Decizia nr. 265/2020

lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008:

Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează: [...]

b)

alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;

15.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (3)

privind statul de drept, ale

art. 16

privind egalitatea în drepturi și ale

art. 21 alin. (1)–(3)

referitor la accesul liber la justiție.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 135 din 20 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018,

Decizia nr. 118 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, și

Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Curtea a arătat că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit

art. 56 din Constituție , cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii ( Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012 ), fiind în consonanță și cu dispozițiile

art. 15 din Legea fundamentală , în virtutea cărora cetățenii au obligațiile prevăzute de

Constituție

și legi, obligația de plată a taxelor judiciare de timbru fiind una dintre acestea.

17.

Prin urmare, având în vedere că, potrivit

art. 139 alin. (1) din Constituție , impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, rămâne la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe cum este cea criticată în prezenta cauză (în acest sens, a se vedea și

Decizia nr. 135 din 20 martie 2018 ).

18.

În acest context, Curtea reține că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, astfel că plata acestora revine părții care cade în pretenții.

19.

În materie contravențională, potrivit

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei. Prin cadrul legislativ actual aceste cereri nu mai sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în

art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, în forma sa inițială. În acest context, Curtea observă că taxa instituită prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este însă una fixă și nu depinde în niciun fel de tipul contravenției împotriva căreia se depune plângerea și nici de cuantumul amenzii.

20.

Față de această împrejurare, Curtea reține că o atare soluție legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravențională, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014, și

Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016), neputându-se reține încălcarea principiului accesului liber la justiție, astfel cum este consacrat de prevederile constituționale.

21.

În ceea ce privește principiul egalității și nediscriminării, în jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat că încălcarea acestui principiu există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite ( Decizia nr. 599 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 18 mai 2009, sau

Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010). Or, din evaluarea prevederilor legale criticate, Curtea observă că acestea au în vedere toate plângerile formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate, acestea fiind taxate cu suma fixă de 20 lei, nefiind, așadar, instituit un tratament diferențiat.

22.

Cu privire la invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 din Constituție

prin prisma faptului că este obstrucționat accesul la justiție al persoanelor care nu au suficiente resurse financiare, Curtea constată că legiuitorul a adoptat reglementări care vizează și acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale. Astfel, potrivit prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justițiabilii pot obține scutiri, reduceri, amânări sau eșalonări de la plata taxelor judiciare de timbru. De asemenea, prin dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

se instituie posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, la solicitarea justificată a părților interesate.

23.

Față de această împrejurare, având în vedere faptul că principiul egalității presupune ca la situații egale să se aplice un tratament juridic egal, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare, și, în același timp, presupune și dreptul la diferențiere în tratament juridic, dacă situațiile în care se află cetățenii sunt diferite, nu se poate reține pretinsa discriminare pe criteriul averii, întrucât există mijloace legale prin care se asigură protecția drepturilor fundamentale, legiuitorul adoptând mecanisme de protecție a persoanelor vulnerabile din punct de vedere financiar, ceea ce constituie o garanție a accesului liber la justiție.

24.

Având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea principiilor și a valorilor constituționale, astfel cum acestea sunt consacrate de

Constituție , nu se poate reține nici încălcarea

art. 1 alin. (3)

privind statul de drept, care asigură supremația

Constituției , corelarea tuturor legilor și a actelor normative cu aceasta, prin prisma principiului legalității.

25.

Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 , Curtea observă că pretinsa neconstituționalitate a acestor dispoziții este dedusă de către autorul excepției prin raportare la dispozițiile

Legii nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2020.

26.

Astfel, este adusă în discuție compararea cuantumului amenzilor prevăzute de cele două acte normative, respectiv contravențiile și pedepsele aplicabile, care au regimuri juridice diferite. Or, pe lângă faptul că este atributul exclusiv al legiuitorului să sancționeze anumite fapte antisociale în funcție de gravitatea faptelor și de valorile sociale ocrotite, Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii prevăzute de

Legea fundamentală .

27.

Prin urmare, având în vedere cele prezentate, precum și dispozițiile

art. 2 alin. (1)

și

din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor și a ordonanțelor Guvernului în raport cu normele sau principiile

Constituției , excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 32 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 , astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

28.

În ceea ce privește notele scrise depuse la Curtea Constituțională după închiderea dezbaterilor, prin care se invocă temeiuri constituționale noi, respectiv

art. 15 alin. (2) din Constituție , Curtea arată că, pe de o parte, potrivit

art. 394 alin. (3) din Codul de procedură civilă , după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă, iar, pe de altă parte, Curtea reiterează jurisprudența sa constantă, potrivit căreia litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Așa fiind, critica formulată prin notele scrise depuse la Curtea Constituțională este inadmisibilă în contextul dat (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 400 din 6 iunie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 22 noiembrie 2019, și

Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011).

29.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 11.734/236/2014 al Tribunalului Giurgiu – Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

2.

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008

privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.