBIRE

a se prezenta

a angaja, a continua, a termina o conversație

a cere/ a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,... ) a exprima o opinie personală

a exprima o judecată

a relata activități la prezent, trecut, viitor a situa un eveniment în timp

a descrie locuri

a exprima o stare fizică

a exprima gusturi și preferințe

a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă... ) a exprima calități și cantități; a compara calități

a propune / a invita, a accepta / a refuza a cere cuiva ceva / să facă ceva

a exprima acordul / dezacordul a se scuza , a răspunde la scuze a face o urare, a felicita

a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală)

2.3.

CONȚINUTURI LINGVISTICE

Articolul:

hotărât, nehotărât, paiiitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de).

Substantivul:

gen, număr ; exprimarea cazurilor; nume de țări (masculin, feminin).

Adjectivul:

adjective calificative uzuale și de culoare; acordul în gen și număr;

gradele de comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral.

Pronumele: Verbul:

Forme de fraze: Adverbul:

personale (subiect, C.O.D. și C.0.1.), interogative ( qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, c;a), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele en și y;

modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaître, croire, voir,... ; verbe pronominale);

perfect compus cu avoir și etre : verbe de grupa I , a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, <lire... ); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiționalul prezent, si condițional (I și II); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voință, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale( il fait beau/mauvais, chaud/froid, il pleut, îl neige);

afirmativă, negativă, interogativă (cu est-ce que și prin inversiune);

adverbe interogative (Comment. ..

?

Pourquoi...

?

Combien...

?);

adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain);

Conjuncții:

et, mais, parce que, donc

11

conform Programei de lb. franceză pentru anul IV (L3), citată la pagina 1.

2.4.

TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă

(v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)

♦

TEXTE

Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente ( carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare, ...

); texte informative și articole de presă.

♦

TEME

•

Viața personală și socială: identitate; tinerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; modă și vestimentație;

•

Viața cotidiană: pe stradă, magazine, poștă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri,

muzică, dans, cinema,... ), activități, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc....

•

Spațiul francofon: orașe și provincii; tradiții și sărbători; francofonia.

•

Spațiul cultural românesc: monumente, locuri, personalități marcante.

IV.

PRECIZĂRI

1.

Proba orală

:

-

timpul de lucru: 15 minute

-

prezentarea : l O minute.

Proba scrisă :

-

timpul de lucru: 3 ore.

2.

Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal . Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micșorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru)

și nu cantitativ (micșorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3.

Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie

să neglijeze

,

sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris;

să-și însușească structuri gramaticale noi , să și le consolideze pe cele vechi;

să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre;

să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;

să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; să învețe cum

să

găsească anumite detalii

/

exemple pentru susținerea opiniilor personale;

să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația franceză .

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT

În cadrul examenului de bacalaureat absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență ,

au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la

limba germană ca limbă modernă într-una din situațiile următoare:

•

Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b);

•

Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e);

Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile și specializările nefilologice ( proba

f).

II.

OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ

Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele școlare în vigoare, publicate în colecția

"Curriculum

Național. Seria liceu. Programe școlare".

•

Programa lA, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv și bilingv de studiere a limbilor de circulație internațională) și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).

•

Programa lA, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.

•

Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică).

•

Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.

Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.

1.

Competențele generale:

•

Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare

•

Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Realizarea de interacțiuni în comunicarea scrisă

•

Transferul și medierea mesajelor scrise în situații variate de comunicare

2.

Competențele specifice, corelate cu tipuri de conținuturi.

3.

Ariile tematice, actele de vorbire și elementele de construcție a comunicării.

4.

Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

•

Conștientizarea contribuției limbii germane la îmbogățirea patrimoniului culturii universale;

•

Raportarea critică la civilizația germană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței;

•

Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora;

•

Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană;

•

Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare;

Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise și să interacționeze în limba germană, în situații date de comunicare.

Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 își propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referință în învățarea, predarea și evaluarea cunoștințelor lingvistice, document al Consiliului Europei :

nivelul competențelor generale ale candidatului; însușirea conținuturilor ;

- valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii gennane;

competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de infonnații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifivce;

Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați.

III.

EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A LIMBII

În cadrul probelor orale și scrise, se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul folosește limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competențelor lingvistice și a conținuturilor pe care candidatul și le-a însușit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa școlară.

111.1. COMPETENȚE EVALUATE

III.

1.1.Competența de comunicare orală

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați:

•

să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.

•

să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri Ia alte texte cunoscute sau la propria experiență de viață pentru

bilingv

și

3

-

4 ore săptămânal

și să redea conținutul textului, să răspundă la întrebări pentru

1

-

2 ore săptămânal

și

minorități /L3

.

•

identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

•

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

•

traducere;

•

să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

•

rezolvarea unor itemi care au drept țintă acest lucru;

•

realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent pe o temă dată: relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întîmplări/unei experiențe personale; prezentarea unui film/unei cărți;

descrierea unui obiect ,

unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare;

să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text / o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane.

să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicațional.

111.1.2. Competența de comunicare scrisă

Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi capabili:

•

să înțelegă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;

•

să identifice informațiile semnificative din text;

•

să rezume textul;

•

să comenteze un aspect din text;

•

să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv;

•

să recunoască și să utilizeze elemente și structuri gramaticale studiate;

•

să analizeze și să interpreteze un aspect/idee din textul dat;

•

să folosească corect structurile lexicale studiate;

•

să descrie locuri cunoscute/imaginare, activități;

•

să descrie/caracterizeze o persoană;

•

să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală .

•

să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;

•

să construiască un text pe baza unei teme date;

•

să redacteze un eseu;

•

să comenteze un subiect;

•

să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut / ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

III.

2. CONȚINUTURI EVALUATE

Conținuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare.

În consecință,

diferențierile

(pe

probe,

profiluri)

se

vor

face

din punct

de

vedere

calitativ

(micșorând/mărind gradul de dificultate

al unui item sau sarcini de lucru) și nu

cantitativ,

(micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

111.2.1.

Conținuturi lexicale și tematice

Se vor evalua cunoștințele de

vocabular

specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba germană modernă,

teme

inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general. (vezi

Nota nr. 2)

Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

a)

Tip de text:

autentic: literar, non-literar (vezi

Nota nr. l);

b)

Sursa:

articole din ziare și reviste, cărți din spațiul germanofon, literatură cultă și populară, broșuri, internet.

c)

Lungimea:

în funcție de profil: 125 - 350 cuvinte

d)

Dificultate:

în funcție de profil, dar fără să depășească gradul de dificultate al textelor din manuale;

e)

Domenii:

domenii tematice cuprinse în programa școlară (

Nota nr. 2)

:

1.

Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă, stil de viață, activități în timpul liber;

2.

Domeniul social (societate): tinerii, familia și comunitatea, tinerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranța, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situații (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;

3.

Domeniul educație și profesie: școală, ocupații, profesii, piața muncii;

4.

Domeniul știință și cultură: patrimoniul național și germanofon în cadrul european - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente;

111.2.2.

Elemente structurale funcționale

111.2.2.1.

Acte de vorbire

Candidații vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situații de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.

111.2.2.2.

Forme de comunicare în scris

Candidații vor fi capabili de:

a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicații orale/scrise ;

a redacta un text funcțional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunț, text publicitar, reclamație;

a redacta o povestire, descriere, caracterizare;

a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.

111.3.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

111.3.1.

Vocabular

- Lexicul specific temelor propuse

(Nota nr. 2);

ill.3.2. Elemente de gramatică

cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții

categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziții, fraze

procese și relații: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane,

formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe)

IV. PRECIZĂRI

IV.I. Timpul de lucru:

a)

Proba orală: timp de lucru: 15 minute

:

timp de prezentare: 1 O

minute

b)

Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore

IV.2. Structura și dificultatea subiectelor

(itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.

La alcătuirea itemilor se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferențierea se va face din punct de vedere

calitativ.

T<_?A!E SUBIECTEL? SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANȚĂ CU PROGRAMA ȘCOLARĂ, FARA A REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!

Textele

necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen

nu exclud

studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să învețe a aborda un text necunoscut;

să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii;

să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi;

să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiinilor personale;

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris.

Bacalaureat 2004

Programa pentru limba germană modernă Nota nr. 1

Textsorten

Rezepte

Teletext

Briefe

Anleitungen

Durchsagen

Literarische Texte (Auszilge)

Graffiti

Handzettel

Fuhrungen

Fahrscheine

Videotext

Computerbildschirmtext

Plakate

Zeitungsartikel

Vorschriften

Anschlage

Lieder

Speisekarten

Bericht

Geschăftsbrief

Bedienungsanleitungen

Mitteilung

Etiketten und Aufschriften

Werbeschriften

Visitenkarten

Schilder

Artikel

Prăsentation

Zusammenfassungen

Resourcen:

Lehrbilcher

Reader

Literaturbilcher

Prospekte

Worterbilcher

Zeitungen

Zeitschriften

Plakate

Alben

Fahrplăne

Landkarten

Stadtplăne

Nota nr. 2

Beschreibun2skatei:wrien zum Wortschatz

Bereich

Orte

Instituti- tutionen

Personen

Objekte

Ereignisse

Handlun- gen

Privat

Haus, Zimmer Garten

(eigenes/r,

der

Familie, von

Freunden, von Bekannten)

-eigener

Platz

imHeim, Hotel usw .

-auf dem Land

am

See, Meer

-im Gebirge

-Familie Freundes-

und Bekannten- netzwerke

-Verwandte

-Freunde

-Bekannte

-

Einrich- tungen und Mobel;

-Kleidung

-Hausgerăte

-Spiel

-und Werkzeug

-Korper pflege

-Freizeit-, Reise- und Sportaus- ri.istung

-Familien-

feiern

-Krankheit

-Zwischen- falle

-Unfalle

-natiirliche Phănomene

-Feste

-Besuche

Lebensrouti

-

nen z.B.: anziehen, ausziehen,

essen, waschen, basteln, u.s.w.

Gartenarbeit

-Hobbys

Unterhal- tung

Sozial

-offentliche

Răume:

StraBe,

Platz, Park usw .

offentliche Verkehrs- mittel

-Geschăfte

-Mărkte

-Kranken- hăuser

-Arztpraxen

-Stadien

-Sportplătze

-Sporthallen

-Restaurant,

Kneipe, Hotel

-Behorden

-Vereine

-

Gesellschaf- ten

-politische

Parteien

-Kirchen

-Mitglieder der

Offent-

lichkeit

-Beamte

-Verkăufer

-Lehrer

-Arzt

-Polizisten

-Sicher- heitskrăfte

-Fahrer

-Schaffner

-Passagiere

-Kellner

-Kunden

-Empfangs-

personal

-Priester, Pfarrer

- Geld, Formulare

-Programme

-Mahlzeiten

-Getrănke

-Snacks

-Personal- ausweis, Păsse, Ftihrer- scheine

-Zwischen-

falle

-Unfalle

-Versamm-

lungen

-Geldstrafen

-Spiele,

Wett-

bewerbe

-Einkaufen und offentliche

Dienste

(in Anspruch

nehmen)

-medizi-

nische Dienste (in Anspruch nehmen)

- fahren,

wandern, reisen

-offentliche Unterhaltun

g

und Freizeit-

aktivităten

-Sport,

Spiele

Schule Und Beruf

-Schulen, Aula, Klassen- raum, Schul- hof, Hoch- schule,

Universităt, Seminar- răume, Schul- vertretung

-

Wohnheime Laboratorie n

-Mensa

-Bilios Werkstătten

-Bauernhofe

-Lăden,

-Geschăfte

-Hotels usw.

-Schule, Berufsschul e, Universităt

-Wissen- schafts- und Forschungs- Institute

-Firmen

-Staats- und multination ale Unternehme n

-Gewerk- schaften

-Lehrende, Lehrkorper

-Eltern

-Klassen- kameraden, Sudierende

-

Arbeitgeber

,

Arbeit- nehmer Kollegen

-verschiede- ne Berufsbene- Nungen

-

Schulunifor m

-Schreib-, Mal- und Bastelmate- rial Schulaus- rtistung und

-kleidung

-audio- visuelle Gerăte

-Tafel und Kreide

-Computer

-Btiroaus- stattungen

-Tiere, Pflanzen

-erster und letzter Schultag, Schtiler- austausch

-Spiele, Pause

-Seminare und Ubungen

-Disku- ssionen

-Beratungs- gesprăche Ausverkăuf e

-Messen

Routinen in:

-Schulver- samm- lungen, Lehrerkon- ferenzen, Unterricht, Spielen, Pausen, Laborarbeit, Hausaufga- ben, Team- arbeit Verwaltung, Manage- ment, Produktion- vorgăngen, Btirovorgăn

-

gen, Transport, Verkaufen

-Computer- arbeit

-Reinigung

Bildung

-Museen Theatersăle

-Kinosăle Konzertsăle Bibliotheke n

-Ausstel- lungs- răume

-Veranstal- tungsrăume

Wissen- schafts- und Kulturinstit u-

tionen

Beamten, Schauspiele r,

Ktinstler, Publikum, Kritiker

Kunstge- genstănde

-Alben Musikinstru

-

mente Eintrittskart e Prospekte, Plăne, Pro- gramme, Mal-, Spiel- und

Bastel-

material

-Veranstal- tungen

-Auf- und Vorfilhrun- gen

-Festivale

-Bespre- chungen

-Empfănge

-Konferen zen

Routinen in

-Veranstal- tungen

-Auf- und Vorfi.ih- rungen

-Festivale Bespre- chungen

-Empfăngen

-Konferen- zen usw.

PROGRAMA: LIMBA

ȘI

LITERATURA ITALIANĂ

I.

STATUTUL

DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor

de liceu

vor susține, ca

probă

obligatorie,

un

examen oral

la una din

limbile

moderne

studiate.

De

asemenea, pot alege o

limbă străină

la

probele opționale.

Examenul de limba

italiană va

păstra aceeași

structură

în ceea

ce

privește:

•

probele (orală,

ca probă

obligatorie ,

sau

scrisă,

ca probă

la

alegere);

•

repaitizarea în funcție

de numărul de

ore

de

studiu săptămânal :1-2 ore,

3-4

ore (indiferent de

ni v

el

,

Ll sau

L2),

bilingv

și Minorități/L3, pentru ambele

probe

(oral și scris);

•

competențele de evaluat,

și,

în general,

conținuturile

și

tipurile

de itemi

(subiecte).

Atât

pentru proba

orală,

ca probă

obligatorie, cât și

pentru

proba scrisă,

candidații tuturor

profilurilor,

inclusiv Minorități

,

vor

fi

evaluați pe

baza

unor texte

nescunoscute

/

nestudiate la

clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va

pune pe

abilități

de

comunicare orală sau în scris.

II.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

PROBA ORALĂ

Pentru

a

evalua

competența de comunicare

orală ,

candidații vor fi solicitați,

indiferent

de numărul

de ore

săptămânal

de studiu:

•

să citească corect, fluent și

expresiv

un text necunoscut/ nestudiat la clasă .

•

să demonstreze capacitatea de a înțelege

un

text prin :

-

identificarea sensului cuvintelor și a

relațiilor

semantice ;

-

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

-

traducere ;

-

rezumarea

informației

pertinente (desprinderea ideilor principale)

/

reformularea textului prin

contragere/ reducere.

Candidații

pot

face

trimiteri la

/

asociații cu alte texte cunoscute sau cu

propria

experiență

de

viată.

•

să

demonstreze

capacitatea

de

exprimare

orală

prin :

-

folosirea

corect

ă

și adecvată a structurilor gramaticale

și lexicale

studiate,

pe

tot parcursul

comunicării

orale ;

-

răspuns Ia

întrebări;

-

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest

lucru;

-

relatarea unui

eveniment/

unui

fapt

divers

/

unei

întâmplări

/

unei

experiențe personale,

descriere,

prezentarea/ comentarea

unui

subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs

(monolog)

convingător, logic și

coerent, integrând exemple sau argumente

interesante,

relevante și

un punct

de vedere

personal.

-

emiterea

unor judecăți de

valoare, comentarea

unui paragraf /

unei

idei /

ideilor textului

, exprimarea

propriilor

păreri în

legătură cu

ideile/ conținutul

textului

respectiv.

-

transformarea

vorbirii

directe în

vorbire

indirectă

și

invers, pornind de la un text.

Candidații

pot

face referiri

la

texte cunoscute,

la

realitatea

înconjurătoare sau la propria

experiență.

•

să

demonstreze

capacitatea

de

a

participa

activ

la

conversație (interacțiune orală) în situație

de examen.

2.

PROBA SCRISĂ

Pentru

evaluarea

competenței de comunicare

în scris,

candidații

vor

fi

solicitați

:

•

să dovedească capacitatea

de

a înțelege

sensul

global al unui text necunoscut/ nestudiat la

clasă

prin:

-

identificarea

informațiilor

semnificative

din

text prin

: exerciții (cu alegere

duală /

multiplă /

răspuns

la

întrebări/

text

lacunar

,etc.)/

rezumarea textului

(desprinderea

și

selectarea

ideilor

și a

elementelor

relevante);

-

comentarea unui paragraf/ a unei idei /

a ideilor

textului

;

exprimarea propriilor

păreri

în legătură cu ideile/

conținutul

textului

respectiv ;

-

identificarea

sensului

unor

cuvinte și a relațiilor semantice

;

-

recunoașterea și utilizarea unor elemente

și structuri gramaticale

studiate .

•

să dovedească capacitatea de a analiza și

interpreta

textul dat prin construirea unui discurs

scris

logic, coerent

și

convingător.

•

să

dovedească

capacitatea de exprimare în

scris

prin

:

-

folosirea corectă și adecvată a

structurilor

gramaticale și

lexicale

studiate;

-

rezolvarea unor itemi

(exerciții),

care

au drept

țintă

acest

lucru;

-

desprinderea ideilor

semnificative

dintr-un text/articol de

ziar;

-

redactarea unui C.V.

I

unei

scrisori

personale/ unui articol de presă, integrând argumente,

comentarii,

un punct de vedere personal

;

-

descrierea unor locuri

(cunoscute

/

imaginare)

/

activități

;

descrierea/ caracterizarea unui personaj

/

unei persoane/ unei personalități marcante;

-

relatarea unui eveniment

și

a unei experiențe personale

-

continuarea unui text, unei idei/ construirea unui text

pe

un subiect /o temă dată;

-

redactarea unui eseu

structurat/

comentarea unui subiect/

exprimarea și/ sau

argumentarea unei

opinii personale/

unui

punct

de

vedere ,

pe baza unui text / unei teme date,

susținută

de

exemple

sau

argumente

interesante

și relevante .

-

rezumarea unui text

-

transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers.

•

să dovedească capacitatea

de

a realiza un transfer

lingvistic

adecvat prin traducerea

în/din

limba

italiană a

unui text literar

(bilingv)/

neliterar

(1-2 ore,

3-4

ore și

minorități).

III.

CONȚINUTURI

1.

LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și bilingv

1.1.

TEMATICA

Temele pentru monologuri sau redactări

sunt

inspirate din tot

ceea

ce reprezintă realitatea

înconjurătoare, viața

de

fiecare zi,

experiența personală

și experiența

umană în

general:

•

Viața personală și socială:

problemele

adolescenței (alegerea

unei

meserii,

somajul,

droguri,

tutun, alcool, SIDA; conflict între

generații, ... );

valori

și non-valori umane, drepturile omului;

angajarea

socială; tinerii și

idolii

lor, pasiuni

și

sentimente

(prietenia,

solidaritatea,... ), petrecerea timpului liber (lectura, muzică,

sport,... )

•

Viața cotidiană::

relații

și conveniențe sociale (în

familie,

în

magazin, pe

stradă,

corespondență,... ); viața cultural-artistică (spectacole,

muzică... ),mass-media,

publicitate ;

turism, mediul înconjurător

(flora,

fauna,

protecția

mediului); marile probleme și conflicte ale epocii

contemporane

la început de mileniu III.

•

Spațiul

cultural

italian: patrimoniul turistic, artistic și

cultural

italian și

european;

evenimente marcante

istorico-culturale

italiene, personalități; artă, cultură

și civilizație (mituri

ale

culturii italiene, cinematografia

italiană reprezentativă);

•

Comunitatea

europeană: spirit

comunitar,

interculturalitate.

1.2.

ACTE DE VORBIRE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *:

-

a angaja, a continua, a încheia o conversație

-

a prezenta

I

a face o expunere pe o temă dată

-

a realiza descrieri

/

prezentări de locuri ,

obiecte, persoane, orașe

-

a exprima o opinie, o judecată/ a argumenta

-

a exprima gusturi și preferințe

-

a relata (o discuție ,

un eveniment, o suită de evenimente)

-

a rezuma o discuție

-

a și exprima acordul

/dezacordul

-

a exprima îndoiala, satisfacția, regretul

-

a exprima posibilitatea/ imposibilitatea

-

a exprima intenția de a face

I

a nu face ceva

-

a exprima necesitatea

/ obligația

-

a exprima admirația /

dezaprobarea

-

a exprima stări emoționale

1.3.

COMUNICARE 1N SCRIS

- a rezuma un text

a caracteriza o persoană, personaj a redacta o scrisoare, un CV

a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) a redacta un eseu

1.4.

CONTINUTURI LINGVISTICE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studia t e ,

conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*.

Lexic:

relații semantice (sinonime ,

antonime ,

omonime, familii de cuvinte)

Articolul

:

hot ă rât ,

nehotărât, partitiv ;

Substantivul:

gen, număr ; exprimarea cazurilor; nominalizarea.

Adjectivul:

acordul adj. calificativ; gradele de comparație (forme sintetice); sensul și comportamentul unor adjective în funcție de poziția față de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte).

Numeralul

:

cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice.

Pronumele:

personal (de politețe, N., D., Ac., forme combinate), poziția proclitică

și

enclitică a pronumelui personal față de

verb,

pronumele posesiv„ demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O . D .

și C.O.1) în propoziții afirmative ,

negative și imperative; pronumele ne

și

ci (vi).

Verbul:

modul indicativ (timpuri

simple

și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut) , participiu (prezent ,

trecut), acordul participiului trecut; diateză activă , reflexivă și pasivă.

Adverbul

:

tipuri, gradele de comparație ;

Prepoziția:

prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor.

Conjuncția:

conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare.

Sintaxa

:

concordanța la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente , după conjuncții

,

locuțiuni conjuncționale ,

expresii imp e rsonale ;

concordanța la conjunctiv; exprimarea: cauzei ,

consecinței ,

scopului, ipotezei (se ipotetico);

* conținuturi comune, LI și L2, conform Programei școlare de Limba italiană,

seria

liceu

,

voi. 3, Aria curriculară Limbă

și

Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată

prin Ordinul

ministrului educației naționale nr. 5128 / 21.12.1999

și

modificată prin Ordinul ministrului educației și

cercetării

nr. 3915/

31.05.2001;

Programa

școlară

de Limba italiană pentru clasele a

XI-a

- a XII-a au fost

aprobate

prin Ordinul

ministrului

educației naționale nr. 4805 / 05.10.2000

și

modificate prin Ordinul ministrului educației

și

cercetării nr. 3915/31.05.2001.

2.

LIMBA ITALIANĂ: MINORITĂȚI

2.1.

TEMATICĂ

•

Universul personal: identitate; adolescența,

vârsta aspirațiilor;

relațiile cu

familia,

relațiile dintre tineri, preocupări

specifice

tinerilor

(vestimentație, spectacol,

sport, muzică,

excursii,

formarea culturală, Internet...), C.V.;

gustul

aventurii

cunoașterii.

•

Viața cotidiană:

poștă ;

mijloace de transport ;

strada: automobilul și semnele

de circulație ;

călătoria,

mijloc de

cunoaștere,

(la mare, la munte ,

la țară); corespondența personală;

fenomene sociale

negative

(violență,

rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător

(flora,

fauna, protecția mediului).

•

Spațiul

cultural

italian: obiective turistice

și

culturale

(monumente,

orașe);

sărbători

tradiționale; bucătăria italiană; muzica și cinematografia

italiană,

personalități ale spațiului

cultural

italian.

2.2.

ACTE DE VORBIRE

a se prezenta

a angaja,

a

continua,

a

termina o conversație

a cere /

a da informații

(de

orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru, ... )

a exprima

o

opinie personală

stări sufletești,

evenimente a exprima o stare fizică

a exprima

gusturi

și preferințe

a exprima

o

dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă... ) a propune/

a

invita, a accepta/ a refuza

a cere cuiva ceva/ a comanda a exprima

acordul

/ dezacordul a se scuza

, a

răspunde la scuze a face o urare,

a felicita

a sfătui,

a

recomanda

a exprima posibilitate, imposibilitatea

2.3.

COMUNICARE ÎN SCRIS

a redacta un dialog

scurt,

un comentariu

a redacta

o

descriere

(peisaje,

obiecte, persoane) a redacta un text pe

o

temă familiară

a redacta scrisori personale a rezuma un text

2.4.

CONȚINUTURI LINGVISTICE

Articolul: Substantivul: Adjectivul:

Pronumele:

Numeralul: Verbul:

hotărât, nehotărât, paiiitiv,

folosirea articolului gen,

număr, substantive cu plural neregulat

adjective

calificative, grade de comparație și comportamentul

adjectivelor

"bello" și

"quello".

personal (subiect, C.O.D.

și

C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât;

forme

combinate de pronume.

cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și

a

secolelor.

modul indicativ, modul

conjunctiv (prezent,

trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional

(prezent și

trecut), modurile nepersonale

; folosirea

modului

conjunctiv;

concordanța timpurilor la modul indicativ

și conjunctiv;

periodo ipotetico ; diateza pasivă.

Adverbul:

de mod, de timp și de loc ; adverbele

relative;

particulele ne

și ci (vi)

Prepoziția:

prepoziții simple și articulate.

Conjuncția

: conjuncții coordonatoare și subordonatoare

** conținuturi

Minorități,

conform

programei școlare de Limba italiană,

seria

liceu,

voi.

3

,

Aria

curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc.

2001:

Programa școlară de Limba italiană pentru

clasa a

X-a,

aprobată

prin Ordinull ministrului educației naționale nr. 5128

/

21.12.1999 și modificată

prin

Ordinul ministrului educației

și cercetării

nr. 3915/ 31.05.2001; Programa școlară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost

aprobate

prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului

educației

și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001.

1.4.

I

2.4. TEXTE.

Textele de examen

vor

diferi

ca grad

de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități. Aceste texte

vor

fi selectate din cărți

,

ziare, reviste în limba italiană.

IV.

PRECIZĂRI

1.

Timpul de lucru este

:

a)

proba orală : 15 minute ;

b)

proba scrisă: 3 ore.

2.

Structura

și

dificultatea

subiectelor (itemilor) vor

fi in raport cu numărul de ore de

studiu săptămânal.

Pentru informații teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Considerații

generale

din

Programa

de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003

1.3

CONȚINUTURI LINGVISTICE

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.

Lexic:

relații semantice (sinonime,

antonime,

omonime, paronime,

familii

de cuvinte), câmp lexical

/

semantic, conotație

I

denotație.

Articolul:

hotărât, nehotărât; contragerea.

Substantivul:

gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).

Adjectivul: Numeralul: Pronumele:

Verbul:

Adverbul: Prepoziția:

adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație; adjectivul posesiv; demonstrativ. cardinal și ordinal.

personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ și nehotărât.

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ și negativ); forme nominale (infinitivul impersonal și personal, gerunziu simplu și compus, participiu);

perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir+ inf., ir a+ inf., vir a+ inf., acabar de, precisar de.

verbe

auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser și estar.

diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă.

de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele ca și la - utilizare emfatică.

folosirea prepozițiilor: a, de, em, corn, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale.

Sintaxa propoziției:

subiectul,

predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale.

Sintaxa frazei:

concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei, condiției, comparației.

Tipuri

și

forme de fraze:

activă, pasivă, negativă, impersonală;

imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza

1.4

TEXTE ȘI TEME

pentru comunicarea orală și scrisă

Textele și temele vor fi

alese

luând în considerare caracteristici comune precum:

a)

Sursa: pasaje din cărți ,

articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;

b)

Tipul de test: test autentic literar/ neliterar;

c)

Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte);

d)

Dificultate: în funcție de profil.

Textele de

examen

nu

vor

depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză ,

dar

vor

diferi ca grad de dificultate ,

în funcție de profil.

♦

TEXTE

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).

♦

TEME

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea

înconjurătoare,

viața de fiecare zi ,

experiența personală și experiența umană în general :

•

Viața personală și socială: identitate (C . V.) ;

relații între tineri, idealuri și proiecte, tinerii

și

comunitatea, tinerii și idolii lor; familia: membrii, ocupații; sănătate (droguri

I

SIDA /

tabagismul/ alcoolul .. . ) etc.;

•

Viața cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poștă, bancă, meteo etc.;

•

Timp liber: fim-de-semana / vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.;

•

Societate: educație; cultură (cinema, teatru ,

muzee, festivaluri ... ); mass-media; modă; conflicte între generații; muncă/ șomaj; violență/ non-violență etc.;

•

Mediul înconjurător: oraș

I

sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc . ;

•

Spațiul lusofon :

Portugalia contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții,

sărbători;

personalități culturale și științifice ;

lusofonia și țările lusofone ;

•

Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural ,

științific și tehnic european

(inclusiv

contribuiții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene.

IV.

PRECIZĂRI

1.

Proba orală:

timpul de lucru: 15 minute prezentarea: 10 minute

Proba

scrisă:

timp de lucru :

3 ore.

2.

Structura și dificultatea subiectelor (itemilor)

vor

fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând

/

mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3.

Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris;

să-și însușească structuri gramaticale noi și să și le consolideze pe cele vechi; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre;

să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;

să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; să învețe cum să găsească anumite detalii /

exemple pentru susținerea opiniilor personale;

să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația portugheză.

PROGRAMA: LIMBA RUSĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată

cu

modificările și completările ulterioare,

și al

Legii nr. 268/

2003

pentru modificarea Legii

Învățământului

nr. 84/ 1995, precum

și

în conformitate cu Metodologia de organizare și desf'așurare

a

examenului de bacalaureat -

2004,

absolvenții de liceu,

învățământ

de zi, seral

și

tără

frecvență, au

dreptul de

a susține examenul

de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situațiile următoare:

Limba rusă

ca

limbă modernă

-

probă

orală

comună pentru toate filierele

și specializările;

Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la

alegere

din aria curriculară corespunzătoare

specializării,

pentru filiera teoretică -

specializarea

filologie;

•

Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la

alegere

dintre disciplinele din celelalte

arii curriculare,

alta decât cele susținute anterior

-

pentru

toate

filierele, profilurile

și specializările,

cu excepția specializării filologie din cadrul filierei teoretice.

Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina

Limba rusă

( ca limbă modernă)

este întocmită

pe baza

noului

Curriculum National, aplicat

în

sistemul de învățământ începând cu anul școlar 1999-2000 1

,

și avizată

de Comisia Națională de Limba rusă-

în

data de 30.06.2003.

Parte a Curriculum-ului național, Programele

școlare

de

Limba

rusă pentru clasele a IX-a

-

a Xll-a,

aprobate

prin Ordin al

Ministrului

nr.3371/02.03.1999, 5128 /

21.12.1999 și

5364/15.12.2000

și

modificate prin Ordin al Ministrului nr.

3915/31.05.2001, stabilesc:

1.

Competențe generale:

Receptarea mesajelor transmise oral

sau în scris

în diferite situații de comunicare Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte Realizarea de

interacțiuni în

comunicarea orală

sau

scrisă

•

Transferul

și

medierea mesajelor orale sau scrise

în

situații variate de comunicare

2.

Competențe specifice - corelate cu tipuri de conținuturi - pentru fiecare an de studiu

3.

Arii tematice, acte de vorbire și elemente de construcție

a comunicării.

4.

Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

•

Conștientizarea

contribuției

limbii ruse la

îmbogățirea

patrimoniului culturii universale Raportarea critică la

civilizația

rusă, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței Conștientizarea

stereotipurilor

culturale

și

combaterea acestora

Dezvoltarea

gândirii autonome, critice și

reflexive prin receptarea unei

varietăți

de texte

în

limba rusă Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare

TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

Respectând tipologia generală a

structurii

planului de învățământ privind studiul limbilor modeme

în

liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina

Limba rusă

(

ca limbă modernă) se va desfășura după următoarele tipuri de programe:

Programa lA,

Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);

Programa lA,

Limba rusă- prima limbă modernă

(2

ore

săptămânal):

licee teoretice, celelalte

specializări;

Programa lB,

Limba rusă- prima limbă modernă (2-3 ore

săptămânal):

licee tehnologice

și vocaționale (cu

excepția liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);

Programa 2

,

Limba rusă- a doua limbă modernă

(1-2 ore săptămânal):

toate filierele, profilurile

și

specializările care au prevăzute două limbi modeme în trunchiul comun;

•

Programa 3,

Limba rusă- a treia limbă modernă

(1-2 ore

săptămânal): pentru minorități

și

pentru

absolvenții

de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a

Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competențe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen și

care

vor arăta în ce măsură

cunoștințele

achiziționate de absolvenții de liceu sunt valorificate sau

aplicate

practic în

comunicare.

Atât la proba orală,

cât și

la proba

scrisă,

candidații care

au studiat

limba rusă ca limbă modernă

3 ore

săptămânal

vor fi

solicitați să

demonstreze capacitatea de

înțelegere

a unui

text necunoscut,

să

formuleze aprecieri unanim acceptate

sau personale,

să facă referiri la elemente de

cultură și civilizație

rusă

sau

universală.

1

Absolvenții claselor a XIII-a, promoția 2004, precum și absolvenții de liceu din promoțiile anterioare (curs de zi, seral și fără frecvență) vor susține examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă.

Pentru elevii care

au

studiat limba

rusă

în

regim

de

1

-

2 ore

săptămânal

și

pentru

minorități,

la baza probelor de

examinare și

evaluare

vor

sta

texte din manualele școlare în

vigoare.

COMPETENȚE EVALUATE

PROGRAMAlA

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.

•

Identificarea

ideilor

principale dintr-un

text

de informare

generală/

de

specialitate/

narativ/ descriptiv

•

Selectarea

unor informații din

texte

diferite, pentru

a îndeplini o sarcină

de lucru

•

Desprinderea

esențialului

din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/

articole

și identificarea atitudinii

vorbitorului

2.

Producerea de mesaje orale

sau

scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Relatarea

coerentă a

unui eveniment

real sau

imaginar,

sub forma

unor descrieri/

povestiri orale sau scrise

•

Redactarea unor texte funcționale

(scrisori, chestionare,

CV, interviu)

•

Redactarea unui

eseu

structurat/ nestructurat pe

o

ternă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei

opinii

•

Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informații

achiziționate

pe o

temă dată

3.

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Comentarea succintă

a

unor

opinii sau afumații exprimate în formă orală sau scrisă și formularea

de

argumente

pro

sau contra

•

Formularea de răspunsuri la un

chestionar/

interviu,

cu

motivarea

opțiunii

•

Exprimarea

de

sentimente/atitudini față

de fapte,

evenimente,

idei vehiculate într-un

text

dat

Redactarea

unor scrisori

de răspuns, pe

o

temă

dată,

adresate diverșilor destinatari,

vizând

diferite

scopuri

de

comunicare (pentru a obține, a

info1ma,

a convinge, a

invita)

4.

Transferul

și

medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

•

Reformularea

unor

replici (într-un dialog) sau

a

unor

scurte

texte

•

Rezumarea,

într-un

număr determinat de cuvinte

sau

rânduri, a unui

text autentic

(publicistic, literar, de

specialitate)

•

Transformarea

vorbirii

directe

în vorbire

indirectă

•

Traducerea

în/

din limba rusă,

cu

ajutorul

dictionarului,

a

unui text

autentic

de dimensiune

și

dificultate

medie

•

Parafrazarea unui

citat

prin raportare la propria

experiență

PROGRAMA 1B

COMPETENȚE EVALUATE

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

•

Selectarea

informațiilor

esențiale

dintr-un mesaj formulat în limba

standard,

pe un subiect

cunoscut/

din domeniul

vocațional

•

Desprinderea

ideilor

principale dintr-un text de

informare

generală/

publicistic/

literar

2.

Producerea de mesaje orale

sau scrise,

adecvate unor anumite contexte

•

Rezumarea

conținutului

unui

text, într-un

număr

dat

de

cuvinte

sau

rânduri

•

Motivarea

atitudinii adoptate față

de diferite

aspecte

prezentate într-un

mesaj

•

Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/

compuneri/

eseuri/

caracterizări

pe

subiecte de

interes

general

3.

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Completarea unui chestionar

în care

se solicită

și

exprimarea unui punct de

vedere

personal

față

de o anumită problemă

•

Formularea

de răspunsuri la

întrebări pornind

de la un

text

de informare

generală sau din

domeniul

specialității

•

Redactarea unor

texte

funcționale,

ca răspuns

la

o ofertă/

la

o scrisoare personală

4.

Transferul și medierea mesajelor orale sau

scrise

în situații

variate

de comunicare

•

Transformarea

vorbirii

directe

în vorbire

indirectă

•

Traducerea din limba rusă,

cu

ajutorul

dictionarului ,

a

unor texte de lungime și dificultate medie

•

Transpunerea unor

informații din limbajul de

specialitate

în limbaj comun

PROGRAMA2

COMPETENȚE EVALUATE

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

•

Selectarea detaliilor dintr-un mesaj

exprimat

în limba

standard

•

Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare

generală/

publicistic/ literar pe

o

temă

cunoscută

•

Selectarea informațiilor

relevante din mai multe texte, pentru

a realiza o sarcină

de lucru

2.

Producerea de mesaje orale

sau scrise,

adecvate unor anumite contexte

•

Relatarea

coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparații

•

Prezentarea

de fapte,

argumente

și

informații pentru

a susține

o

idee

sau

o apreciere

•

Redactarea

unor

scrisori

în care

se prezintă fapte, întâmplări, evenimente,

experiențe

personale

3.

Realizarea de interacțiuni în comunicarea

orală sau scrisă

•

Formularea

de răspunsuri

la un chestionar

simplu, cu întrebări

deschise sau

închise

•

Redactarea

unei

scrisori de răspuns, cu exprimarea unor

gânduri

și sentimente

•

Comentarea

succintă a

unui punct de vedere

exprimat într-un

citat, proverb, aforism

4.

Transferul

și

medierea mesajelor orale sau

scrise

în

situații

variate de comunicare

•

Reformularea unui

paragraf

prin reducerea la una-două

idei

•

Traducerea

din limba

rusă,

cu ajutorul

dictionarului,

a

unor

texte

de informare

generală, de

lungime

și dificultate medie

PROGRAMA3

COMPETENȚE

EVALUATE

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în

scris

în diferite situații de comunicare

•

Extragerea

informației esențiale

dintr-un

mesaj exprimat în limba standard

•

Sesizarea

ordinii

logice/

cronologice

a unor

fapte sau

evenimente prezentate într-un

text pe o

temă

de

interes general

2.

Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Susținerea unui

dialog situațional

prin oferirea

și solicitarea

de informații pe teme

familiare

•

Formularea

de întrebări și răspunsuri

pe o

temă dată

•

Descrierea unor

persoane/

locuri; relatarea

succintă a

unor

evenimente

din universul

familiar

•

Redactarea unui

text scurt

pe

teme generale, într-un număr

limitat de cuvinte/

rânduri/ enunțuri

3.

Realizarea de interacțiuni

în

comunicarea orală

sau

scrisă

•

Formularea

de

răspunsuri

la un

chestionar

simplu

pe teme de interes

•

Comentarea

pe scurt a unei

informații,

opinii pe o temă familiară

•

Redactarea unei

scurte scrisori personale

de

răspuns, în care se oferă/ se solicită

informații

din

domenii cunoscute

CONȚINUTURI

Candidații la

examenul

de bacalaureat vor trebui

să stăpânească

sistemele fonologic,

lexical, gramatical

și stilistic

a l ··

limbii ruse specificate

în programele

școlare în vigoare,

pentru a

demonstra capacitatea de

a recepta și produce

mesaje

orale/ scrise,

precum

și

de

a interacționa în situații

de comunicare

enunțate, corespunzător

următoarelor

arii tematice:

ARII

TEMATICE

Programa lA

(2-3 ore),

Programa lB, Programa 2

Adolescentul

despre

sine:

portret fizic

și

moral,

aptitudini,

interese, pasiuni,

aspirații, planuri de viitor (locuri de muncă

și profesii),

CV, studiu și

timp liber.

Adolescentul în interacțiune socială:

relații interumane

(în familie,

în

școală, în cercul

de prieteni,

dialogul

generațiilor*),

orașul/

satul

natal, universul citadin

(transport, servicii,

instituții socio-culturale

și

de loisir,

tradiție

și

modernitate*, mass-media*).

Adolescentul și natura:

spațiul geografic,

timp-natură-anotimpuri, protecția mediului

înconjurător,

rezervații

naturale*.

Adolescentul și spațiul

de cultură și civilizație rusă:

-

Istorie-geografie: locuri

istorice,

evenimente și personalități istorice (Petru I)*,

zone geografice (Baikal,

Siberia,

Volga*).

-

Mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective

turistice, muzee,

itinerare turistice

și

spirituale*.

-

Literatura:

scriitori (A.S.Pușkin,

M.l.Lermontov*,

l.S.Turgheniev*,

F.M.Dostoievski,

A.P.Cehov*,

LN.Tolstoi, S.A.Esenin,

B.LPasternak*),

curente

literare

(romantismul și realismul rus în

context

european, curente

moderniste)*.

-

Arta: muzica

(P.I.

Ceaikovski), pictura

(LE.

Repin, I.I. Levitan).

-

Specific național:

obiceiuri

și tradiții, artizanat*

Programa3

Adolescentul

despre

sine:

naționalitate, domiciliu,

starea sănătății, însușiri

fizice

și

morale,

activități curente, timp ocupat și

timp liber

(excursii, vizite

la muzee,

practicarea sportului),

pasiuni, opțiuni

profesionale.

Adolescentul și

mediul social:

familia, cercul

de prieteni,

școala, orașul/

satul natal,

instituții

și servicii

(la

magazin, la

gară,

la

aeroport).

Adolescentul

și

natura:

lumea

vie,

protecția mediului

înconjurător,

timp-natură-anotimpuri,

rezervații

naturale

(Delta

Dunării).

Adolescentul

și spațiul

de

cultură

și civilizație rusă:

Rusia (prezentare

generală),

mari orașe (Moscova,

Sankt­ Petersburg), personalități

și

domeniile lor de activitate

(A.S.Pușkin,

L.N.Tolstoi, S.A.Esenin,

V.M.Șukșin).

•

Temele marcate cu asterisc și scrise cu italice

sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.

ACTELE DE VORBIRE

și

STRUCTURILE LEXICO-GRAMA TICALE

necesare

construirii

comumcam

m

cadrul

ariilor tematice

menționate

mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare în

vigoare, aprobate

prin Ordin

al

Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin

Ordin al

Ministrului nr.

3915/31.05.2001,

care au

fost publicate

în seria "Curriculum Național".

STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN

A.

PROBA ORALĂ

(PROBĂ

OBLIGATORIE)

Examinarea candidaților la proba orală se va face

pe baza unui bilet de

examen care va conține - pentru

toate

tipurile

de

programă (IA,

IB,

2, 3)- trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competențe

diferite.

Subiectul 1:

va consta

dintr-o

autoprezentare și din susținerea

unui scurt dialog

situațional (cu profesorul examinator)

pornind

.

de

la

o

temă indicată pe

bilet.

Subiectul 2:

va consta

din

lectura expresivă a unui text

și

din

rezolvarea unor

exerciții pe baza

acestuia.

Pentru absolvenții

care vor susține

examenul de bacalaureat

după programa

IA (3 ore săptămânal),

se va propune

lectura unui

text

necunoscut.

Pentru absolvenții

care vor susține examenul

de bacalaureat după

programele

IA (2 ore

săptămânal), IB, 2 și 3 se va

propune lectura unui text

cunoscut.

Subiectul 3:

va consta din prezentarea

monologată a unei teme date

,

referitor

la

textul citit.

B.

PROBA SCRISĂ

Verificarea candidaților

la

proba scrisă va

consta

din

rezolvarea

a

patru

subiecte.

Pentru absolvenții

care vor susține examenul

de bacalaureat după

programele

IA, 1B

și 2, subiectele vor fi structurate corespunzător

celor patru

tipuri

de

competențe

generale (de

receptare, de

producere, de interacțiune,

de

transfer

și

mediere).

Subiectul 1.

Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un

text

dat

(răspunsuri

la întrebări, completarea

unui

text lacunar,

ordonarea

logică/ cronologică

a

unor

enunțuri,

desprinderea ideilor principale, extragerea unor

detalii dintr-un

text etc.)

urmărește

evaluarea

competentelor de

receptare

a mesajului

scris.

Subiectul 2

va

consta din

redactarea

unui

eseu

structurat/ nestructurat,

a

unei compuneri,

relatarea

unei

întâmplări sau a

unui

eveniment etc., susținerea și argumentarea opiniei personale

referitoare la

o temă dată, pornind

de Ia un

stimul (citat,

proverb,

aforism,

imagini

etc.). Aceste sarcini

de lucru

vor evalua

competentele de producere

a mesajului scris.

Subiectul 3

va consta

din

redactarea

unor texte funcționale

(scrisoare

de

intenție, scrisoare

personală de răspuns

,

formularea

de răspunsuri la un

chestionar,

CV etc.).

Aceste sarcini de

lucru

vor

evalua

competentele

de

interactiune

în comunicarea

scrisă.

Subiectul 4

va solicita

candidaților să

rezume un text,

să parafrazeze

un citat, să reformuleze

idei

incluzând un punct de

vedere

propriu, să

traducă

un

text

etc. Aceste sarcini de lucru

urmăresc

evaluarea

competentelor de transfer si

mediere

a mesajului scris.

Pentru absolvenții care

vor susține

examenul de

bacalaureat

după

Programa 3,

cele patru subiecte

vor fi

structurate corespunzător competențelor generale

de

receptare, de producere și

de interacțiune.

Cerințele

exercițiilor

privind

sarcinile de

lucru

vor fi formulate în

limba rusă, clar ,

concis

și

la

obiect, fără a

se da

modele

de

rewlvare.

Enunțurile

exercițiilor

vor fi însoțite

și de

stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe

baza

cărora

urmează

să fie redactată

lucrarea, indicându-se ,

după

caz,

numărul de

cuvinte sau

de rânduri.

C.

MODUL DE NOTARE

Punctajul maxim pentru

rezolvarea

corectă a tuturor

subiectelor înscrise

în proba de

examen

este de 100 puncte,

distribuite

după cum urmează:

PROBA ORALĂ

PROBA SCRISĂ

Subiectul 1

Subiectul

2

Subiectul

3

=

=

=

25

puncte

(25%)

35

puncte

(35%)

30

puncte

(30%)

Subiectul 1

Subiectul 2

Subiectul

3

=

=

=

20 puncte

(20%)

•

30

puncte

(30%)

20

puncte

(20%)

Din oficiu

=

10

puncte (10%)

Subiectul

4

Din

oficiu

=

20 puncte (20%)

10

puncte (10%)

TOTAL

=

100 puncte

TOTAL

=

100 puncte

Nota finală se va calcula prin

împărțirea

la 10 a punctajului

obținut

de candidat în urma

rezolvării subiectelor.

Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme și se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele.

D.

TIMP DE LUCRU

Pentru proba orală se rezervă 15 minute.

Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.

Pentru a asigura reușita candidaților la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat.

PRECIZĂRI

Pentru a cunoaște în detaliu cerințele noului

Curriculum Național

se vor consulta următoarele titluri:

Curriculum Național. Programe școlare pentru clasa a IX-a Aria curriculară

Limbă și comunicare,

volumul 1, Ministerul Educației Naționale .

Consiliul Național pentru Curriculum, București, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136

Curriculum

Național.

Seria liceu. Programe școlare pentru clasele X-XII. Aria curriculară

Limbă

și

comunicare,

voi 3, Ministerul Educației și Cercetării. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Tipogrup press, 2001, pp.81-108.

MANUALE RECOMANDATE PENTRU Ll, L2 și L3 (minorități)

Clasa a IX-a: autori Lelia Mușat și Dana Cojocaru, ediția 1995

și

următoarele .

Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediția 1997 și următoarele.

Clasa a XI-a: autori Onufrie Vințeler și Odarca Ardelean, ediția 1997 și următoarele. Clasa a XII-a: autori Lelia Mușat și Antoaneta Olteanu, ediția 1998 și următoarele.

Mențiune:

Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 - avansați - se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale:

Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediția 1995 și următoarele. Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov ,

Ortansa Tudor ,

ediția 1995 și următoarele. Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele. Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele.

Pentru minorități, L3 (anii III - IV de studiu)

Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele.

Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.

Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.

Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a ,

autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca ,

1997

și

următoarele.

Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.

Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu

prevederile

actualei Legi

a învățământului,

absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține

ca probă

obligatorie un

examen oral

la una din limbile moderne

studiate.

De asemenea, pot

alege o

limbă

străină

și la una din probele opționale.

II.

COMPETENȚE DE EVALUARE

1.

PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de

comunicare

orală, candidații

vor fi

solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de

studiu:

•

să citească

corect,

fluent și expresiv un text necunoscut/ nestudiat la clasă .

•

să demonstreze

capacitatea

de a înțelege un

text

prin

:

-

identificarea

sensului cuvintelor

și a relațiilor

semantice

;

-

recunoașterea

și

utilizarea elementelor

și structurilor gramaticale

studiate;

-

traducere

;

-

rezumarea

informației pertinente

(desprinderea

ideilor principale)

/

reformularea textului prin

contragere

/ reducere.

Candidații pot

face

trimiteri la

/

asocieri cu

alte

texte

cunoscute

sau cu propria experiență de viată.

•

să demonstreze

capacitatea

de exprimare orală prin

:

-

folosirea corectă

și

adecvată a structurilor

gramaticale

și lexicale studiate, pe tot

parcursul comunicării

orale

;

-

răspuns la întrebări;

-

rezolvarea unor itemi

(exerciții),

care

au

drept

țintă acest

lucru;

-

relatarea unui

eveniment/

unui fapt divers /

unei

întâmplări/

unei experiențe personale, descriere, prezentarea/

comentarea

unui

subiect,

dovedind

capacitatea

de

a construi

un discurs

(monolog) convingător,

logic și

coerent,

integrând

exemple sau argumente

interesante, relevante

și

un punct de

vedere

personal.

-

emiterea unor judecăți de

valoare,

comentarea unui paragraf/ unei idei/

ideilor

textului

,

exprimarea propriilor păreri

în

legătură cu

ideile/

conținutul textului respectiv.

-

transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

și

invers, pornind de la un text.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute,

la realitatea

înconjurătoare sau la propria

experiență.

•

să demonstreze

capacitatea

de a participa

activ

la conversație

(interacțiune orală)

în situație de examen.

2.

PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea

competenței

de comunicare în

scris, candidații vor

fi

solicitați :

•

să dovedească

capacitatea

de a înțelege

sensul global al

unui text necunoscut /

nestudiat la clasă prin:

-

identificarea

informațiilor

semnificative din text prin : exerciții (cu alegere duală/ multiplă/

răspuns

la întrebări/ text lacunar

,etc.)/

rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante);

-

comentarea unui paragraf/ a unei idei/ a ideilor textului ; exprimarea propriilor păreri

în

legătură cu ideile/ conținutul textului respectiv ;

-

identificarea

sensului

unor cuvinte și a relațiilor

semantice

;

-

recunoașterea și utilizarea unor elemente

și structuri gramaticale

studiate.

•

să

dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs

scris

logic,

coerent

și convingător.

•

să

dovedească

capacitatea

de

exprimare în scris prin

:

-

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și

lexicale

studiate;

-

rezolvarea

unor itemi

(exerciții), care au drept țintă acest

lucru;

-

desprinderea

ideilor

semnificative

dintr-un text/articol de ziar;

-

redactarea unui

C.V.

I

unei scrisori

personale/

unui

articol

de presă, integrând

argumente,

comentarii, un punct de

vedere

personal

;

-

descrierea

unor locuri

(cunoscute

/

imaginare) /

activități;

descrierea/

caracterizarea

unui personaj

/

unei

persoane

/

unei personalități marcante;

-

relatarea

unui

eveniment

și a unei

experiențe

personale

-

continuarea

unui text, unei idei/

construirea

unui

text

pe un subiect

/o

temă dată;

-

redactarea

unui

eseu structurat/

comentarea unui

subiect /

exprimarea

și /

sau

argumentarea

unei

opinii

personale

/

unui punct de

vedere

, pe baza unui text

I

unei teme date,

susținută

de

exemple sau argumente

interesante

și relevante .

-

rezumarea unui text

-

transformarea vorbirii

directe în

vorbire

indirectă

și

invers.

•

să

dovedească capacitatea de

a

realiza un transfer lingvistic adecvat prin

traducerea

în/din limba

spaniolă a

unui text literar

(bilingv)/

neliterar

(1-2 ore, 3-4 ore și

minorități).

NOTĂ:

Atât

la

oral, cât și

la

scris, se vor

elabora următoarele tipuri de bilete:

•

1-2 ore

•

3-4 ore

•

bilingv

•

Minorități/ L3

Biletele vor conține

texte necunoscute.

Selecția acestora,

în

ce

privește

gradul

de dificultate,

se va face

în funcție de numărul de

ore alocate

pe

săptămână.

Din punctul de

vedere al tematicii, conținutul

textelor se

va axa

pe:

1.

Universul

personal

și social/profesional

2.

Universul

cotidian

3.

Oameni și locuri

4.

Timpul

liber

5.

Pasiuni

6.

Societatea și civilizația

contemporană

7.

Mij toace de

comunicare

în societatea modernă

8.

Mediul

înconjurător

9.

Obiceiuri și

tradiții

(hispanice

și

românești)

10.

Elemente de

cultură și civilizație

hispanică

11.

Comunitatea

europeană

III.

CONTINUTURI ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic

și

de semantică

se

învață, se dezvoltă și se

folosesc

pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat

,

evaluarea

acestor elemente

vizează

varietatea

, adecvarea și gradul

de

stăpânire al vocabularului

(inclusiv pronunția

și ortografierea corectă).

TEXTE

și

TEME

pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și

temele

vor

fi

alese

luând

în considerare

caracteristici

comune

precum:

a)

Sursa: pasaje din

cărți, articole

de

presă (din ziare,

reviste)

în limba spaniolă;

b)

Tipul de text : text

autentic

literar/ neliterar;

c)

Dimensiune (număr de cuvinte): în

funcție

de profil

(150

- 350 de cuvinte)

d)

Dificultate : în funcție de profil.

Textele de

examen

nu

vor

depăși gradul

de dificultate

al textelor

din manualele de limba

spaniolă,

dar

vor

diferi

ca grad de

dificultate, descrescând de Ia bilingv la

Minorități

I

L3.

BILINGV

GRAMATICA

1.

Articolul

hotărât și nehotărât modificări eufonice omiterea articolului valorile neutrului

lQ

2.

Substantivul

genul și numărul substantivelor substantive defective de număr

cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen funcțiile dativului

3.

Adjectivul

grade de comparație (inclusiv forme neregulate)

apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv adjectivul posesiv

adjectivul demonstrativ adjective nehotărâte

4.

Pronumele

pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) pronumele posesiv

pronumele reflexiv pronumele relativ pronumele interogativ interogația directă/indirectă pronumele nehotărîte valorile lui

se

5.

Verbul

formele și folosirea timpurilor și modurilor clase de verbe neregulate

timpurile narațiunii și ale descrierii

folosirea verbelor

ser

și

estar

cu valoare predicativă folosirea verbelor

ser/estar

cu valoare copulativă

perifraze verbale

(estar,

ir,

llevar, andar, venir, seguir

+ gerunziul; perifraze incoative și terminative cu

infinitivul; perifraze verbale obligative) diateza pasivă

ser-estar

substantivizarea infinitivului exprimarea probabilității

6.

Adverbul

de timp, de loc, de mod interogativ/relativ negativ

adverbul de probabilitate

7.

Prepoziția

prepoziții simple și compuse contrast

de-desde, 12Qr-para, i!-en

8.

Conjuncția

conjuncții și locuțiuni conjuncționale

9.

Sintaxa

subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă concordanța timpurilor

stil direct / indirect

10.

Lexicologia

familia de cuvinte derivare și compunere

sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic accentul - rol de distingere între paronime

ACTE DE VORBIRE

a

caracteriza

persoane

/

personaje

a

exprima opinia

a

exprima o judecată/ dorință

a comunica

prin telefon

a relata

o intrigă

a

relata un

eveniment

posibil

a

justifica/ a

argumenta

a

descrie un peisaj

a

exprima un

sentiment a

interzice

a

trage

concluzii

a da/ a cere informații practice

a convinge

a

exprima o ipoteză

COMUNICARE SCRISĂ

a

comunica prin scrisori

/ a

redacta

o scrisoare de

răspuns

a redacta

o

caracterizare

a unei persoane/ personaj

a

descrie un peisaj

a rezuma

o intrigă

a redacta

un eseu

a

redacta o narațiune, respectând

anumite

cerințe

a redacta o

scrisoare

oficială/

CV

1-2 ore, 3-4 ore

1.

Articolul

hotărât

și

nehotărât modificări eufonice

valorile

articolului

neutru

lQ

2.

Substantivul

substantive

defective de număr

GRAMATICA

formarea prin derivare

și compunere genul și

numărul substantivelor

3.

Adjectivul

apocopare

-

modificarea de

sens

în funcție de poziția

față

de

substantiv

-

grade

de

comparație (forme regulate/

neregulate)

adjectivul

posesiv

adjective nehotărâte și distributive

4.

Pronumele

personal

- forme

neaccentuate (dativ, acuzativ) reflexiv

posesiv

nehotărât

și

negativ

interogativ

relativ valorile lui

se

5.

Verbul

formele și folosirea

timpurilor

și

modurilor folosirea

verbelor

ser

și

estar

cu valoare

predicativă folosirea

verbelor

ser

/

estar

cu valoare

copulativă

perifraze verbale

(estar, seguir,

ir+

gerunziul; perifraze incoative și terminative)

diateza pasivă cu

ser - estar

6.

Adverbul

de timp, de loc, de mod negativ

relativ interogativ

7.

Prepoziția

sensuri

de bază

ale

prepozițiilor

b

con,

de,

en,

J;llir.

para

..

.

opozițiile

g/en,

pgr/para

corelațiile

de/,!!, desde/hasta

prepoziții

grupate

8.

Sintaxa

-coordonarea

subordonarea

temporală,

cauzală,

condițională,

concesivă, consecutivă,

relativă

fil

condițional

stil

direct/indirect

- corespondența

timpurilor

9.

Lexicologie

familia de cuvinte

sinonime antonime omonime

câmpuri semantice

ACTE

DE

VORBIRE

a relata

activități

la trecut, prezent și

viitor

a

exprima

o

dorință/ un sentiment/ o judecată

a

comunica prin telefon

a exprima opinia

a

formula o invitație

a

accepta /a refuza

a

descrie persoane / locuri

a

caracteriza persoane / personaje a exprima visuri

/

speranțe

a

cere

/ a da

informații practice

a convinge

a

exprima

o

ipoteză

COMUNICAREA SCRISĂ

a

comunica prin

scrisori

/

a redacta

o

scrisoare

de răspuns

/

a

redacta

o scrisoare oficială

/

CV a redacta

o invitație/

a răspunde

în

scris la

o

invitație

a

caracteriza persoane / personaje

a

rezuma un text

a

redacta un text narativ a redacta un eseu

Minorități

/

L3

GRAMATICA

I.

Articolul

hotărât și nehotărât

2.

Substantivul

gen și

număr

(cazuri particulare)

3.

Numeralul

cardinal și

ordinal

4.

Adjectivul

gradele

de

comparație

5.

Pronumele

personal (forme

accentuate și

neaccentuate) demonstrativ

posesiv

relativ

interogativ

6.

Verbul

forma și

folosirea

timpurilor și a

modurilor

perifraze

verbale

uzuale

(estar

+

gerunziu,

ir

a+

infinitiv ,

perifraze obligative,

incoative

și

te r

minative)

folosirea verbelor

ser

și

estar

exprimarea probabilității

7.

Adverbul

de timp, de loc, de mod

8.

Prepoziția

principalele prepoziții:

f!,

de, con,

sobre ...

9.

Conjuncția

conjuncții

coordonatoare conjuncții subordonatoare

IO.Sintaxa

coordonarea

subordonarea temporală, cauzală,

condițională,

concesivă,

consecutivă și relativă

_și condițional

stil

direct / indirect

11.

Semantică

familia de cuvinte

sinonime antonime

câmpuri semantice

ACTE DE

VORBIRE

a se

prezenta/ a prezenta pe cineva

a cere

/

a

oferi informații

a

relata

o

întâmplare

a exprima o

părere per

s onală

a exprima

preferințe

/

dorințe

/

sentimente a comunica

prin telefon

a

recomanda

a exprima

o îndoial ă

a

exprima obligația a descrie

un

personaj

a exprima visuri/ speranțe a

exprima cantitatea

COMUNICARE SCRISĂ

a

redacta scrisori personale

a

redacta

un

text pe

o temă

familiară

a caracteriza

persoane / personaje

a rezuma un text

a

redacta

o povestire

a redacta

mesaje

formale (CV, scrisori)

a

completa

formulare tipizate

IV.

PRECIZĂRI

1.

Proba

orală :

-

timpul de lucru :

15 minute

-

prezentarea : 10

minute.

Proba scrisă :

-

timpul de lucru: 3

ore.

2.

Structura

și

dificultatea

subiectelor (itemilor) vor fi in

raport

cu

numărul de

ore

de studiu

săptămânal

.

Diferențierile

(pe

probe ,

profiluri)

se vor face

din punct de

vedere

calitativ

(

micșorând /

mărind

gradul de dificultate al

unui item

sau al

unei

sarcini

de lucru

)

și nu cantitativ

(micșorând/

mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

PROGRAMA: LTh1BA ȘI LITERATURA GREACĂ VECHE

1.

Obiective/Competente de

evaluare

Elevii

care susțin

proba

scrisă

la limba

și

literatura greacă trebuie:

Să demonstreze competențe de traducere din și în limba

greacă

cu ajutorul dicționarului ;

Să

interiorizeze

modelele

și

regulile

care structurează sub sistemele limbii grecești (lexical, morfologic și sintactic);

Să identifice cuvintele

moștenite

și împrumutate

din limba

greacă în

limba

română,

fie direct,

fie

prin

împrumut prin

intermediul

limbii

latine;

Să

transforme

enunțul

conform

regulilor

gramaticale;

Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte

noi;

Să utilizeze curent și pertinent

informații literare, istorice,

științe

din cultura

greacă; Să stăpâneasca

tehnici

specifice

muncii

intelectuale: tehnica

traducerii,

a analizei gramaticale,

stilistice

și a

interpretării

.

2.

Continuturi:

A.

Fonetica,

morfologia, sintaxa

propoziției

și

a frazei,

studiate

în clasele

IX-XIII,

integral.

B.

Traducerea și comentariul (ideatic și stilistic)

a textelor

studiate, conform

programelor

în vigoare, aprobate

prin

Ordin al

ministrului

educației

naționale nr .

5086

din 15.12 . 1999

și modificate

prin Ordin

al ministrului educației și cercetării nr.3915din 31.05.2001, după

cum urmează:

1.

Aisopos.

2.

Lukianos .

3.

Xenophon.

4.

Homeros

("Iliada" și

" Odiseea " ) .

5.

Hesiodos

("Munci și zile")

6.

Herodotos.

7.

Demosthenes.

8.

Platon.

9.

Aristoteles.

10.

Apollonios.

11.

Thukydides.

12.

Aischylos.

13.

Sofocles .

14.

Euripides

15.

" Noul

Testament" și

" Sfinții părinți"

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ

1.

STATUTUL DISCIPLINEI

In conformitate

cu

prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu vor

susține examenul

de limba latină, cu următoarea structură:

-proba scrisă, ca probă la alegere;

-competențele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conținuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.

Categoriile de teste se repartizează în funcție de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:

a)

2 ore/săptămână - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a și a XII-a;

b)

1 oră/săptămână - pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a și a XII-a;

c)

1 ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a și 1 oră/săptămână, la clasa a X-a - pentru liceele militare, specializarea științe sociale și liceele teologice.

Candidații, care studiază limba latină în clasele IX - XII vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasă -, din opera

Bellum Gallicum,

a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achizițiile lingvistice, abilitățile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziții).

In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu

și

vor rezolva un test

grilă.

In felul acesta, candidații vor valorifica, corect și pertinent, informațiile istorice și literare din operele reprezentative ale celor mai importanți scriitori latini.

2.

COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI

2.1

Pentru a se evalua nivelul de receptare și analiză a unei varietăți de fenomene lingvistice prezente în

opera

Bellum Gallicum,

elevilor din primele două categorii a)

și

b) li se vor solicita:

-

să descopere, prin raportare la

context

și cu ajutorul dicționarului, semnificația unităților lexicale din sfera istoriei;

-

să analizeze părțile de vorbire;

-

să identifice

valoarea

sintactică a părților de propoziție, a relațiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.

2.2

Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic,

(avându-se în vedere fragmentele, în original,

studiate

la clasă și operele în traducere, conform bibliografiei) și vor demonstra că sunt capabili

:

-

să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. și secolul Ip. Christum și să identifice rolul personalităților politice și militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);

-

să identifice modelele antice ale unor genuri și specii;

-

să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: discursul/oratio (Cicero);

minitratatul moral (Cicero);

analele

și

istoria națională (Titus Livius, Tacitus); epopeea (Vergilius);

satira (Horatius);

elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);

*oda

(Horatius);

poemul mitologic (Ovidius); romanul

(Petronius).

-

să identifice elementele definitorii pentru arta discursului și a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);

-

să delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius);

-

să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius, *

*poeții creștini);

-

să identifice influențele de doctrină literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau);

-să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);

-

să recunoască teme și motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);

-

să identifice și să compare unele elemente de mentalitate și de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius);

-* *să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin ,

Prudentius Clemens).

*pentru 2 ore

/săptămână

**pentru liceele/seminariile teologice

2.3

CONȚINUTURI

A.

Morfosintaxă

Substantivul

-

gen, număr, caz

-

declinările I-V Adjectivul

-

clasificare

-

gradele de comparație

Pronumele

-

pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât Numeralul

-

cardinal, ordinal Verbul

-

verbe regulate, diateza activă și pasivă;

-

verbe neregulate: esse și *compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle.

Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor.

Propoziții principale / secundare ,

regente / subordonate

Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum

Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect.

*

pentru 2 ore/săptămână

B.

Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p .

Chr. și operele acestora:

I.Marcus Tullius Cicero - Catilinare (In Catilinaro, I), Despre prietenie (De amicitia);

2.Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3.Catullus- Poezii (Carmina)**;

4.

Publius Vergilius Maro-- Eneida (Aeneis);

5.

Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**;

6.

Publius Ovidius Naso- Metamorfoze

(Metamorphoses),

Tristele

(Tristia),

Ponticele (Epistulae ex Ponto)**;

7.

Titus Petronius Niger - Satyricon;

8.

Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**.

**Textele

din cele trei manuale aprobate

Testul

grilă

evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele

autorilor

studiați

și

contextul socio-politic.

Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în

acest

mod candidații

vor

identifica teme, motive din literatura

greco-latină

și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini.

2.4

BIBLIOGRAFIE

CICERO, M.T.-Opere alese, voi. I, III, Editura

Univers,

București, 1973;

LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita

(De

la întemeierea Romei),

voi.

1-11, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu;

CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969;

VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G.Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu;

HORATIUS, Q.F - Opera omnia, voi. 1-11, Editura Univers, București, 1980

(ediție

bilingvă);

OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj ,

1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil

(Tristele

și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972;

PETRONIUS, T. N.- Satyricon

în

volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de

E. Cizek(și alte

ediții);

TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Gh. Guțu.

2.5

Pentru evaluarea candidaților care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa

a

X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competențe specifice:

descoperirea, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, latin-român,

a semnificației

unităților lexicale din sfera istoriei;

recunoaștera pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziționate anterior

și

completate

cu: adjectivul-comparația

neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - mille,

verbul:

verbe regulate, diateza pasivă, moduri și timpuri din tema supinului.

recunoașterea și exersarea pe texte în proză a

valorilor

fundamentele ale cazurilor;

recunoașterea în context a raporturilor

de coordonare la nivelul frazei: propoziții principale

/ secundare,

subordonatele relative, subordonatele participiale relative

și

absolute ,

subordonatele infinitivale

(Ac.+

Inf., Nom. + Inf.)

Elevii vor demonstra competențele de traducere în limba română a unui text din

opera

Bellum Gall!cum

(C.

Iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziții.

In vederea utilizării unor elemente de analiză

și

interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar

(Bellum

Gallicum)

sau

din

opera

lui Sallustius

(De coniuratione Catilinae, De bello Iugurthino),

în

care vor demonstra că

sunt capabili:

să

identifice

elemente specifice instituției militare antice a războiului, a organizării militare romane (Caesar Sallustius);

să identifice sursele

antice

ale textelor de frontieră

care

îmbină conținuturi diverse: reportaj de război, document

istoric,

informație

geografică și etnografică

(Caesar);

să

sesizeze

aspecte socio-politice

caracteristice epocilor

de tranziție(Caesar, Sallustius); să

identifice

rolul marilor personalități politice

și

militare (Caesar, Sallustius).

Pentru

rezolvarea

testului grilă, elevii

vor

răspunde unor întrebări referitoare la

opera

lui C.I. Caesar,

"Războiul galic",

respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjurația lui Catilina"

și "Războiul

cu Iugurtha".

3.

PRECIZĂRI

3.1

Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicționarului latin-român.

3.2

Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal.

3.3

Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02 .

04. 1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr.5086 din 15. 12. 1999 și modificate prin ordinul nr .

3915 din 31.05.2001.

3.4

Manuale - Limba latină, clasa a IX-a, autori:

Daniela Văduva ,

Editura All Educațional, București, 1999, 2000 ,

2001, 2002, 2003 .

E . Giurgiu ,

M . Morogan ,

M.Nasta. Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 2000, 200 I ,

2002, 2003 .

Ștefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educațional, 1999, 2000, 20001 ,

2002 ;

2003 .

Cornelia Frișan, Editura Sigma, București, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a X-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000, 2001, 2002, 2003.

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional ,

București, 2000, 2001, 2002, 2003 .

C.

Jumară, E. Mușetescu, Editura Institutul European, Iași, 2000, 2001, 2002, 2003 .

Manuale - Limba latină, clasa a XI-a, autori:

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional ,

București ,

2001 ,

2002, 2003. Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educațional, București ,

2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a XII-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educațional, București, 2002, 2003.

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2002, 2003.

Programa:

MATEMATICA

Ml- specializarea matematică-informatică

I.

Statutul disciplinei

Matematica este

disciplină

obligatorie de examen

- proba

d

și disciplină la alegere

din profilul

opus

-

proba

f.

II.

Competențe de

evaluat

1.

Folosirea corectă a terminologiei specifice

matematicii

în

contexte variate

de

aplicare

2.

Prelucrarea

datelor de

tip cantitativ ,

calitativ ,

structural, contextual cuprinse în enunțuri

matematice

3.

Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea

de probleme

cu diferite grade

de

dificultate

4.

Exprimarea și

redactarea

corectă și coerentă

în limbaj

formal sau în

limbaj cotidian

,

a

rezolvării

sau a strategiilor

de

rezolvare

a unei probleme

5.

Analiza

unei situații

problematice și

determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea

concluziei

6.

Generalizarea

unor proprietăți

prin

modificarea contextului

inițial

de definire a problemei

sau

prin îmbunătățirea sau

generalizarea

algoritmilor

În plus, se vor

avea

în vedere și competențele

specifice din

programa școlară.

III .

Conținuturi

Algebră.

Geometrie și trigonometrie

.

Clasa a IX-a

Clasa a

X-a

Algebră:

Progresii. Funcții. Polinoame.

Elemente

de combinatorică. Medii; dispersia. Operații

cu evenimente.

Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan și în spațiu:

Numere complexe

sub formă

algebrică, conjugatul,

operații

cu numere

complexe.

Interpretarea

geometrică a adunării,

a scăderii

numerelor complexe și

a înmulțirii

acestora cu un

număr real.

Numere complexe sub formă trigonometrică;

produsul; puterea

(formula

lui

Moivre); rădăcinile

de

ordinul

n

ale

unității;

interpretarea geometrică a înmulțirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicații ale numerelor complexe în geometrie

. Produsul

scalar a

doi

vectori în

plan

și în spațiu-condiții

de

perpendicularitate

.

Determinarea distanțelor ,

ariilor sau a volumelor

folosind

calculul sintetic sau vectorial.

Clasa

a XI-a

Elemente de algebră liniară

și geometrie

analitică.

(Nu se cer elemente

de programare

liniară) .

.

Elemente de analiză matematică:

(Nu

se cer marginile unei

mulțimi și

diferențiala).

Clasa a

XII-a

Elemente de algebră

.

(Nu

se cer relații

de echivalență, partiții

și subinele).

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu

și

curriculumul nucleu aprofundat al profilului.

(

Se

cer

și

capitolele marcate cu steluță în programa

școlară).

Toate

subiectele vor

fi elaborate in concordanță cu programa școlară

,

fără

a

reflecta în mod

special viziunea

unui manual anume.

Ml-specializările:

științe

ale naturii, electronică

și

automatizări, electrotehnic, telecomunicații, mecanic, lucrări publice-construcții, textile, pielărie

III.

Statutul disciplinei

Matematica

este

disciplină

obligatorie

de

examen

- proba

d

și

disciplină la

alegere din

profilul opus -

proba

f.

IV.

Competențe de evaluat

7.

Folosirea corectă a

terminologiei

specifice

matematicii

în contexte variate

de

aplicare

8.

Prelucrarea datelor de tip cantitativ,

calitativ,

structural, contextual

cuprinse

în

enunțuri matematice

9.

Utilizarea corectă

a algoritmilor matematici

și a

raționamentelor în rezolvarea

de probleme cu diferite

grade

de dificultate

10.

Exprimarea

și

redactarea corectă

și coerentă

în limbaj

formal sau în

limbaj

cotidian, a rezolvării sau a

strategiilor

de rezolvare a unei

probleme

11.

Analiza

unei

situații problematice și

determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea

concluziei

12.

Generalizarea

unor proprietăți prin modificarea

contextului

inițial

de definire

a problemei sau prin

îmbunătățirea sau generalizarea

algoritmilor

În plus,

se vor

avea

în vedere

și competențele specifice

din

programa

școlară.

V.

Conținuturi

Algebră.

Geometrie

și

trigonometrie.

Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Algebră:

Progresii. Funcții.

Polinoame. Elemente de

combinatorică. Medii;

dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan

și

în spațiu:

Numere

complexe

sub

formă algebrică,

conjugatul, operații

cu

numere complexe. Interpretarea

geometrică

a

adunării,

a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii

acestora cu

un

număr

real.

Numere complexe sub

formă trigonometrică; produsul ;

puterea

(formula

lui

Moivre);

rădăcinile de

ordinul

n

ale

unității. Produsul

scalar a

doi

vectori în

plan

și în

spațiu-condiții

de

perpendicularitate. Determinarea distanțelor ,

ariilor sau a

volumelor

folosind calculul sintetic sau vectorial.

Clasa a XI-a

Elemente de algebră liniară și geometrie

analitică

.

(Nu se cer

elemente

de

programare liniară)

.

Elemente de analiză matematică:

(Nu se cer

marginile unei mulțimi

și

diferențiala)

.

Clasa a

XII-a

Elemente de algebră:

(Nu se

cer relații

de echivalență, partiții).

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat

sunt

incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual

anume.

M2- specializările: științe sociale, chimie industrială, protecția mediului, silvic și prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentară, turism și alimentație publică, economic, administrativ, poștă, arhitectură, arte ambientale și design, științe sociale

VI.

Statutul disciplinei

.

Matematica

este disciplină

obligatorie

de examen

-

proba

d

și

disciplină la

alegere

din profilul

opus

- proba

f.

VII.

Competențe de evaluat

13.

Identificarea

corectă a

unor date matematice

și

interpretarea

în

funcție de

contextul în care au fost

definite .

14.

Descoperirea (alegerea)

algoritmilor

optimi care permit prelucrarea datelor matematice.

15.

Utilizarea

algoritmilor și a

raționamentelor pentru re z olvarea unor probleme teoretice

și

practice.

16.

Exprimarea cu

ajutorul

datelor matematice a unor

situații concrete

și

a

algoritmilor de prelucrare

a acestora

17.

Interpretarea rezultatelor unor

acțiuni

concrete exprimabile matematic

În plus, se vor avea

în

vedere

și

competențele specifice din programa școlară.

III.

Conținuturi

Algebră. Geometrie.

Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Calcul numeric și elemente de matematici financiare. Progresii.

Funcții.

Metode de numărare.

Elemente de probabilități și statistică.

Clasa a XI-a

Elemente de calcul matriceal și sisteme liniare. Elemente de analiză matematică.

Clasa a XII-a

Elemente de algebră

.

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

To _ ate subiectele vor fi elaborate in concordanță cu programa școlară

,

fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

M3-toate specializările

VIII.

Statutul disciplinei

.

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba

d

și disciplină la alegere din profilul opus - proba

f.

IX.

Competențe de evaluat

18.

Identificarea relațiilor între noțiunile matematice studiate

19.

Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunțuri matematice

20.

Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete

21.

Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete

22.

Analiza de unei situații-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III.

Conținuturi Clasa a IX-a

Algebră.

Elemente de geometrie.

Clasa a X-a

Calcul numeric aplicat

.

Elemente de combinatorică

.

Funcții, ecuații și inecuații

.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu și curriculumul nucleu aprofundat al profilului ( Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară , fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

PROGRAMA: FIZICA

I.

STATOTUL DISCIPLINEI

FIZICA

are, în

cadrul

Examenului de Bacalaureat pentru anul

școlar

2003 - 2004, statutul de

disciplină opțională,

putând fi aleasă ca probă

"e" sau"

f"

în funcție de filiera din profilul liceului absolvit.

Programa de examen conține patru

variante

(

G,

F

2

,

F

3

,

F

4

)

în

funcție de profiluri și specializări

.

În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din Învățământul superior, elevii vor putea opta, în variantele

G

și

F

2

,

pentru

două

dintre

modulele

din

aria

tematică

( I MECANICĂ,

II ELEMENTE

DE TERMODINAMICĂ

ȘI

FIZICĂ

MOLECULARĂ,

III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM și

IV OPTICĂ). Astfel vor exista candidați care vor trata în cadrul probei de examen

numai

iternii referitori la I MECANICĂ și III ELECTRICITATE, ori

numai

III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM ȘI

N

OPTICĂ etc.

Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul

nr. 3915

din

31.05.2001.

Au fost respectate câteva principii:

1.

Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum,

se

limitează la unele capitole ale Fizicii ,

care

permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competențelor de mai jos;

2.

Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite

și a

geometriei analitice (dreapta și curbele plane);

•

3 .

Numerotarea capitolelor

și

a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase;

4.

Lista de termeni conține explicit cunoștințele care ar putea interveni în iternii subiectului de examen.

PROGRAMA Fl

pentru:

filiera teoretică, specializarea: mate

-

info, științe ale naturii (proba

"e")

filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialitățile (proba "f'');

filiera vocațională, profil militar (MAPN, Ml), specializarea: mate

-

info (proba "e")

li

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1.

definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material;

1.2.

formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3.

exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor

și

teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

1.4.

descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații.

2.

Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1

selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2

aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3

utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4

utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

2.5

interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme.

3.

Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1

identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană

;

3.2

realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor

aparate și

montaje simple ;

3.3

selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;

3.

4 anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;

3. 5 descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii.

4.

Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

4.

1 decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;

4. 2 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III

ARII TEMATICE

A.MECANICA CONȚINUTURI

I.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

1.1 Principiile I, II și III

1.2.

Forța de frecare

1.3.

Forța de tensiune

1.4 Forța elastică. Modelul corpului elastic

2.

Cinematica punctului material:

2.1

Mișcarea rectilinie uniformă a punctului material

2.2

Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

3.1

Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică

3.2

Energia mecanică (mărime de stare)

3.3

Teorema variației energiei cinetice a punctului material

3.4

Energia potențială gravitațională

3.5

Energia potențială elastică

3.6

Conservarea energiei mecanice

3.7

Lucrul mecanic efectuat de forțele conservative

3.S

Teorema variației impulsului mecanic și legea conservării impulsului

LISTA DE TERMENI

I.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

principiul inerției;

sisteme de referință inerțiale; principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forței; principiul acțiunii și reacțiunii; forțele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

coeficientului de frecare la alunecare; forța de tensiune;

forța elastică.

2.

Cinematica punctului material:

legea de mișcare; viteza, vectorul viteză;

accelerația, vectorul accelerație; legea mișcării rectilinii uniforme;

legea mișcării rectilinii uniform variate;

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; puterea dezvoltată de o forță constantă;

unitatea de măsură a puterii; energia mecanică - mărime de stare;

energia cinetică a unui punct material;

teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; forța conservativă;

energia potențială;

relația de definiție a energiei potențiale;

variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului format din corpul de masă m și Pământ; variația energiei potențiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic;

legea conservării energiei mecanice; impulsul punctului material;

teorema de variație a impulsului unui punct material; legea conservării impulsului punctului material;

teoremei de variație a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;

ciocniri perfect elastice; ciocniri plastice;

legea conservării impulsului total.

B.

ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ CONȚINUTURI

1.

Echilibrul termic. Temperatura

2.

Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal

3.

Transformări simple

ale

gazului ideal

4.

Căldura

și

lucrul mecanic în termodinamică

5.

Coeficienții calorici

6.

Energia internă. Primul principiu al termodinamicii

7.

Aplicații ale primului principiu al termodinamicii

8.

Al doilea principiu al termodinamicii

9.

Motoare termice. Randamentul motoarelor termice

LISTA DE TERMENI

unitatea de masă atomică; masa moleculară

;

cantitatea de substanță; masa molară;

volumul molar; numărul lui Avogadro;

echilibrul

termic;

corespondența

între

valoarea

numerică a temperaturii în

scara

Celsius

și valoarea

numerică

a acesteia

în

scara

Kelvin;

formula fundamentală

a tc.m.

(numai fotmula și semnificația fiecăreia dintre mărimile care

intervin);

energia

cinetică

medie

a

moleculelor unui

gaz

ideal;

viteza

termică a moleculelor unui gaz ideal; ecuația termică de stare a unui gaz ideal; ecuația

calorică

de

stare a

gazului ideal;

procesele izoterm, izobar

și

izocor ale

gazului

ideal și legile

acestora;

reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;

relațiile de definiție ale

capacității

calorice,

căldurii specifice, căldurii

molare; primul principiu

al termodinamicii;

aplicații ale

principiul I la transformările simple ale

gazului

ideal și la transformarea

adiabatică;

randamentul unui motor termic;

determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple.

C.

ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI

1.

Electrocinetică

1.1

Curentul

electric

1.2

Legea lui Ohm

1.3

Legile lui Kirchhoff pentru rețele

electrice

1.4

Gruparea rezistoarelor și

a

generatoarelor

electrice

1.5

Energia

și

puterea electrică. Transferul optim de putere

2.

Electromagnetism

2.1

Câmpul magnetic

2.2

Inducția câmpului magnetic

2.3

Forța

electromagnetică

2.4

Forța electrodinamică

(interacțiunea

magnetică a

curenților

electrici

staționari)

2.5

Fluxul magnetic

2.6

Inducția electromagnetică. Legea lui Faraday

LISTA DE TERMENI

1.

Electrocinetică:

curentul electric;

intensitatea curentului electric;

unitatea de măsură a intensității curentului electric; rezistența electrică a unui

conductor

liniar;

unitatea de măsură a rezistenței electrice;

dependența rezistivității electrice de temperatură; legea lui Ohm;

elementele unei rețele electrice; legile lui Kirchhoff;

expresia matematică a legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate; rezistența echivalentă Ia gruparea în serie/ paralel an rezistoare;

gruparea generatoarelor de energie electrică; efectele curentului electric;

legea lui Joule; puterea electrică;

2.

Electromagnetism

:

câmpul magnetic; forța electromagnetică ;

inducția câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid) ; sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); unitatea de măsură a inducției câmpului magnetic;

forța electrodinamică;

fluxul

magnetic;

unitatea de măsură a fluxului magnetic; inducția electromagnetică;

legea inducției electromagnetice; regula lui Lenz;

te.ro. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic.

D.

OPTICA CONȚINUTURI

1.

Elemente de optica geometrică și ondulatorie

I. I Reflexia și refracția luminii

1.2

Oglinzi sferice și plane

1.3

Lentilele și asociații de lentile

2.

Elemente de optica ondulatorie

2.1

Interferența luminii.

2.2

Difracția luminii.

2.3

Rețele de difracție

LISTA DE TERMENI

1.

Elemente de optica geometrică și ondulatorie:

lungimea de undă; reflexia luminii; refracția luminii; legile reflexiei; legile refracției; reflexia totală;

indicele de refracție; unghiul limită; punctele conjugate; fasciculele paraxiale; dioptrul sferic/plan;

imaginile reale/virtuale; sisteme de dioptri;

oglinda sferică (concavă, convexă); elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; formulele oglinzilor sferice;

oglinda plană;

formulele oglinzilor plane; lentila optică;

elementele caracteristice

ale

unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); convergența unei lentile subțiri;

formulele lentilelor subțiri;

imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi și lentile subțiri.

2.

Elemente de optică ondulatorie:

principiul Huygens - Fresnel;

fenomenul de interferență și interferența vizib i lă ;

coerența; dispozitivul Young;

condițiile de maxim și minim de interferență în dispozitivul Young; interfranja;

fenomenul de difracție; rețeaua de difracție; constanta rețelei de difracție;

condiția de maxim de difracție;

PROGRAMA F2

pentru:

filiera tehnologică, profil resurse naturale și protecția mediului, toate specializările (proba "r'); filiera vocațională, profil artistic, specializarea arhitectură (proba "r');

filiera vocațională, profil militat (M.I.), specializarea științe sociale (proba "r');

filiera vocațională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian și reformat (proba "r');

II COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.

1 definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos;

1.2

formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice ;

1.3

exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii,

a

definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

2.

Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1

selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2

aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3

utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4

utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

3.

Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1

identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană ;

3.2

realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

4.

Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

4.1

decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;

4.2

selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III

ARII TEMATICE

A.MECANICĂ CONȚINUTURI

1.

Principiile mecanicii newtoniene

și

tipuri de forțe

1.1

Principiile I, II si III

1.2

Tipuri de forțe

2.

Cinematica punctului material

2.1

Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică

3.1

Lucrul mecanic

3.2

Energia cinetică, potențială și totală

3.3

Legea conservării energiei

LISTA DE TERMENI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe

principiul inerției;

principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forței; principiul acțiunii și reacțiunii; forțele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

coeficientului de frecare la alunecare; forța de tensiune;

forța elastică.

2.

Cinematica punctului material:

legea de mișcare; viteza, vectorul viteză;

accelerația, vectorul accelerație;

legea mișcării rectilinii uniform

variate;

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic ;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la

alunecare;

energia mecanică - mărime de stare;

energia cinetică a unui punct material;

teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; forța conservativă;

energia potențială;

relația de definiție a energiei potențiale; legea conservării energiei mecanice.

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ CONȚINUTURI

1.

Echilibrul termic. Temperatura

2.

Transformări simple ale gazului ideal

3.

Transferul căldurii. Coeficienți calorici

4.

Calorimetrie

LISTA DE TERMENI

unitatea de masă atomică; masa moleculară; cantitatea de

substanță;

masa molară;

volumul molar; numărul lui Avogadro; echilibrul termic;

corespondența

între

valoarea numerică

a

temperaturii în scara Celsius

și

valoarea numerică a

acesteia

în scara Kelvin;

procesele izote1m, izobar și izocor ale

gazului

ideal

și

legile acestora;

reprezentări grafice ale transformărilor simple

ale gazului

ideal în

sisteme

având parametri de stare

ai gazului

ideal

(p,V,T)

drept coordonate;

coeficienți calorici

C. ELECTROCINETICĂ CONȚINUTURI

1.

Curentul electric

2.

Legea lui Ohm

3.

Legile lui Kirchhoffpentru rețele electrice

4.

Conectarea rezistoarelor

5.

Energia

și

puterea electrică

LISTA DE TERMENI

curentul electric;

intensitatea curentului

electric;

unitatea de măsură a intensității