Decizia nr. 173/2004

Nicolae Popa - președinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Dana Titian - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Romtelecom" S.A. în Dosarul nr. 9.440/LM/2003 și în Dosarul nr. 9.441/LM/2003 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă.

La apelul nominal răspunde Societatea Comercială "Romtelecom" - S.A. prin avocat Ion Dragne, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 39D/2004 și nr. 40D/2004 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul autorului excepției este de acord cu conexarea celor două dosare.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 40D/2004 la Dosarul nr. 39D/2004, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Societății Comerciale "Romtelecom" S.A. solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că procedura ordonanței președințiale contravine dreptului la un proces echitabil, deoarece nu permite părților să susțină pe fond excepțiile pe care le consideră utile apărării lor. Posibilitatea pe care o are instanța de a emite ordonanța președințială și fără citarea părților presupune o lipsă de egalitate, deoarece aceasta își va forma convingerea numai în baza dovezilor depuse de reclamant. În sfârșit, apreciază că și ordonanța președințială trebuie să îndeplinească toate condițiile unei acțiuni civile.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu îngrădește posibilitatea părților de a susține pe fond excepțiile procesuale, neexistând nici o piedică pentru partea interesată de a promova o acțiune pe fondul cauzei. Atât originea, cât și scopul instituției ordonanței președințiale justifică utilitatea și necesitatea intervenției prompte a justiției în cazuri grabnice. Măsurile pe care le dispune instanța în cadrul acestei proceduri au un caracter vremelnic și sunt supuse recursului. Ordonanța președințială are un caracter contencios, ceea ce presupune și posibilitatea de a formula o cerere reconvențională. În ceea ce privește posibilitatea emiterii ordonanței președințiale fără citarea părților, arată că aceasta este o situație excepțională care trebuie motivată de instanță.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 17 decembrie 2003, pronunțate în dosarele nr. 9.440/LM/2003 și nr. 9.441/LM/2003, Tribunalul București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Romtelecom" - S.A. în dosarele de mai sus, având drept obiect soluționarea unor litigii de muncă prin care reclamanții au solicitat suspendarea pe calea ordonanței președințiale a unor decizii de sancționare emise de directorul general al Societății Comerciale "Romtelecom" - S.A.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, republicată, care consacră dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Prin interdicția impusă instanței de judecată de a nu face aprecieri de fond asupra stării de fapt și asupra dreptului dedus judecății, textul de lege criticat îngrădește dreptul părților de a-și susține poziția asupra unor probleme de drept și de fapt, precum și de a face probatoriile pe care le apreciază ca fiind utile susținerii pretențiilor sau apărărilor lor. De asemenea, posibilitatea de a da ordonanța președințială și fără citarea părților creează riscul unei "vădite defavorizări" a uneia dintre părți în raport cu cealaltă.

Tribunalul București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că măsurile pe care le poate dispune instanța judecătorească pe calea ordonanței președințiale au caracter "vremelnic" și, pe cale de consecință, acestea nu pot pune în discuție fondul dreptului dedus judecății. Textul legal criticat nu afectează dreptul părții necitate de a dispune de posibilități echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de drept și de fapt și nici nu defavorizează una dintre părți în raport cu cealaltă. Mai mult, consideră că în lipsa unei asemenea proceduri una dintre părți ar putea fi defavorizată în raport cu cealaltă prin pierderea dreptului său sau prin împiedicarea unei executări.

În sfârșit, prevederile art. 581 din Codul de procedură civilă nu contravin exigenței constituționale a soluționării cauzei într-un termen rezonabil. Astfel, reține că procedura prin care se soluționează fondul cauzei și procedura specială a ordonanței președințiale merg în paralel, cea din urmă soluționându-se de urgență și cu precădere.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul României consideră că susținerea privind încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, republicată, este nefondată, deoarece procedura ordonanței președințiale asigură tuturor celor aflați în aceeași situație exercitarea dreptului de a sesiza instanța, de a beneficia de un proces echitabil și într-un termen rezonabil, obținând printr-o procedură rapidă o hotărâre imediat executorie privind luarea măsurilor de conservare sau de apărare a drepturilor și intereselor recunoscute de lege. În fapt, este vorba de acte de înfăptuire a justiției prin măsuri prompte, adecvate, și nu de nesocotirea vreunei prevederi constituționale.

În virtutea art. 582 din Codul de procedură civilă, partea nemulțumită de cele dispuse prin ordonanța președințială are la dispoziție calea de atac a recursului, iar instanța de recurs poate dispune suspendarea executării.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, una dintre trăsăturile esențiale ale ordonanței președințiale este urgența, iar, pe de altă parte, această procedură are un caracter contencios. În aceste condiții, posibilitatea acordată instanței de a soluționa ordonanța și fără citarea părților nu contravine dreptului la un proces echitabil, întrucât instanța fie va cita ambele părți, fie nu va cita nici o parte.

În opinia Avocatului Poporului, posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătorești pronunțate pe calea ordonanței președințiale constituie un argument în plus în favoarea deplinei respectări a dreptului la un proces echitabil. De altfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în acord cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, conceptul de "proces echitabil" nu implică în mod necesar existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești, nici, pe cale de consecință, posibilitatea exercitării acestor căi de atac de către toate părțile din proces.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 581 din Codul de procedură civilă, dispoziții ce au următorul conținut: "Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului.

Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecarea se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, republicată, al căror conținut este următorul: "Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că scopul dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă este acela de a institui o procedură specială, prin care instanța de judecată să poată lua, prin ordonanță președințială, măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Așa fiind, textul de lege ce face obiectul excepției este în deplin acord cu dispozițiile constituționale, deoarece hotărârea definitivă și irevocabilă privind drepturile părților se va da în cadrul procesului obișnuit, o dată cu judecarea fondului.

Curtea reține că aceleași considerente, ce privesc caracterul vremelnic al măsurilor dispuse prin ordonanța președințială, urgența adoptării unor asemenea măsuri, dar și încercarea de a stinge litigiul pe baza înțelegerii părților reprezintă motive suficiente pentru a justifica posibilitatea soluționării cererii și fără citarea părților.

De altfel, în virtutea dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale. Judecătorul "spune dreptul", dar numai în formele și în condițiile procedurale instituite de lege.

În ceea ce privește conformitatea textului legal criticat cu dispozițiile constituționale care consacră dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că art. 581 din Codul de procedură civilă nu conține nici o prevedere prin care s-ar aduce atingere dreptului persoanei de a beneficia de o judecată echitabilă, publică și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege.

În sfârșit, asupra constituționalității dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 199 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 13 februarie 2001, când, în considerarea acelorași rațiuni, a fost respinsă excepția ridicată ca neîntemeiată. Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței amintite, soluția și considerentele deciziei de mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) și al art. 21 alin. (3) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și al

art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Romtelecom" - S.A. în Dosarul nr. 9.440/LM/2003 și în Dosarul nr. 9.441/LM/2003 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2004.