Decizia nr. 172/2004
referitoare la excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
- OUG nr. 150/2002 31 octombrie 2002 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
privind organizarea și functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, excepție ridicata de Mihaela Savu în Dosarul nr. 5.553/2003 și de Evelina Savu în Dosarul nr. 5.554/2003 ale Tribunalului Alba - Sectia civila.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal indeplinita. Autoarele excepției au trimis la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia, deoarece textul criticat presupune o dubla plata pentru serviciile medicale de baza, în condițiile în care, potrivit
Legii nr. 51/1995 , avocatii au un sistem propriu de asigurări.
Curtea, având în vedere ca excepțiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 32D/2004 și nr. 33D/2004 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civila, nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civila, dispune conexarea Dosarului nr. 33D/2004 la Dosarul nr. 32D/2004, care este primul înregistrat.
Cauza se afla în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece textul incriminat nu are legătură cu critica formulata. Se solicita astfel să se lamureasca înțelesul legii. Potrivit
art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , republicată, "...Curtea Constituțională nu se poate pronunță asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției". Sub acest aspect, în opinia Ministerului Public, excepția formulata este inadmisibila. Referitor însă la fondul litigiului constituțional dedus judecatii, considera ca sustinerile autoarelor excepției sunt nefondate, deoarece scopul asigurarilor speciale din legea avocatilor îl reprezinta pensiile de urmas și ajutoarele sociale cuvenite acestora și urmasilor lor. Or, textul criticat instituie obligativitatea participării la plata contributiei de asigurări sociale de sănătate, contribuție care nu are, deci, aceeasi destinatie, și, pe cale de consecința, nu se poate sustine ca reprezinta o dubla impunere.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 18 noiembrie 2003, pronuntate în dosarele nr. 5.553/2003 și nr. 5.554/2003, Tribunalul Alba Sectia civila a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
privind organizarea și functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Excepția a fost ridicata de Mihaela Savu și Evelina Savu în dosarele de mai sus, având drept obiect solutionarea unor recursuri împotriva unor sentinte civile pronuntate de Judecatoria Alba prin care s-a respins autoarelor excepției contestația la executare și desfiintarea titlurilor executorii emise de Casa de Asigurari de Sănătate Alba.
În motivarea excepției de neconstitutionalitate autoarele acesteia sustin ca textele de lege criticate sunt neconstitutionale, intrucat, potrivit dispozițiilor din
Legea nr. 51/1995 , avocatii au un sistem propriu de asigurări în scopul stabilirii și acordarii pensiilor și ajutoarelor sociale cuvenite acestora și urmasilor lor. Or, potrivit
art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 , sunt asimilati, în mod greșit, cu celelalte categorii de persoane care nu au un sistem propriu de asigurări sociale, instituindu-se obligativitatea participării la plata contributiei de asigurări sociale de sănătate. În opinia autoarelor excepției, calitatea de avocat presupune și existenta calității de cotizant la fondurile de asigurări sociale și, prin urmare, nasterea tuturor drepturilor ce rezida din aceste calități, implicit a dreptului de asigurat care beneficiaza de pachetul de servicii medicale, de ingrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale.
Tribunalul Alba - Sectia civila opineaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece asigurarea prevăzută de
este diferita de cea din dispoziția legala criticata. Distinctia rezultă din scopul asigurarii prevăzut de cele doua acte normative. Astfel, scopul asigurarii obligatorii reglementate de
este stabilirea și acordarea pensiilor și ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor și urmasilor acestora, pe când scopul asigurarii obligatorii prevăzute de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
este de a asigura acordarea de servicii medicale, de ingrijire a sănătății și alte servicii la care au dreptul asiguratii. Asa fiind, nu se poate sustine ca avocatii sunt obligati să efectueze doua plati pentru acelasi pachet de servicii și, prin urmare, nu se poate vorbi de o vatamare a vreunui drept, în sensul textului constituțional invocat.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul României arata ca autoarele excepției nu au indicat dispozitiile constitutionale considerate a fi incalcate prin prevederile legale ce fac obiectul excepției. Este adevarat ca s-a facut referire la art. 48, devenit art. 52 din Constitutia republicată, dar acest articol este invocat strict din punct de vedere procedural, și nu în raport cu substanța reglementarilor care fac obiectul excepției de neconstitutionalitate. Mai mult decat atât, art. 52 din Legea fundamentala, reglementand dreptul unei persoane vatamate de o autoritate publică, nu este incident în cauza. Pe cale de consecința, Guvernul apreciaza ca excepția este inadmisibila, deoarece Curtea Constituțională nu se poate substitui părții în invocarea motivelor de neconstitutionalitate fără a încalcă interdictia autosesizarii.
De asemenea, aspectele invocate se referă la interpretarea, aplicarea, precum și la corelarea unor dispozitii legale. Or, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "... Curtea Constituțională nu se poate pronunță asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției". Jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit în mod constant, prin decizii definitive și obligatorii, ca aspectele privind interpretarea și aplicarea unei dispozitii legale constituie un atribut al instanțelor judecătorești, iar controlul asupra acestei interpretari se realizează prin exercitarea cailor de atac. Și sub acest aspect excepția este, în opinia Guvernului, inadmisibila.
Avocatul Poporului apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece obligația persoanelor care au calitatea de a contribui la constituirea atât a Fondului național unic de asigurări, cat și la fondul Casei de Asigurari a Avocatilor se sprijina pe temeiuri juridice diferite, iar contribuabilului i se asigura astfel beneficii diferite. Astfel, scopul asigurarii reglementate prin
art. 1 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
este de a acorda servicii medicale și de ingrijire a sănătății, iar scopul asigurarii reglementate de
este stabilirea și acordarea pensiilor și a ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor și urmasilor acestora, obligația de a contribui la cele doua fonduri de asigurări dand nastere la drepturi corelative distincte.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozitiile
Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile
art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
privind organizarea și functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, și care au urmatorul continut:
- Art. 1: "(1) Asigurarile sociale de sănătate reprezinta principalul sistem de finanțare a ocrotirii și promovarii sănătății populatiei care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza.
(2) Asigurarile sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, pe baza urmatoarelor principii:
a) alegerea libera a casei de asigurări de sănătate;
b) solidaritate și subsidiaritate în colectarea și utilizarea fondurilor;
c) alegerea libera de către asigurati a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu și a unității sanitare;
d) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
e) participarea persoanelor asigurate, a statului și a angajatorilor la managementul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
f) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat;
g) transparenta activității sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(3) Pot functiona și alte forme de asigurare a sănătății în diferite situații speciale. Aceste asigurări nu sunt obligatorii."
Autorul excepției de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 48 din Constitutia României. După aprobarea prin referendum a
de revizuire a Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, Constitutia României a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile invocate fiind cuprinse în art. 52, cu urmatorul continut:
- Art. 52: "(1) Persoana vatamata într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obțină recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
(2) Condițiile și limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în condițiile legii și nu inlatura raspunderea magistratilor care și-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta."
Examinand excepția de neconstitutionalitate, Curtea constata ca între prevederile legale atacate și dispozitiile
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nu exista nici o contradictie în privinta reglementarii obligației de contribuție la fondul de asigurări sociale - asa cum fără temei sustin autoarele excepției dat fiind ca obiectul de reglementare al fiecareia dintre cele doua acte normative este diferit: în vreme ce
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
reglementeaza asigurarile sociale de sănătate,
și, în detaliu,
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 221/2000
privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocatilor reglementeaza asigurarea avocatilor pentru pensii și pentru anumite indemnizatii, cum ar fi indemnizatia pentru incapacitate temporara de muncă, indemnizatia pentru maternitate, ajutorul de deces.
Ținând seama de obiectul de reglementare diferit al actelor normative amintite, nu se poate retine, asadar, asa cum se sustine în motivarea excepției, ca obligarea avocatilor atât la plata contributiei de asigurări sociale de sănătate, prevăzută de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 , cat și la plata contributiei la fondul Casei de Asigurari a Avocatilor ar institui un sistem discriminatoriu în dauna acestora și ar putea fi caracterizata, din aceasta perspectiva, ca o încălcare a prevederilor art. 16 din Constitutie, republicată, neevocate expres de autoarea excepției, dar înțelese implicit din motivarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4) și al art. 52 din Constitutie, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și al
art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
privind organizarea și functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, excepție ridicata de Mihaela Savu în Dosarul nr. 5.553/2003 și de Evelina Savu în Dosarul nr. 5.554/2003 ale Tribunalului Alba - Sectia civila.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.