Decizia nr. 134/2020
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1, 2 și 5-12 din capitolul II "Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor" din anexa nr. V "Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (6) din același act normativ
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia-Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Atilla
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în
anexa nr. V
„Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“,
capitolul II
„Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“, nr. crt. 1, 2 și
5-12 la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a celor ale
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Petrica Afrem, Nicoleta Adina Alecsandru, Teodora Cristina Althahbi, Cătălin Ancuța, Narcisa Arnăutu, Luiza Brăceanu (Dumitrică), Adrian Barbu, Elena Bulacu, Loredana Boboc, Simona Belu, Margareta Bîrsoghe, Antonio Ovidiu Carneluti, Ligia Elena Ciobanu, Denisa Cismaru, Carmen Cergă, Vasilica Cernea, Florentina Cotulbea, Marinela Cruceru, Maria Clenciu, Laura Ciocoiu, Ana Gica Chelu, Georgeta Drăgușin, Marcela Drăgușin, Alexandra Gabriela Dumitru, Dănuța Nicoleta Dascălu, Alina Mihaela Duță, Mihaela Duță, Rodica Dobre, Liliana Ghiță (Dumitru), Gabriela Enculescu, Alexandru Andrei Ene, Aurelia Fuiorea, Ana Firescu, Răzvan Ghiță, Mihaela Gabriela Goșea, Victor Gugu, Marius Gherghe, Cristina Glăvan, Monica Golfiță, Mirela Claudia Hîrceanu, Nicolae Ivan, Carmen Alina Iova, Cristina Jura, Mariana Jieanu, Maria Lambropulos, Claudiu Lupea, Carmen Angela Marcu, Florineta Mitu, Dana Minae, Rodica Gugu, Giani Minoiu, Mariana Morozan, Mihai Mincu-Stoica, Roxana Loredana Mișcodan, Marina Cristina Moraru, IIie Mehedințu, Daniela Nicu, Cristina Negru, Laura Nuță, Cristian Ionuț Neațu, Luciana Ionelia Negrilă, Mircea Niculescu, Simona Opriș, Ionuț Claudiu Păun, Florina Cristina Panait, Veronica Panduru, Elena Papae, Ecaterina Camelia Popescu, Sofronia Simona Popescu, Silvia Popa, Camelia Popa, Cătălina Paraschivescu, Anica Popa, Nicolae Pîrîu, Costela Cristiana Savulescu, Luminița Stoian, Cristina Daniela Syilagyi, Lucia Staicu, Gigel Sivu, Mariana Rogojinaru, Elena Șorop, Mihai Ștefan, Mădălina Delia Șuhan, Larisa Diana Trandafir, Diana Tutunaru, Ecaterina Țibuleac, Săndica Vărzaru, Claudia Vasile, Georgiana Vintilă, Marin Vladu și Marinela Zuică în Dosarul nr. 952/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.272D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției au transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. De asemenea, partea Curtea de Apel Craiova a comunicat note scrise în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Încheierea din 9 noiembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 7 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 952/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor din
anexa nr. V, capitolul II
„Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ nr. crt. 1, 2,
5-12 la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată Petrica Afrem, Nicoleta Adina Alecsandru, Teodora Cristina Althahbi, Cătălin Ancuța, Narcisa Arnăutu, Luiza Brăceanu (Dumitrică), Adrian Barbu, Elena Bulacu, Loredana Boboc, Simona Belu, Margareta Bîrsoghe, Antonio Ovidiu Carneluti, Ligia Elena Ciobanu, Denisa Cismaru, Carmen Cergă, Vasilica Cernea, Florentina Cotulbea, Marinela Cruceru, Maria Clenciu, Laura Ciocoiu, Ana Gica Chelu, Georgeta Drăgușin, Marcela Drăgușin, Alexandra Gabriela Dumitru, Dănuța Nicoleta Dascălu, Alina Mihaela Duță, Mihaela Duță, Rodica Dobre, Liliana Ghiță (Dumitru), Gabriela Enculescu, Alexandru Andrei Ene, Aurelia Fuiorea, Ana Firescu, Răzvan Ghiță, Mihaela Gabriela Goșea, Victor Gugu, Marius Gherghe, Cristina Glăvan, Monica Golfiță, Mirela Claudia Hîrceanu, Nicolae Ivan, Carmen Alina Iova, Cristina Jura, Mariana Jieanu, Maria Lambropulos, Claudiu Lupea, Carmen Angela Marcu, Florineta Mitu, Dana Minae, Rodica Gugu, Giani Minoiu, Mariana Morozan, Mihai Mincu-Stoica, Roxana Loredana Mișcodan, Marina Cristina
Moraru, IIie Mehedințu, Daniela Nicu, Cristina Negru, Laura Nuță, Cristian Ionuț Neațu, Luciana Ionelia Negrilă, Mircea Niculescu, Simona Opriș, Ionuț Claudiu Păun, Florina Cristina Panait, Veronica Panduru, Elena Papae, Ecaterina Camelia Popescu, Sofronia Simona Popescu, Silvia Popa, Camelia Popa, Cătălina Paraschivescu, Anica Popa, Nicolae Pîrîu, Costela Cristiana Savulescu, Luminița Stoian, Cristina Daniela Syilagyi, Lucia Staicu, Gigel Sivu, Mariana Rogojinaru, Elena Șorop, Mihai Ștefan, Mădălina Delia Șuhan, Larisa Diana Trandafir, Diana Tutunaru, Ecaterina Țibuleac, Săndica Vărzaru, Claudia Vasile, Georgiana Vintilă, Marin Vladu și Marinela Zuică într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece prin salariile și coeficienții reglementați pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor se creează inechități sociale. Astfel, spre deosebire de celelalte categorii profesionale vizate de
Legea-cadru nr. 153/2017 , ale căror salarii au crescut, în cazul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, salariul s-a micșorat. Se arată că nu se asigură salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală și că nu există o justificare în raport cu activitatea desfășurată sau valoarea muncii. Se mai susține că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor are cel mai mic salariu de bază și cel mai mic coeficient în raport cu celelalte categorii profesionale din aceeași familie ocupațională. De asemenea, diferența salarială și de coeficient dintre prima funcție din tabel (prim-grefier, grefier șef-secție, grefier-șef, grefier șef-cabinet, director departament informatic) și funcțiile de execuție este mai mare decât la alte categorii profesionale, raportul fiind de 1,9. Se invocă și încălcarea
art. 41 alin. (1) din Constituție , sens în care autorii excepției fac referire la importanța socială a muncii personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, astfel cum rezultă din
art. 2 ,
art. 59
și
art. 77 din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Autorii excepției susțin și încălcarea prevederilor
art. 53 din Constituție , deoarece prevederile legale criticate nu sunt nici proporționale, nici rezonabile și nici nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective.
7.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt conforme dispozițiilor
art. 16 ,
art. 41
și
art. 53 din Constituție . Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,
Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006 ,
Decizia nr. 693 din 17 octombrie 2006 ,
Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006
și
Decizia nr. 1601 din 9 decembrie 2010 .
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. l alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 și
5-12 din capitolul II
„Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din
anexa nr. V
„Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la
Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru 153/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
12.
Prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 și
5-12 din capitolul II
„Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din
anexa nr. V
„Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la
Legea-cadru nr. 153/2017
instituie valoarea salariului de bază și coeficientul, în raport cu vechimea în funcție și nivelul studiilor pentru funcții specifice personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor (grefieri).
13.
Prevederile
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017
au următorul cuprins: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“
14.
În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 16
privind egalitatea în drepturi a cetățenilor,
art. 41
privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii și în
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate, cuprinse la nr. crt. 1, 2 și
5-12 din capitolul II : „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din
anexa nr. V : „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la
Legea-cadru nr. 153/2017
instituie salarii de bază și coeficienți în raport cu vechimea în funcție și nivelul de studii pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, inclusiv grefierii. Prin
Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019, Curtea Constituțională a examinat constituționalitatea prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 și
7-9, capitolul II, anexa nr. V
la
Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a dispus respingerea excepției de neconstituționalitate, analizând cu acel prilej critici formulate din perspectiva salarizării specialiștilor IT din instanțe și parchete. În prezenta cauză, Curtea observă că, invocând încălcarea dispozițiilor
art. 16 din Constituție , autorii excepției susțin, în esență, o posibilă discriminare, sub aspectul salarizării, a personalului auxiliar din instanțe și parchete (grefieri) în raport cu alte categorii profesionale plătite din fonduri publice, având în vedere importanța și complexitatea muncii desfășurate.
16.
În acest context, Curtea reține că stabilirea prin prevederile de lege criticate a anumitor valori ale salariului de bază și ale coeficienților pentru funcțiile specifice personalului
auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile
art. 16 din Constituție
privind egalitatea în drepturi. Astfel, prin
Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, și prin
Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, Curtea Constituțională a statuat că este dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57.
17.
Referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între personalul auxiliar din instanțe și parchete și alte categorii de personal plătit din fonduri publice, Curtea reține că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice.
Articolul 16
din Constituție
vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
18.
În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor
art. 41
și ale
art. 53 din Constituție , Curtea precizează că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.
Constituția
prevede în
art. 41 alin. (2) , printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. De asemenea, acest text constituțional nu se opune competenței legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare, de a reașeza coeficienții sau salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale personalului auxiliar din instanțe și parchete.
19.
Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului unui drept fundamental, în sensul
art. 53 din Constituție , aceste dispoziții constituționale nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate.
20.
Referitor la prevederile
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 , Curtea observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin
Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a constatat că stabilirea, prin prevederile
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 , a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniu salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la
Legea-cadru nr. 153/2017 , și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.
21.
Reținând, în esență, că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul
art. 53 din Constituție , ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului.
22.
În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018, precum:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , care a prevăzut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, și
art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, potrivit căruia „Sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit
art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 “.
23.
De asemenea, reținând că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20), Curtea a constatat că prevederile
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017
nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare
art. 16 alin. (1) din Constituție .
24.
Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin
Legea-cadru nr. 153/2017
apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul
actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare.
25.
Astfel, în aplicarea dispozițiilor
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 , legiuitorul a intervenit prin
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017
pentru modificarea și completarea
Legii-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, stabilind prin
art. II
că: „Începând cu luna aprilie 2018, în aplicarea prevederilor
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor
art. 38 alin. (3)
la salariile de bază stabilite în anexele la lege.“ În același sens, prin
art. II din Legea nr. 287/2018
pentru modificarea și completarea
Legii-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 4 decembrie 2018, „Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor
art. 38 alin. (3)
la salariile de bază stabilite în anexele la lege“.
26.
De asemenea, prin
articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018
pentru modificarea și completarea
Legii-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, s-a stabilit că „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la
art. 25 . Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia.“
27.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
28.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petrica Afrem, Nicoleta Adina Alecsandru, Teodora Cristina Althahbi, Cătălin Ancuța, Narcisa Arnăutu, Luiza Brăceanu (Dumitrică), Adrian Barbu, Elena Bulacu, Loredana Boboc, Simona Belu, Margareta Bîrsoghe, Antonio Ovidiu Carneluti, Ligia Elena Ciobanu, Denisa Cismaru, Carmen Cergă, Vasilica Cernea, Florentina Cotulbea, Marinela Cruceru, Maria Clenciu, Laura Ciocoiu, Ana Gica Chelu, Georgeta Drăgușin, Marcela Drăgușin, Alexandra Gabriela Dumitru, Dănuța Nicoleta Dascălu, Alina Mihaela Duță, Mihaela Duță, Rodica Dobre, Liliana Ghiță (Dumitru), Gabriela Enculescu, Alexandru Andrei Ene, Aurelia Fuiorea, Ana Firescu, Răzvan Ghiță, Mihaela Gabriela Goșea, Victor Gugu, Marius Gherghe, Cristina Glăvan, Monica Golfiță, Mirela Claudia Hîrceanu, Nicolae Ivan, Carmen Alina Iova, Cristina Jura, Mariana Jieanu, Maria Lambropulos, Claudiu Lupea, Carmen Angela Marcu, Florineta Mitu, Dana Minae, Rodica Gugu, Giani Minoiu, Mariana Morozan, Mihai Mincu-Stoica, Roxana Loredana Mișcodan, Marina Cristina Moraru, IIie Mehedințu, Daniela Nicu, Cristina Negru, Laura Nuță, Cristian Ionuț Neațu, Luciana Ionelia Negrilă, Mircea Niculescu, Simona Opriș, Ionuț Claudiu Păun, Florina Cristina Panait, Veronica Panduru, Elena Papae, Ecaterina Camelia Popescu, Sofronia Simona Popescu, Silvia Popa, Camelia Popa, Cătălina Paraschivescu, Anica Popa, Nicolae Pîrîu, Costela Cristiana Savulescu, Luminița Stoian, Cristina Daniela Syilagyi, Lucia Staicu, Gigel Sivu, Mariana Rogojinaru, Elena Șorop, Mihai Ștefan, Mădălina Delia Șuhan, Larisa Diana Trandafir, Diana Tutunaru, Ecaterina Țibuleac, Săndica Vărzaru, Claudia Vasile, Georgiana Vintilă, Marin Vladu și Marinela Zuică în Dosarul nr. 952/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 și
5-12 din capitolul II
„Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din
anexa nr. V
„Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la
Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale
art. 38 alin. (6)
din același act normativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.